Luca 20
1 Și s-a întâmplat într-una din acele zile, pe când învăța el poporul în templu și predica evanghelia, că preoții de seamă și scribii au venit peste el cu bătrânii,
Un de ces jours, comme il enseignait le peuple dans le temple et prêchait la Bonne Nouvelle, les prêtres et les scribes vinrent le trouver avec les anciens.
2 Și i-au vorbit, spunând: Spune-ne, prin ce autoritate faci tu acestea? Sau cine este cel ce ți-a dat această autoritate?
Ils lui demandèrent: « Dis-nous: par quelle autorité fais-tu ces choses? Ou bien qui te donne cette autorité? »
3 Iar el a răspuns și le-a zis: Vă voi întreba și eu un lucru; și răspundeți-mi:
Il leur répondit: « Je vous poserai aussi une question. Dites-moi:
4 Botezul lui Ioan era din cer, sau de la oameni?
le baptême de Jean, venait-il du ciel, ou des hommes? »
5 Dar discutau între ei, spunând: Dacă vom spune: Din cer, el va spune: Atunci de ce nu l-ați crezut?
Ils raisonnaient ainsi: « Si nous disons: « Du ciel », il dira: « Pourquoi ne l'avez-vous pas cru? »
6 Dar dacă spunem: De la oameni, tot poporul ne va ucide cu pietre; fiindcă sunt convinși că Ioan era un profet.
Mais si nous disons: « Des hommes », tout le peuple nous lapidera, car il est persuadé que Jean était un prophète. »
7 Și au răspuns că nu puteau spune de unde [era].
Ils répondirent qu'ils ne savaient pas d'où elle venait.
8 Și Isus le-a spus: Nici eu nu vă spun prin ce autoritate fac acestea.
Jésus leur dit: « Je ne vous dirai pas non plus par quelle autorité je fais ces choses. »
9 Apoi a început să spună poporului această parabolă: Un anumit om a plantat o vie și a arendat-o unor viticultori și a plecat într-o țară îndepărtată pentru un timp îndelungat.
Il se mit à raconter cette parabole au peuple: " Un homme planta une vigne, la loua à des fermiers et partit pour un long séjour dans un autre pays.
10 Și la timpul cuvenit a trimis un rob la viticultori, ca să îi dea din rodul viei; dar viticultorii l-au bătut și l-au trimis fără nimic.
Au moment opportun, il envoya un serviteur chez les vignerons pour recueillir sa part du fruit de la vigne. Mais les paysans le battirent et le renvoyèrent à vide.
11 Și din nou, a trimis alt rob; și l-au bătut și pe acela și l-au ocărât și l-au trimis fără nimic.
Il envoya un autre serviteur, qui fut lui aussi battu et maltraité, et qui fut renvoyé à vide.
12 Și din nou, a trimis un al treilea; și de asemenea l-au rănit și l-au aruncat afară.
Il en envoya encore un troisième; ils le blessèrent aussi et le jetèrent dehors.
13 Atunci a spus domnul viei: Ce să fac? Voi trimite pe fiul meu preaiubit; poate, văzându-l, îl vor respecta.
Le maître de la vigne dit: « Que ferai-je? Je vais envoyer mon fils bien-aimé. Peut-être qu'en le voyant, ils le respecteront.
14 Dar când viticultorii l-au văzut, discutau între ei, spunând: Acesta este moștenitorul; să îl ucidem, ca moștenirea să fie a noastră.
« Mais quand les paysans le virent, ils raisonnèrent entre eux en disant: « C'est l'héritier. Venez, tuons-le, afin que l'héritage nous revienne.
15 Și l-au aruncat afară din vie și l-au ucis. Ce le va face așadar domnul viei?
Alors ils le jetèrent hors de la vigne et le tuèrent. Que leur fera donc le maître de la vigne?
16 Va veni și va nimici pe acești viticultori și va da via altora. Și când au auzit, au spus: Nicidecum.
Il viendra faire périr ces paysans, et il donnera la vigne à d'autres. » Quand ils ont entendu ça, ils ont dit: « Que cela ne soit jamais! »
17 Iar el i-a privit și a spus: Atunci ce este acest lucru, care este scris: Piatra pe care au respins-o zidarii, aceasta a devenit capul colțului temeliei.
Mais il les regarda et dit: « Alors, que signifie ce qui est écrit, « La pierre que les bâtisseurs ont rejetée a été fait la principale pierre angulaire?
18 Oricine va cădea peste acea piatră, va fi zdrobit; dar peste oricine va cădea aceasta, îl va spulbera.
Tous ceux qui tomberont sur cette pierre seront brisés en morceaux, mais il réduira en poussière celui sur qui il tombera. »
19 Și preoții de seamă și scribii căutau să pună mâinile pe el în ora aceea; dar se temeau de popor; fiindcă au priceput că spusese această parabolă împotriva lor.
Les chefs des prêtres et les scribes cherchaient à mettre la main sur lui à l'heure même, mais ils craignaient le peuple, car ils savaient qu'il avait prononcé cette parabole contre eux.
20 Și îl pândeau și au trimis spioni, care se prefăceau oameni drepți, ca să [îl] prindă în cuvintele lui, așa încât să îl dea puterii și autorității guvernatorului.
Ils le surveillaient et envoyaient des espions, qui se faisaient passer pour des justes, afin de le piéger dans une de ses paroles, pour le livrer au pouvoir et à l'autorité du gouverneur.
21 Și l-au întrebat, spunând: Învățătorule, știm că vorbești și înveți cu dreptate și nici nu cauți la fața oamenilor, ci înveți calea lui Dumnezeu în adevăr.
Ils lui posèrent cette question: « Maître, nous savons que tu dis et enseignes ce qui est juste, que tu n'as de parti pris pour personne, et que tu enseignes vraiment la voie de Dieu.
22 Este legiuit pentru noi să dăm taxă Cezarului, sau nu?
Nous est-il permis, oui ou non, de payer l'impôt à César? »
23 Dar el a priceput viclenia lor și le-a spus: De ce mă ispitiți?
Mais, se rendant compte de leur ruse, il leur dit: « Pourquoi m'éprouvez-vous?
24 Arătați-mi un dinar. Al cui chip și inscripție o are? Ei au răspuns și au zis: Al Cezarului.
Montre-moi un denier. A qui appartient l'image et l'inscription qu'il porte? » Ils ont répondu: « Celui de César. »
25 Iar el le-a spus: De aceea dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu.
Il leur dit: « Rendez donc à César ce qui est à César, et à Dieu ce qui est à Dieu. »
26 Și nu au putut să îl prindă în cuvintele lui înaintea poporului; și s-au minunat de răspunsul lui și au tăcut.
Ils n'ont pas réussi à le piéger dans ses paroles devant le peuple. Ils s'étonnaient de sa réponse et se taisaient.
27 Apoi au venit unii dintre saduchei, care neagă că există vreo înviere; și l-au întrebat,
Quelques-uns des sadducéens vinrent le trouver, ceux qui nient l'existence de la résurrection.
28 Spunând: Învățătorule, Moise ne-a scris: Dacă fratele cuiva moare, având soție și el moare fără copii, ca fratele lui să îi ia soția și să ridice sămânță fratelui său.
Ils lui posèrent cette question: « Maître, Moïse nous a écrit que si le frère d'un homme meurt en ayant une femme et qu'il est sans enfant, son frère doit prendre la femme et élever des enfants pour son frère.
29 Așadar au fost șapte frați; și primul a luat o soție și a murit fără copii.
Il y avait donc sept frères. Le premier prit une femme, et mourut sans enfant.
30 Și al doilea a luat-o de soție și el a murit fără copii.
Le deuxième la prit pour femme, et il mourut sans enfants.
31 Și al treilea, a luat-o; și în același fel și cei șapte; și nu au lăsat copii și au murit.
Le troisième la prit, et les sept autres ne laissèrent pas d'enfants et moururent.
32 La urma tuturor a murit și femeia.
Après cela, la femme mourut aussi.
33 La înviere așadar, căruia dintre ei este ea soție? Fiindcă toți cei șapte au avut-o de soție.
C'est pourquoi, à la résurrection, de qui sera-t-elle la femme? Car les sept l'ont eue pour femme. »
Jésus leur dit: « Les enfants de ce siècle se marient et sont donnés en mariage. (aiōn g165)
35 Dar cei socotiți demni să obțină acea lume și învierea dintre morți, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita; (aiōn g165)
Mais ceux qui sont jugés dignes d'atteindre ce siècle et la résurrection des morts ne se marient ni ne sont donnés en mariage. (aiōn g165)
36 Nici nu vor putea muri de atunci încolo; fiindcă sunt egali cu îngerii; și sunt copiii lui Dumnezeu, fiind copiii învierii.
Car ils ne peuvent plus mourir, puisqu'ils sont semblables aux anges et sont enfants de Dieu, étant enfants de la résurrection.
37 Dar că morții sunt înviați, chiar Moise a arătat la rug, când numește pe Domnul: Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob.
Mais que les morts ressuscitent, Moïse lui-même l'a montré au buisson, lorsqu'il a appelé le Seigneur « Dieu d'Abraham, Dieu d'Isaac et Dieu de Jacob ».
38 Fiindcă el nu este un Dumnezeu al morților, ci al celor vii; fiindcă toți trăiesc pentru el.
Or, il n'est pas le Dieu des morts, mais des vivants, car tous sont vivants pour lui. »
39 Atunci unii dintre scribi, răspunzând, au zis: Învățătorule, bine ai spus.
Quelques-uns des scribes répondirent: « Maître, tu parles bien. »
40 Iar după aceea nu au mai cutezat să îl întrebe nimic.
Ils n'osèrent pas lui poser d'autres questions.
41 Iar el le-a spus: Cum spun ei: Cristos este fiul lui David?
Il leur dit: « Pourquoi dit-on que le Christ est le fils de David?
42 Și însuși David spune în cartea Psalmilor: DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea,
David lui-même dit dans le livre des Psaumes, Le Seigneur a dit à mon Seigneur, « Assieds-toi à ma droite,
43 Până fac pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău.
jusqu'à ce que je fasse de vos ennemis le marchepied de vos pieds. »
44 David într-adevăr îl numește Domn; cum este el atunci fiul lui?
« David l'appelle donc Seigneur, comment est-il son fils? »
45 Atunci, în auzul întregului popor a spus discipolilor săi:
En présence de tout le peuple, il dit à ses disciples:
46 Păziți-vă de scribii care doresc să se plimbe în robe lungi și iubesc saluturile în piețe și scaunele de frunte în sinagogi și locurile de onoare la ospețe;
« Gardez-vous de ces scribes qui aiment à se promener en longues robes, et qui aiment les salutations sur les places de marché, les meilleures places dans les synagogues, et les meilleures places dans les fêtes;
47 Care devorează casele văduvelor și de ochii lumii fac rugăciuni lungi; aceștia vor primi mai mare damnare.
qui dévorent les maisons des veuves, et qui, pour un prétexte, font de longues prières. Ceux-là recevront une plus grande condamnation. »
