Luca 2
1 Dar s-a întâmplat, în acele zile, că a ieșit un decret de la Cezar Augustus ca toată lumea să fie impozitată.
Lukumbi lwenulo, Agusiti mweavi nkosi mkulu wa vankosi va unkosi va ku Loma, alagizili vandu voha vayandikwa muchitabu.
2 (Această impozitare s-a făcut prima dată când Quirinius era guvernator al Siriei.)
Kuyandakiswa kwenuko kwakita kutumbukana, na lukumbi lwenulo Kulenio avi chilongosi wa ku Silia.
3 Și toți se duceau pentru impozitare, fiecare în propria lui cetate.
Kila mundu, akahamba kumuji waki muni ajiyandikisayi.
4 Iar Iosif s-a urcat și el din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, la cetatea lui David care se numește Betleem; (pentru că era din casa și din genealogia lui David);
Na Yosefu mewa akawuka pamuji wa Nazaleti wewavi kumulima wa Galilaya, akahamba kumuji wa Betelehemu wewavi pamulima wa ku Yudea, kweavelikiwi nkosi Daudi.
5 Pentru impozitare împreună cu Maria, soția lui logodită, ea fiind înaintată în sarcină.
Akahamba kuyandakiswa pamonga na maliya mweavimchumba waki, mweavi na ndumbu.
6 Și s-a întâmplat că, pe când erau ei acolo, au fost împlinite zilele când trebuia să nască.
Pevavi ku Betelehemu ligono laki likahika akavya na mwana.
7 Și a născut pe fiul ei întâiul născut și l-a înfășat în scutece și l-a pus în iesle, pentru că nu era loc pentru ei în casa de oaspeți.
Akaveleka mwana waki mtumbulanu mwana mgosi, akamtindisila tunyula twa vana, kangi akamgonesa muwatu wa kulisila mifuya, ndava vapati lepi fwasi munyumba za vayehe.
8 Și în același ținut erau niște păstori care stăteau în câmp și făceau de pază, noaptea, împrejurul turmei lor.
Pamulima wenuwo kwavi na vadimaji vevatama pandu pa kudimila na kulindalila mambelele gavi cha kupishana kilu.
9 Și iată, îngerul Domnului a venit peste ei și gloria Domnului a strălucit împrejurul lor; iar ei s-au înfricoșat foarte tare.
Mtumu wa Chapanga akavahumila na lumuli lukulu lwa Bambu lwavalangasili, pandu poha. Vayogwipi neju.
10 Și îngerul le-a spus: Nu vă temeți; căci, iată, vă aduc veștile bune ale marii bucurii care va fi pentru tot poporul.
Nambu Mtumu wa Chapanga akavajovela, “Mkotoka kuyogopa! Myuwanayi nivaletili lilovi la bwina la luheku neju kwa vandu voha va Paisilaeli.
11 Pentru că în cetatea lui David vi s-a născut astăzi un Salvator, care este Cristos Domnul.
Muni lelu pamuji wa Daudi avelikiwi msangula winu, Kilisitu ndi Bambu.
12 Și pentru voi acesta va fi semnul: veți găsi pruncul înfășat și culcat în iesle.
Na ulangisu wa kummanya ndi uwu, yati mukumkolela mwana vamtindisili tunyula twa vana vamgonisi muwatu wa kulisila mifuya.”
13 Și dintr-odată a fost cu îngerul o mulțime de oștire cerească, lăudând pe Dumnezeu și spunând:
Bahapo msambi wa vamitumu vangi va kunani vakawungana na mtumi mwenuyo vakamulumba Chapanga na kujova,
14 Glorie lui Dumnezeu în cele preaînalte și pace pe pământ, bunăvoință față de oameni.
“Alumbiwayi Chapanga kunani, na uteke uvyaa pamulima kwa vandu veaganisiwi nawu!”
15 Și s-a întâmplat, pe când îngerii plecau de la ei în cer, că păstorii au spus unii către alții: Să mergem acum până la Betleem și să vedem acest lucru care s-a întâmplat, pe care Domnul ni l-a făcut cunoscut.
Pavawuyili Vamitumu vala kunani, ndi vadimaji vakajovesana vene kwa vene, “Tihambayi ku Betelehemu tikagalola geatijovili Bambu aga.”
16 Și au venit în grabă și au găsit pe Maria și pe Iosif și pruncul culcat în iesle.
Vakayumbatika kuhamba kwenuko, vakamkolela Maliya na Yosefu na vamgonisi mng'enya muwatu wa kulisila mifuya.
17 Iar după ce l-au văzut, au răspândit vorba ce li s-a zis despre acest copil.
Vadimaji vala pavamuwene mwana yula, vakatumbula kujova goha gavayuwini kuhuma kwa Mtumu wa kunani kumvala mwana uyo.
18 Și toți cei ce au auzit, s-au minunat despre cele ce le spuneau păstorii.
Voha vavayuwini gevajoviwi na vadimaji vala, vakakangasa.
19 Dar Maria păstra toate aceste lucruri și cugeta în inima ei.
Ndi Maliya akagavika na kugahololela mambu goha mumtima waki.
20 Și păstorii s-au întors, glorificând și lăudând pe Dumnezeu pentru toate cele ce auziseră și văzuseră, așa cum li se spusese.
Vadimaji vala vakawuya, kuni vakumulumbalila Chapanga kwa goha gavayuwini na kugalola, goha ngati chagajoviwi mtumi wa kunani.
21 Și când s-au împlinit opt zile pentru circumcizia copilului, i-au pus numele ISUS, care a fost dat de înger înainte ca ea să fi rămas însărcinată cu el în pântece.
Palapiti lijuma limonga, lukumbi lwa kumdumula mwana jandu lwaihiki, vakampela liina la Yesu, ndi liina la apewili na mtumu wa kunani kwakona nyina waki kuvya na ndumbu.
22 Și după ce s-au împlinit zilele curățirii ei, conform legii lui Moise, l-au adus la Ierusalim, ca să îl înfățișeze Domnului;
Payahikili ligono la Yosefu na Maliya kunyambiswa ngati chayaganikiwi na malagizu ga Chapanga geampelili Musa, ndi vampeliki mwana ku Yelusalemu ndava ya kumvika kwa Bambu.
23 (Așa cum este scris în legea Domnului: Fiecare parte bărbătească ce deschide pântecele, va fi chemat sfânt pentru Domnul);
Ngati chaiyandikiwi mu Malagizu ga Musa, “Kila mwana mgosi mwaatumbwili kuvelekewa yati ikemelewa msopi na kubaguliwa ndava ya lihengu la Bambu.”
24 Și să ofere un sacrificiu conform cu ce este spus în legea Domnului: O pereche de turturele sau doi pui de porumbel.
Ndi vakahamba kuwusa luteta kwa Chapanga, ngunda zivili amala mawela gavili, ngati chayaganikiwi mu Malagizu ga Bambu.
25 Și, iată, era un om în Ierusalim al cărui nume era Simeon; și acest om era drept și pios, așteptând mângâierea lui Israel; și Duhul Sfânt era peste el.
Lukumbi lwenulo ku Yelusalemu kula kwavi na mundu mmonga, liina laki Simioni, mwenuyo akitayi mambu ga kumganisa Chapanga na mwenuyo alindilayi kuhika lukumbi lwa vandu va Isilaeli kupumuliswa mitima. Na mpungu Msopi avi pamonga na mwene.
26 Și i-a fost revelat de Duhul Sfânt, că nu va vedea moartea înainte să fi văzut pe Cristosul Domnului.
Mpungu Msopi amgubukuli Simoni yati ifwa lepi changamlola Kilisitu msangula mweahaguliwi yula mweajoviwi na Bambu.
27 Și a venit prin Duhul în templu; și când părinții au adus înăuntru pe copilul Isus, să facă pentru el după obiceiul legii,
Ndi Simoni alongwiswi na Mpungu msopi kuhamba mu Nyumba ya Chapanga, pamonga na dadi na nyina wa Yesu, pavampeliki mwana wavi Yesu ndava ya kukita ngati chayaganikiwi na mivelu ya malagizu ga Chapanga geampeli Musa.
28 Atunci, el l-a luat în brațele sale și a binecuvântat pe Dumnezeu și a spus:
Simoni akampokela mwana Yesu mu mawoko gaki, kuni akumsengusa Chapanga, akajova.
29 Doamne, acum îl lași pe robul tău să plece în pace, conform cuvântului tău:
“Hinu, Mkulu, ukitili ngati chewakajovili, unilekayi, nene mvanda waku nihamba cha uteke.
30 Pentru că ochii mei au văzut salvarea ta,
Kwa mihu gangu niuwene usangula waku,
31 Pe care ai pregătit-o înaintea feței tuturor popoarelor,
Ndi uhuletili usangula palongolo ya vandu va milima yoha ulolekayi.
32 O lumină să lumineze neamurile și gloria poporului tău Israel.
Lwenulo ndi lumuli lwa kuvamanyisa vandu vangali kuvya Vayawudi, na ukulu kwa vandu vaku va ku Isilaeli.”
33 Și Iosif și mama lui s-au minunat de cele spuse despre el.
Dadi na nyina wa Yesu vakakangasa ndava ya malovi gala gegajoviki kumuvala mwana yula.
34 Și Simeon i-a binecuvântat și i-a spus Mariei, mama lui: Iată, acest copil este pus pentru prăbușirea și ridicarea multora în Israel; și să fie un semn împotriva căruia se va vorbi;
Ndi Simioni akavamotisa, akamjovela Maliya nyina waki Yesu, “Lola mwana uyu avelekiwi ndava ya vandu vamahele va Isilaeli kugwa kwa vandu vamahele na vangi vamahele kuyinuka, mwene yati ivya ulangisu wa kubelekana na vandu,
35 (Da, o sabie va trece chiar prin sufletul tău), ca să fie revelate gândurile din multe inimi.
muni maholo ga vandu va mahele galalolekana pawaka. Wamwene lipyanda ngati upanga, ukuhomili mtima waku.”
36 Și era Ana, o profetesă, fata lui Fanuel, din tribul lui Așer; ea era foarte înaintată în vârstă și trăise cu un soț șapte ani după fecioria ei;
Kwavili na mdala mmonga mgogolo neju, mlota wa Chapanga, liina laki Ana, msikana wa Fanueli wa likabila la Asheli. Paavi msikana agegiwi na kutama na mgwana waki miyaka saba ndu.
37 Și ea fusese văduvă timp de aproape optzeci și patru de ani, care nu se depărta de templu; ci servea cu posturi și rugăciuni noapte și zi.
Kangi asigalili lipwela mbaka muugogolo wa miyaka semanini na mcheche. Lukumbi lwoha awelai mu Nyumba ya Chapanga, ajihinisi kulya na kuyupa kilu na muhi.
38 Și, venind ea în acel moment, a adus mulțumiri la fel Domnului și a vorbit despre el tuturor celor ce așteptau răscumpărarea în Ierusalim.
Mdala yula akahumila lukumbi lulalula na kutumbula kumsengusa Chapanga na kuvajovela vandu voha gakumuvala mwana yula, vevalindila kugombolewa na kulekekesewa kwa Yelusalemu.
39 Și, după ce au îndeplinit toate conform legii Domnului, s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret.
Yosefu na Maliya pavamali kukita goha gegalagiziwi mu Malagizu ga Bambu, vawuyili kumuji wavi Nazaleti wewavi ku Galilaya.
40 Iar copilul creștea și se întărea în duh, umplut cu înțelepciune; și harul lui Dumnezeu era peste el.
Mwana yula akakula na kuvya na makakala, akamema luhala na umotisi wa Chapanga wavi pamonga na mwene.
41 Și părinții lui se duceau la Ierusalim în fiecare an, la sărbătoarea paștelui.
Kila mwaka dadi na nyina waki Yesu vahambili ku Yelusalemu kumselebuko wa Vayawudi wewikemiwa pasaka.
42 Și când el avea doisprezece ani, au urcat la Ierusalim, după obiceiul sărbătorii.
Yesu peahikisi miaka kumi na yivili, voha vakakwela kuhamba ku Yelusalemu, kumselebuko wa vayawudi wa pasaka ngati chayavi mivelu yavi.
43 Și după ce au împlinit zilele, pe când se întorceau ei, copilul Isus a rămas în Ierusalim; și Iosif și mama lui nu au știut.
Mselebuko pawamaliki, vakawuya, Yesu asigalili ku Yelusalemu changali dadi na nyina waki kumanya.
44 Iar ei, presupunând că el este printre călători, au mers cale de o zi; și l-au căutat printre rude și cunoscuți.
Dadi na nyina vaki vaholalili avi pamonga mulugendu, vakagenda muhi woha, kangi vakatumbula kumulonda kwa valongo vaki na vankozi waki.
45 Și negăsindu-l, s-au întors înapoi la Ierusalim, căutându-l.
Vamuweni lepi, vakawuya ku Yelusalemu vakumulonda.
46 Și s-a întâmplat, că după trei zile l-au găsit în templu, șezând în mijlocul învățătorilor, deopotrivă ascultându-i și punându-le întrebări.
Ligono la datu la kumlonda, vakamkolela mu Nyumba ya Chapanga, atamii pagati ya vawula va malagizu, akuvayuwanila na kuvakota.
47 Și toți care îl auzeau, erau înmărmuriți de înțelegerea și răspunsurile lui.
Voha vevamuyuwanila malovi gaki vakavya kumkangasa ndava ya luhala na kuyangula kwaki.
48 Și când l-au văzut, au fost uimiți și mama lui i-a spus: Fiule, de ce te-ai purtat astfel cu noi? Iată, tatăl tău și cu mine te-am căutat, mâhnindu-ne.
Na pavamuweni vakakenyemuka, nyina waki akamkota “Wamwana vangu ndava kyani utikitili genaga? Dadi waku na nene ting'ahiki neju kukulonda.”
49 Și le-a spus: Cum se face că m-ați căutat? Nu știați că trebuie să fiu în cele ale Tatălui meu?
Yesu akayangula, “Ndava kyani mukunilonda? Mumanyi lepi ngati yikunigana nene kuvya munyumba ya Dadi wangu?”
50 Și ei nu au înțeles vorba pe care le-o spusese.
Nambu dadi na nyina waki nakugamanya malovi gala geavajovili.
51 Și a coborât cu ei și a venit la Nazaret și le era supus; dar mama lui păstra toate aceste cuvinte în inima ei.
Yesu akawuya pamonga nawu ku Nazaleti, akuvayuwanila. Nyina waki akayendelela kugaholalela mambu goha mumtima waki.
52 Și Isus creștea în înțelepciune și în statură și în favoare față de Dumnezeu și de oameni.
Yesu akayonjokeseka kukula luhala na higa, akaganisiwa neju na Chapanga na vandu.
