Luca 20
1 Și s-a întâmplat într-una din acele zile, pe când învăța el poporul în templu și predica evanghelia, că preoții de seamă și scribii au venit peste el cu bătrânii,
On one of those days, as he was teaching the people in the temple and preaching the Good News, the priests and scribes came to him with the elders.
2 Și i-au vorbit, spunând: Spune-ne, prin ce autoritate faci tu acestea? Sau cine este cel ce ți-a dat această autoritate?
They asked him, “Tell us: by what authority do you do these things? Or who is giving you this authority?”
3 Iar el a răspuns și le-a zis: Vă voi întreba și eu un lucru; și răspundeți-mi:
He answered them, “I also will ask you one question. Tell me:
4 Botezul lui Ioan era din cer, sau de la oameni?
the baptism of John, was it from heaven, or from men?”
5 Dar discutau între ei, spunând: Dacă vom spune: Din cer, el va spune: Atunci de ce nu l-ați crezut?
They reasoned with themselves, saying, “If we say, ‘From heaven,’ he will say, ‘Why did not you believe him?’
6 Dar dacă spunem: De la oameni, tot poporul ne va ucide cu pietre; fiindcă sunt convinși că Ioan era un profet.
But if we say, ‘From men,’ all the people will stone us, for they are persuaded that John was a prophet.”
7 Și au răspuns că nu puteau spune de unde [era].
They answered that they did not know where it was from.
8 Și Isus le-a spus: Nici eu nu vă spun prin ce autoritate fac acestea.
Jesus said to them, “Neither will I tell you by what authority I do these things.”
9 Apoi a început să spună poporului această parabolă: Un anumit om a plantat o vie și a arendat-o unor viticultori și a plecat într-o țară îndepărtată pentru un timp îndelungat.
He began to tell the people this parable: “A man planted a vineyard and rented it out to some farmers, and went into another country for a long time.
10 Și la timpul cuvenit a trimis un rob la viticultori, ca să îi dea din rodul viei; dar viticultorii l-au bătut și l-au trimis fără nimic.
At the proper season, he sent a servant to the farmers to collect his share of the fruit of the vineyard. But the farmers beat him and sent him away empty.
11 Și din nou, a trimis alt rob; și l-au bătut și pe acela și l-au ocărât și l-au trimis fără nimic.
He sent yet another servant, and they also beat him and treated him shamefully, and sent him away empty.
12 Și din nou, a trimis un al treilea; și de asemenea l-au rănit și l-au aruncat afară.
He sent yet a third, and they also wounded him and threw him out.
13 Atunci a spus domnul viei: Ce să fac? Voi trimite pe fiul meu preaiubit; poate, văzându-l, îl vor respecta.
The lord of the vineyard said, ‘What shall I do? I will send my beloved son. It may be that seeing him, they will respect him.’
14 Dar când viticultorii l-au văzut, discutau între ei, spunând: Acesta este moștenitorul; să îl ucidem, ca moștenirea să fie a noastră.
“But when the farmers saw him, they reasoned among themselves, saying, ‘This is the heir. Come, let’s kill him, that the inheritance may be ours.’
15 Și l-au aruncat afară din vie și l-au ucis. Ce le va face așadar domnul viei?
Then they threw him out of the vineyard and killed him. What therefore will the lord of the vineyard do to them?
16 Va veni și va nimici pe acești viticultori și va da via altora. Și când au auzit, au spus: Nicidecum.
He will come and destroy these farmers, and will give the vineyard to others.” When they heard that, they said, “May that never be!”
17 Iar el i-a privit și a spus: Atunci ce este acest lucru, care este scris: Piatra pe care au respins-o zidarii, aceasta a devenit capul colțului temeliei.
But he looked at them and said, “Then what is this that is written, ‘The stone which the builders rejected was made the chief cornerstone’?
18 Oricine va cădea peste acea piatră, va fi zdrobit; dar peste oricine va cădea aceasta, îl va spulbera.
Everyone who falls on that stone will be broken to pieces, but it will crush whomever it falls on to dust.”
19 Și preoții de seamă și scribii căutau să pună mâinile pe el în ora aceea; dar se temeau de popor; fiindcă au priceput că spusese această parabolă împotriva lor.
The chief priests and the scribes sought to lay hands on him that very hour, but they feared the people—for they knew he had spoken this parable against them.
20 Și îl pândeau și au trimis spioni, care se prefăceau oameni drepți, ca să [îl] prindă în cuvintele lui, așa încât să îl dea puterii și autorității guvernatorului.
They watched him and sent out spies, who pretended to be righteous, that they might trap him in something he said, so as to deliver him up to the power and authority of the governor.
21 Și l-au întrebat, spunând: Învățătorule, știm că vorbești și înveți cu dreptate și nici nu cauți la fața oamenilor, ci înveți calea lui Dumnezeu în adevăr.
They asked him, “Teacher, we know that you say and teach what is right, and are not partial to anyone, but truly teach the way of God.
22 Este legiuit pentru noi să dăm taxă Cezarului, sau nu?
Is it lawful for us to pay taxes to Caesar, or not?”
23 Dar el a priceput viclenia lor și le-a spus: De ce mă ispitiți?
But he perceived their craftiness, and said to them, “Why do you test me?
24 Arătați-mi un dinar. Al cui chip și inscripție o are? Ei au răspuns și au zis: Al Cezarului.
Show me a denarius. Whose image and inscription are on it?” They answered, “Caesar’s.”
25 Iar el le-a spus: De aceea dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu.
He said to them, “Then give to Caesar the things that are Caesar’s, and to God the things that are God’s.”
26 Și nu au putut să îl prindă în cuvintele lui înaintea poporului; și s-au minunat de răspunsul lui și au tăcut.
They were not able to trap him in his words before the people. They marveled at his answer and were silent.
27 Apoi au venit unii dintre saduchei, care neagă că există vreo înviere; și l-au întrebat,
Some of the Sadducees came to him, those who deny that there is a resurrection.
28 Spunând: Învățătorule, Moise ne-a scris: Dacă fratele cuiva moare, având soție și el moare fără copii, ca fratele lui să îi ia soția și să ridice sămânță fratelui său.
They asked him, “Teacher, Moses wrote to us that if a man’s brother dies having a wife, and he is childless, his brother should take the wife and raise up children for his brother.
29 Așadar au fost șapte frați; și primul a luat o soție și a murit fără copii.
There were therefore seven brothers. The first took a wife, and died childless.
30 Și al doilea a luat-o de soție și el a murit fără copii.
The second took her as wife, and he died childless.
31 Și al treilea, a luat-o; și în același fel și cei șapte; și nu au lăsat copii și au murit.
The third took her, and likewise the seven all left no children, and died.
32 La urma tuturor a murit și femeia.
Afterward the woman also died.
33 La înviere așadar, căruia dintre ei este ea soție? Fiindcă toți cei șapte au avut-o de soție.
Therefore in the resurrection whose wife of them will she be? For the seven had her as a wife.”
Jesus said to them, "The people of this age (aiōn g165) marry, and are given in marriage.
35 Dar cei socotiți demni să obțină acea lume și învierea dintre morți, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita; (aiōn g165)
But those who are considered worthy to attain to that age (aiōn g165) and the resurrection from the dead neither marry nor are given in marriage.
36 Nici nu vor putea muri de atunci încolo; fiindcă sunt egali cu îngerii; și sunt copiii lui Dumnezeu, fiind copiii învierii.
For they cannot die any more, for they are like the angels and are children of God, being children of the resurrection.
37 Dar că morții sunt înviați, chiar Moise a arătat la rug, când numește pe Domnul: Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob.
But that the dead are raised, even Moses showed at the bush, when he called the Lord ‘The God of Abraham, the God of Isaac, and the God of Jacob.’
38 Fiindcă el nu este un Dumnezeu al morților, ci al celor vii; fiindcă toți trăiesc pentru el.
Now he is not the God of the dead, but of the living, for all are alive to him.”
39 Atunci unii dintre scribi, răspunzând, au zis: Învățătorule, bine ai spus.
Some of the scribes answered, “Teacher, you speak well.”
40 Iar după aceea nu au mai cutezat să îl întrebe nimic.
They did not dare to ask him any more questions.
41 Iar el le-a spus: Cum spun ei: Cristos este fiul lui David?
He said to them, “Why do they say that the Christ is David’s son?
42 Și însuși David spune în cartea Psalmilor: DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea,
David himself says in the book of Psalms, ‘The Lord said to my Lord, “Sit at my right hand,
43 Până fac pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău.
until I make your enemies the footstool of your feet.”’
44 David într-adevăr îl numește Domn; cum este el atunci fiul lui?
“David therefore calls him Lord, so how is he his son?”
45 Atunci, în auzul întregului popor a spus discipolilor săi:
In the hearing of all the people, he said to his disciples,
46 Păziți-vă de scribii care doresc să se plimbe în robe lungi și iubesc saluturile în piețe și scaunele de frunte în sinagogi și locurile de onoare la ospețe;
“Beware of those scribes who like to walk in long robes, and love greetings in the marketplaces, the best seats in the synagogues, and the best places at feasts;
47 Care devorează casele văduvelor și de ochii lumii fac rugăciuni lungi; aceștia vor primi mai mare damnare.
who devour widows’ houses, and for a pretense make long prayers. These will receive greater condemnation.”
