Luca 22
1 Și sărbătoarea azimelor, care se cheamă Paștele, era aproape.
Uganiya sa uidi imare uzatu yist wa e mamamu, uge sa atisa uidi uke terewa.
2 Și preoții de seamă și scribii căutau cum să îl ucidă; fiindcă se temeau de popor.
Ana Dandang akatuma kasere nan anu nyetike wa bari tize wa inki wadi hu Yeso, abine wa kunna biyyau ba nabu.
3 Atunci a intrat Satan în Iuda, numit și Iscariot, fiind din numărul celor doisprezece.
Unu uburu maribe a Yahuza Iskariyoti, uni inde anyimo anu kirau ina naware me.
4 Și Iuda a mers și a vorbit îndeaproape cu preoții de seamă și căpeteniile, cum să îl trădeze lor.
Yahuza Mahaa ma bara tize nan Ana a dandang a tuma kasere nem na soja sa madu witi we Yeso.
5 Și s-au bucurat și s-au înțeles să îi dea arginți.
Iruba ya suniwe we hem wa nyame ikirfi.
6 Și a promis și căuta ocazia să li-l trădeze, în absența mulțimii.
Abini me, mā nyari una be sa makem mawiti me ahira a weme man nu uganiya sa ni ori na zo ni.
7 Atunci a venit ziua azimelor, în care paștele trebuia înjunghiat.
Roni uidi ubiredi uzati yist wā wu, sa gbas ini adi witi uhadaya ubizara bi idi uketerewa.
8 Iar el a trimis pe Petru și Ioan, spunând: Duceți-vă și pregătiți-ne paștele, ca să mâncăm.
Yeso ma tumi Bitrus nan Yahaya, magun we, “Hana kabarkani haru imare u idu keterewa, barki tirii”.
9 Iar ei i-au spus: Unde voiești să pregătim?
Wa iki me, “Abani unyara tiribe?”
10 Iar el le-a spus: Iată, la intrarea voastră în cetate, vă va întâlni un om, purtând un ulcior cu apă; urmați-l în casa unde intră.
Makabirka we, “Kunna ni, uganiya sa yaribe apin me, ure unu macira nitang nigmei madi kem shi, i tarsi me ahira sa maribe.
11 Și să ziceți stăpânului casei: Învățătorul îți spune: Unde este camera de oaspeți, unde voi mânca paștele cu discipolii mei?
Ibuki una kura me, “Unu urusa in raa anyimo udenge agyen, ahira sa idi re imare idi uketerewa wana hana akatuma kam?
12 Și vă va arăta o cameră mare de sus, așternută; acolo să pregătiți.
Indi bezi shi akura anazaa (gidan sama) age sa aciki una barka, ibarka abirko”.
13 Și au mers și au găsit cum le-a spus; și au pregătit paștele.
Wanno wa dusa waka kem kondi nyani imumbe sa mabukiwe, wanno wa barka imare uidi uketerewa.
14 Și când a venit ora, el a șezut [la masă] și cei doisprezece apostoli cu el.
Uganiya sa uganiya wa wuu, ma cukuno nan na hana akatuma ka meme.
15 Și le-a spus: Cu multă dorință am dorit să mănânc acest paște cu voi înainte de a suferi eu;
Monno magunwe, “Izin nu kolimo uguna inre Imare u idi katarewa indi ku sii nirere.
16 Fiindcă vă spun: Nu voi mai mânca nicidecum din el până când va fi împlinit în împărăția lui Dumnezeu.
Abanna me magunan shi, inda kuri in re ini ba senke inki agminca ini anyimo a tigomo ta Sere”.
17 Și luând paharul, a adus mulțumiri și a spus: Luați acesta și împărțiți-l între voi;
Abini me Yeso maziki kusso me mabezi aburu arom, magu, “Ukabani i hari”.
18 Fiindcă vă spun: Nu voi bea nicidecum din rodul viței până când va veni împărăția lui Dumnezeu.
Abanna me inbo shi, inda kuri insii gmei mu inabi mage ba, senki inki tigomo ta sere taze”.
19 Și a luat pâine și a adus mulțumiri și a frânt-o și le-a dat, spunând: Acesta este trupul meu care este dat pentru voi; să faceți aceasta în amintirea mea.
Monno maziki Uborodi ma bezi iriba irom, mapusi ma nyinzi we, unu guna, “Igeme nipum num nini sanya barki shi. Wuzani anime barki iringize in mi.
20 Tot astfel și paharul, după cină, spunând: Acest pahar este noul testament în sângele meu, care se varsă pentru voi.
Makuri mazi 'ki' kusso adumo itanu unuguna, “Kusso ku geme u inko u tize tini anyimo amaye mam, mage sa a kpokan barki shi.
21 Dar, iată, mâna celui ce mă trădează este cu mine la masă.
Abanna me, zikani seke, de be sa witom mazi nigo nan mi utebut.
22 Și, într-adevăr, Fiul omului se duce cum a fost hotărât; dar vai acelui om, prin care este trădat!
Abanna vana madusa tabbas, kasi imum be sa izi, abanna kash unu gino me sa memanani madi witom.
23 Și au început să se întrebe între ei, care dintre ei ar fi cel ce ar face aceasta.
Wanno watubi ugizo acce awe me, aveni anyimo arume sa wadi wuzi igino imume.
24 Și a fost de asemenea o ceartă între ei, care dintre ei să fie socotit cel mai mare.
Wanno wa tubi matara acce ce awene unu guna aveni madi cukuno udang.
25 Dar el le-a spus: Împărații neamurilor domnesc peste ele; și cei ce exercită autoritate asupra lor sunt chemați binefăcători.
Magun we, “Agomo wabezi tigomo ahira anu awome, ande sa wazin in tigomo ahira aweme a gusan we ana tigomo nan nu gancan.
26 Dar voi să nu fiți așa; ci cel ce este mai mare printre voi, să fie ca cel mai tânăr; și conducătorul ca cel ce servește.
Abanna me kati icukuno shi anime. Unu guna, ceki de sa mateki shi unu ira anyimo ashime ma cukuno mamoni unu u cingilin. Ceki de be sa mazi me mani a kunna me makuri cukuno una katuma.
27 Căci care este mai mare, cel ce șade la masă, sau cel ce servește? Nu cel ce șade la masă? Dar eu sunt printre voi ca cel ce servește.
Abanna avani mateki unu ira, unu gesa ma cukuno utebul, unuge sa mā cukuno utebul, nyani de sa mazin inkatuma? Azo de sa ma cukuno tebul? Vat anime nizi gusi una kaduma a tii ashi me.
28 Iar voi sunteți cei care ați rămas necontenit cu mine în ispitirile mele.
Abanna she wani sa izi nigo nan mi anyimo atina sasas.
29 Și eu vă rânduiesc o împărăție, așa cum Tatăl meu mi-a rânduit;
Manya shi tigomo, kasi acco ume sa manyam timogomo.
30 Ca să mâncați și să beți la masa mea în împărăția mea și să ședeți pe tronuri, judecând cele douăsprezece triburi ale lui Israel.
Barki ire ikuri isi utebul uti gomo tom. Idi cukuno ama kpanku I buitize tini kobbo a ti kura tini kirau in ti tini re tanu Israi'la.
31 Iar Domnul a spus: Simone, Simone, iată, Satan a dorit [să] vă [aibă] ca să [vă] cearnă ca grâul.
Siman, Siman, hira memeru, kati unu buru igino makem un ahira awe me barki azikawe kasi alkama.
32 Dar eu m-am rugat pentru tine, ca nu cumva credința ta să înceteze; și când te vei întoarce, întărește pe frații tăi.
Abanna me ma wuna we be ringara kati kadundare ka we me ka rizi. Udi ku e in na dumo, uwu anu henu uwewe iruba i huū.
33 Iar Petru i-a spus: Doamne, sunt gata să merg cu tine deopotrivă la închisoare și la moarte.
Bitrus ma magun me, “Ugomo-Asere, in ciki lak indusa nigo nan hu uhana udenge unu re-re nan nu hana iwono.
34 Iar el a zis: Îți spun, Petre, nicidecum nu va cânta cocoșul astăzi, înainte ca de trei ori să negi că mă cunoști.
Yeso makabirka me, “In boowe Bitrus, udi wu matara mu rusa um kataru abigoro bida Sarki urono.
35 Și le-a spus: Când v-am trimis fără pungă și traistă și încălțăminte, v-a lipsit ceva? Iar ei au spus: Nimic.
Uganiya Yeso magunwe, “Uganiya sa matumi shi Sarki mabadau, nyani uburga, nyani agbatak nyani ya diri ire imum? Wa kabirka me, “Babu”.
36 Atunci le-a spus: Dar acum, cel ce are pungă să o ia și la fel traista; și cel ce nu are sabie, să își vândă haina și să cumpere una.
Ma kuri magun we, “Abanna ana me, vat de sa zini nu badau a ma ziki, nan nu burga. Desa mazo me unu vira ujoko ma zizi u dibi umeme ama kpi u inde.
37 Fiindcă vă spun, mai trebuie să se împlinească în mine ceea ce este scris: Și el a fost socotit printre călcătorii de lege, fiindcă și cele referitoare la mine au un sfârșit.
Abanna me ingusa shi, imum be sa a nyetike ani ce num gbas ini igminca. “A batta i inde anyimo me i hankirka u inko utize tini. Abanna imum be sa abuka ini anice num ya gminca”.
38 Iar ei au spus: Doamne, iată, aici două săbii. Iar el le-a spus: Este destul.
Wanno magu, Ugomo-Asere, Ira! Tivira tire tiyenne, “Monno magun we, “Ta bari”.
39 Și a ieșit și s-a dus conform obiceiului la muntele Măslinilor; iar discipolii săi l-au urmat și ei.
Sa wa mara ure imare uwunjoro, Yeso madusa, gusi uwuza sama wuza, uhana anipo nuzaiton, hana katuma ka meme wadusa wa tarsi me.
40 Și, venind la acel loc, le-a spus: Rugați-vă, ca să nu intrați în ispită.
Uganiya sa wa biki, magun we, “Wunan biringara barki kati iribe a nyimo umasa”.
41 Și el s-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră și a îngenunchiat și s-a rugat,
Ma sesirke nan we kasi umansa unipo, matunguno mawu biringira.
42 Spunând: Tată, dacă voiești, depărtează acest pahar de la mine; totuși nu voia mea, ci a ta să se facă.
Magusi, Aco, inki wa hem, zika kusso ku geme anice num, sa azi azo animani in nyara ba abanna me ceki vat imum be sa unyara icukuno anime.
43 Și i s-a arătat un înger din cer, întărindu-l.
Vana ukadura kasere monno ma suri azessere ma Ee ahira ameme, ma nyinzi me tize.
44 Și, fiind în agonie, s-a rugat mai intens; iar sudoarea sa a devenit ca picături mari de sânge, căzând pe pământ.
Marau anyimo uzito kang, monno inki iruba inbiringara, matum masuzi anipum ni meme kasi agoro a maye.
45 Și după ce s-a sculat de la rugăciune și a venit la discipolii săi, i-a găsit dormind de întristare,
Uganiya sa ma suri ahira abiringara bi meme monno ma Ee ahira aha aka dura ka meme, makem wazin im moro barki aburu abit awe me,
46 Și le-a spus: De ce dormiți? Sculați-vă și rugați-vă, ca nu cumva să intrați în ispită.
Monno ma iki we, Nyanini ya wuna izin immoro? Hirani iwu biringirang barki kati iribe anyimo umansa”.
47 Iar pe când el încă vorbea, iată, o mulțime și cel chemat Iuda, unul dintre cei doisprezece, mergea înaintea lor și s-a apropiat de Isus să îl sărute.
Uganiya sa maraa anyimo atize, abini me, ni ori na nu ni Ee, nigo nan Yahuza, Uye anyimo ukiran ina naware me, marani aje aweme. Monno ma Ee ahira a Yeso barki ma gbindirko me,
48 Dar Isus i-a spus: Iuda, cu o sărutare trădezi pe Fiul omului?
Abanna me Yeso magun me, “Yahuza, unu gbindirko uni udi witi vana unu?
49 Când cei ce erau în jurul lui au văzut ce avea să urmeze, i-au spus: Doamne, să lovim cu sabia?
Uganiya sa anuge sa keti Yeso wa iri imum be ara anyimo me, wagu, “Ugomo-Asere, tikoriko in ka sangali me?
50 Și unul dintre ei a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă.
Uye monno makoriko ure ure-ure unu udang ukatuma ka sere utoi, madusa ma yori me utoi utari tina-re.
51 Dar Isus a răspuns și a zis: Lăsați așa, până aici. Și i-a atins urechea și l-a vindecat.
Yeso magu, “Ya bari anime”, Monno madari utoi me, madusa huma in me.
52 Atunci Isus a spus preoților de seamă și căpeteniilor templului și bătrânilor care veniseră la el: Ați venit ca împotriva unui tâlhar, cu săbii și bâte?
Yeso magun ina na dandang akatuma ka sere, nan anu utonzino anatukum udange utize ta sere, nan nan nanu an desa wazin ini shina nan me, “Ya suro kasi idi meki ukari, in ma Sangali nan ti bina?
53 Când eu eram zilnic cu voi în templu, nu ați întins mâinile împotriva mea; dar aceasta este ora voastră și puterea întunericului.
Uganiya sa māzi nigo nan shi anyimo at denge ti tize tasere, daki, yamekin mi ba. Abanna uganiya shi ushi me wazige me, nan nikara ni manu.
54 Atunci l-au luat și l-au condus și l-au adus în casa marelui preot. Și Petru urmărea de departe.
Madusa meki me, wanno wadasan me, wa Em me anyimo akura ana katuna ka dandang. Abanna me Bitrus mazinu tarsa ume pit.
55 Și după ce aprinseseră un foc în mijlocul curții și erau așezați împreună, Petru a șezut în mijlocul lor.
Sa ma hure ura anyimo atii akura sa wa cukuno nigome, Bitrus ma cukuno atii awe me. Ure uca ure-re ma iri me ma ciki amasaa mura, monno.
56 Iar o anumită servitoare l-a văzut pe când ședea lângă foc și, privindu-l cu atenție, a spus: Și acesta era cu el.
Abini me ure uca ukatuma ma iri me a masaa mu wura, ma inki me aje magu, unu geme mazin na me”,
57 Dar el s-a dezis de el, spunând: Femeie, nu îl cunosc.
Bitrus monno māwu matara, unu gusa, “uca, in rusa me ba.
58 Și peste puțin, un altul l-a văzut și a spus: Și tu ești dintre ei. Iar Petru a spus: Omule, nu sunt.
A kure kuganiya cingilin ure unu ma iri me, monno magu, hume uye mani anyimo aweme, “Abanna Bitrus magu “Unu ugino, azo im mani ba.”
59 Și cam după o oră, altcineva confirma cu tărie, spunând: În adevăr și acesta era cu el; fiindcă și el este galileean.
Uhana uzumo a inde, uru unu ma inki iruba unu gusa ana, “Kadura unu geme mazi nigo nan me, barki me vana anu Galili mani.
60 Iar Petru a spus: Omule, nu știu ce spui. Și imediat, pe când el încă vorbea, a cântat cocoșul.
Abanna Bitrus magu, “Unume, in tam imum sa uzi nu boo me, Abini me, sama raa anyimo atize bigoro bi dusa birino.
61 Și Domnul s-a întors și s-a uitat la Petru. Și Petru și-a amintit cuvântul Domnului, cum îi spusese: Înainte să cânte cocoșul mă vei nega de trei ori.
Ugamirka wazigino, abinime Ugomo-Asere maguri aje nan Bitrus. Abini me Bitrus ma ringi ni gburang ni Ugomo-Sere, uganiya sa magun me, udi wuzi matara murasa um kataru bigoro bidi ku runo.
62 Și Petru a ieșit afară și a plâns cu amar.
Sama suro a mataraa, Bitrus ma meki asso kang.
63 Și bărbații, care îl țineau pe Isus, îl batjocoreau și îl băteau.
Abini anume sa wa kurso Yeso wa wuzi me ni bassa wa kuri wa cabi me.
64 Și, legându-l la ochi, îl loveau peste față și îl întrebau, spunând: Profețește, cine este cel ce te-a lovit?
Sa wa hupo me aje, wa iki me, unu guna, “Rusa ire Imumu! Aveni ma vavvi we?”
65 Și multe alte lucruri vorbeau blasfemator împotriva lui.
Wa bui me tire tize tizenze tu cara azezsere ayeso.
66 Și imediat ce s-a făcut ziuă, bătrânii poporului și preoții de seamă și scribii s-au adunat și l-au adus în consiliul lor, spunând:
Sa ahira asana, Abinime ananu wa cukuno ahira inde, ana adandang akatu kasere nan anu nyetike. Abini me wa han me ahira ana katuma kami kobbo.
67 Ești tu Cristosul? Spune-ne. Iar el le-a spus: Dacă vă voi spune, nicidecum nu veți crede;
Wa gu, “Bukan duru, inki homani Ugomo-Asere”, Abanna me magun we, “Inki mabuka shi, ida hem shi ba.
68 Și dacă vă voi întreba și eu, nicidecum nu îmi veți răspunde, nici nu îmi veți da drumul.
In ma iko shi, ida gamirkan min ba.
69 De acum încolo, Fiul omului va ședea la dreapta puterii lui Dumnezeu.
Abanna uganiya uni cingilin wade, vana unubu madi cukuno atari tinare tinikara na Asere.
70 Atunci toți au spus: Ești tu atunci Fiul lui Dumnezeu? Iar el le-a spus: Voi spuneți că eu sunt.
“Wagun me” A se hu vana Asere mani?” Yeso magun we, “Ani mani ya buka, im mani”.
71 Și au spus: Ce nevoie mai avem de mărturie? Fiindcă noi înșine am auzit din gura lui.
Wagu, “Nyanini ti nyara ti kunna? Abanna ta kunna in ti toi tiru me anyo ameme.
