Luca 20
1 Și s-a întâmplat într-una din acele zile, pe când învăța el poporul în templu și predica evanghelia, că preoții de seamă și scribii au venit peste el cu bătrânii,
Issi gallas Yesuusi Xoossa Keethan asaa tamaarssishininne Wonggelaa markkattishin, kahine halaqati, higge asttamaaretinne deriya cimati issife iyaakko yidi,
2 Și i-au vorbit, spunând: Spune-ne, prin ce autoritate faci tu acestea? Sau cine este cel ce ți-a dat această autoritate?
“Neeni hayssata aybi maatan oothiyako nuus oda. Ha maata new immiday oonee?” yaagidi oychchidosona.
3 Iar el a răspuns și le-a zis: Vă voi întreba și eu un lucru; și răspundeți-mi:
I enttako, “Takka hinttena issibaa oychchana, ane taw zaarite.
4 Botezul lui Ioan era din cer, sau de la oameni?
Xammaqiya Yohaannisa xinqqatey Xoossafeyye asappe?” yaagis.
5 Dar discutau între ei, spunând: Dacă vom spune: Din cer, el va spune: Atunci de ce nu l-ați crezut?
Entti woli giddon yaagidi zorettidosona: “Xoossafe giikko yaatin, ays ammanibeekketii?” yaagana.
6 Dar dacă spunem: De la oameni, tot poporul ne va ucide cu pietre; fiindcă sunt convinși că Ioan era un profet.
“Asappe giikko, asay ubbay Yohaannisi nabe gideyssa ammaniyaa gisho nuna shuchchan caddana.”
7 Și au răspuns că nu puteau spune de unde [era].
Yaaniya gisho, “Awuppeeko nu erokko” yaagidi zaaridosona.
8 Și Isus le-a spus: Nici eu nu vă spun prin ce autoritate fac acestea.
Yesuusi zaaridi, “Hiza, takka ay maatan hayssata oothiyako hinttew odikke” yaagis.
9 Apoi a început să spună poporului această parabolă: Un anumit om a plantat o vie și a arendat-o unor viticultori și a plecat într-o țară îndepărtată pentru un timp îndelungat.
Hessafe guye, Yesuusi ha leemisuwa asaas yaagidi odis; “Issi asi woyne turaa tokkis. Goshshanchchotas kera immidi daro wode gam77idi yaanaw hara biitta bis.
10 Și la timpul cuvenit a trimis un rob la viticultori, ca să îi dea din rodul viei; dar viticultorii l-au bătut și l-au trimis fără nimic.
Woyne ayfiyaa maxiya wodey gakkin woyniya ayfiyaappe iyaw yeddana mela goshshanchchotakko ba aylliya kiittis. Shin goshshanchchoti he aylliya oykkidi wadhdhidi mela kushe yeddidosona.
11 Și din nou, a trimis alt rob; și l-au bătut și pe acela și l-au ocărât și l-au trimis fără nimic.
Kaallidikka hara aylliya kiittis. Qassi goshshanchchoti iya wadhdhidi, kawushshidi mela kushe yedidosona.
12 Și din nou, a trimis un al treilea; și de asemenea l-au rănit și l-au aruncat afară.
Ha77ika zaaridi heedzantho aylliya kiittis. Goshshanchchoti iyakka madunxisidi woyniya turaa giddofe gaxa kessidi yeggidosona.
13 Atunci a spus domnul viei: Ce să fac? Voi trimite pe fiul meu preaiubit; poate, văzându-l, îl vor respecta.
“Woyniya goday, ‘Yaatin ta ay ootho? Ane qassi ta dosiya ta na7aa yeddana; ooni eri entti iya bonchchonna aggokona’ yaagis.
14 Dar când viticultorii l-au văzut, discutau între ei, spunând: Acesta este moștenitorul; să îl ucidem, ca moștenirea să fie a noastră.
“Shin goshshanchchoti uraa na7aa be7ida wode, ‘Hayssi iya laatteyssa, haa yiite iya wodhana, yaatikko laatay nuus gidana’ yaagidi zorettidosona.
15 Și l-au aruncat afară din vie și l-au ucis. Ce le va face așadar domnul viei?
Woyniya giddofe gaxa kessidi wodhidosona. “Yaatin, woyniya goday he asata waatanee?
16 Va veni și va nimici pe acești viticultori și va da via altora. Și când au auzit, au spus: Nicidecum.
Yidi he goshshanchchota dhayssana, woyniya bessaa hara asatas immana. Asay hessa si7ida wode ‘Shinchchalle hessa melabaa ehoppo’ yaagidosona.
17 Iar el i-a privit și a spus: Atunci ce este acest lucru, care este scris: Piatra pe care au respins-o zidarii, aceasta a devenit capul colțului temeliei.
Yesuusi entta caddi xeellidi, “Yaatin ‘Gimbbe keexiya asati borida shuchchay, keethaas malanne minotethi immiya ubbaafe aadhdhiya shuchchi gidis’ geetettidi xaafettidayssa birshshethay aybe?
18 Oricine va cădea peste acea piatră, va fi zdrobit; dar peste oricine va cădea aceasta, îl va spulbera.
He shuchchaa bolla kunddiya ubbay qoxettana, shuchchay iya bolla wodhdhiya ubbay liiqana” yaagis.
19 Și preoții de seamă și scribii căutau să pună mâinile pe el în ora aceea; dar se temeau de popor; fiindcă au priceput că spusese această parabolă împotriva lor.
Higge asttamaaretinne kahine halaqati ha leemisoy odettiday entta bolla gideyssa eridi he wode iya oykkanaw koyidosona, shin asaas babbidosona.
20 Și îl pândeau și au trimis spioni, care se prefăceau oameni drepți, ca să [îl] prindă în cuvintele lui, așa încât să îl dea puterii și autorității guvernatorului.
Hessa gisho, Yesuusa deriya haariya Roome kawuwa maatas aathi immanaw koyidi iya doonappe bala qaala naagoosona. Hessa polisanaw xillo daanidi cimmiya asata iyaakko kiittidosona.
21 Și l-au întrebat, spunând: Învățătorule, știm că vorbești și înveți cu dreptate și nici nu cauți la fața oamenilor, ci înveți calea lui Dumnezeu în adevăr.
Kiitettidi bida asati, “Asttamaariyaw, neeni odeysinne tamaarsseyssi likke gideyssa, qassi Xoossaa ogiya tumatethan tamaarsseyssanne oonakka shaakkonnayssa nu eroos.
22 Este legiuit pentru noi să dăm taxă Cezarului, sau nu?
Hanoshin, Roome kawuwas giira giiranaw bessi bessennee?” yaagidi iya oychchidosona.
23 Dar el a priceput viclenia lor și le-a spus: De ce mă ispitiți?
Shin I entta wozanaa iitatethaa erida gisho,
24 Arătați-mi un dinar. Al cui chip și inscripție o are? Ei au răspuns și au zis: Al Cezarului.
“Ane tana issi santime bessite, Iya bolla de7iya misileynne sunthay oodebaye?” yaagis. Entti zaaridi, “Roome Kawuwa Qeesareyssa” yaagidosona.
25 Iar el le-a spus: De aceea dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu.
I zaaridi, “Yaatikko, Qeesareyssa Qeesares, Xoossayssa Xoossaas immite” yaagis.
26 Și nu au putut să îl prindă în cuvintele lui înaintea poporului; și s-au minunat de răspunsul lui și au tăcut.
Hessa gisho, I zaarida zaaruwan asaa sinthan bala demmanaw dandda7ibookkona. Iya zaaruwan malaalettidi si7i gidosona.
27 Apoi au venit unii dintre saduchei, care neagă că există vreo înviere; și l-au întrebat,
Hayqoppe denddoy baawa yaagiya Saduqaawetappe issoti issoti Yesuusakko yidi,
28 Spunând: Învățătorule, Moise ne-a scris: Dacă fratele cuiva moare, având soție și el moare fără copii, ca fratele lui să îi ia soția și să ridice sămânță fratelui său.
“Asttamaariyaw, issi asi machcho ekkidi na7a yelonna hayqqiko, iya ishay he maccasiw ekkidi nayta yelidi ba ishaas zerethi ashshana mela Musey xaafis.
29 Așadar au fost șapte frați; și primul a luat o soție și a murit fără copii.
Hekko laappun ishati de7oosona. Koyroyssi machcho ekkidi na7a yelonna hayqqis.
30 Și al doilea a luat-o de soție și el a murit fără copii.
Nam77anthoy iyo ekkidi na7a yelonna hayqqis.
31 Și al treilea, a luat-o; și în același fel și cei șapte; și nu au lăsat copii și au murit.
Heedzanthoyka hessatho hanis. Laappunati ubbay hessada hanidi iyo ekkidosona, shin na7a yelonna hayqqidosona.
32 La urma tuturor a murit și femeia.
Wurssethan maccasiya hayqqasu.
33 La înviere așadar, căruia dintre ei este ea soție? Fiindcă toți cei șapte au avut-o de soție.
Hiza, laappun addey iyo ekkida gisho hayqoppe denddiya wode iya oode machcho gidanee?” yaagidi oychchidosona.
Yesuusi zaaridi, “Asay ha wodiyan ekkoosonanne geloosona. (aiōn g165)
35 Dar cei socotiți demni să obțină acea lume și învierea dintre morți, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita; (aiōn g165)
Shin hayqoppe denddidi yaana alamiyan daanaw besseyssati ekkokonanne gelokkona. (aiōn g165)
36 Nici nu vor putea muri de atunci încolo; fiindcă sunt egali cu îngerii; și sunt copiii lui Dumnezeu, fiind copiii învierii.
Entti kiitanchcho mela gidiya gisho sinthafe hayqqokona. Hayqoppe denddida gisho entti Xoossaa nayta.
37 Dar că morții sunt înviați, chiar Moise a arătat la rug, când numește pe Domnul: Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob.
Musey Godaa, ‘Abrahaame Godaa, Yisaaqa Godaa, Yayqooba Godaa’ gidi tushiya giddon xuugettiya tama taarikiya xaafidayssan hayqqida asay denddeyssa bessees.
38 Fiindcă el nu este un Dumnezeu al morților, ci al celor vii; fiindcă toți trăiesc pentru el.
Ubbay iyaw de7on de7eyssata gidiya gisho I de7on de7eyssata Godaappe attin hayqqidayssata Goda gidenna” yaagidi zaaris.
39 Atunci unii dintre scribi, răspunzând, au zis: Învățătorule, bine ai spus.
Higge asttamaaretappe issoti issoti, “Asttamaariyaw, lo77obaa odadasa” yaagidosona.
40 Iar după aceea nu au mai cutezat să îl întrebe nimic.
Hessafe guye, hara oysho oychchanaw yayyidosona.
41 Iar el le-a spus: Cum spun ei: Cristos este fiul lui David?
Iyappe kaallidi Yesuusi enttako, “Asay Kiristtoosa waattidi Dawite na7a yaagonaa?
42 Și însuși David spune în cartea Psalmilor: DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea,
Ays giikko, Dawitey ba huu7en ba maxaafan, ‘Xoossay ta Godaakko ta ne morkketa ne tohoy yedhdhiyaso oothana gakkanaw taappe ushachchan baggan utta’ gis” yaagis.
43 Până fac pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău.
44 David într-adevăr îl numește Domn; cum este el atunci fiul lui?
“Hiza, Dawitey Kiristtoosa, ‘Godaa gidi xeegishe iyaw na7a waanidi gidi?’” yaagis.
45 Atunci, în auzul întregului popor a spus discipolilor săi:
Derey ubbay si7ishin ba tamaaretakko,
46 Păziți-vă de scribii care doresc să se plimbe în robe lungi și iubesc saluturile în piețe și scaunele de frunte în sinagogi și locurile de onoare la ospețe;
“Adussa ma7o ma77idi yuushshe doseyssatappe, giyan bonchcho sarotho, Ayhude Woosa Keethan bonchcho oyde, mokettiya sonkka bonchcho bessi koyaa higge asttamaaretappe naagettite.
47 Care devorează casele văduvelor și de ochii lumii fac rugăciuni lungi; aceștia vor primi mai mare damnare.
Entti am77eta keethaa kalloyoosona, xillo asi daanidi woosa adussoosona. Hessati ubbaafe aadhdhiya iita pirdda ekkana” yaagis.
