Luca 19
1 Și Isus a intrat și a traversat Ierihonul.
Wukota mu divula di Yeliko ayi wudisabuka.
2 Și iată, era un bărbat numit Zacheu, care era mai marele vameșilor, și el era bogat.
Tala mutu wumosi, dizina diandi Zakayi, wuba pfumu yi mimfutisi mi ziphaku ayi wuba nkua busina.
3 Și căuta să vadă pe Isus, cine era; și nu putea din cauza mulțimii, pentru că era mic de statură.
Wuzola mona Yesu mu diambu kazaba buevi kadidi vayi kadia nunga ko mu diambu di nkangu wu batu bila ntela wu khufi wuba yandi.
4 Dar a alergat înainte și s-a cățărat într-un sicomor să îl vadă, pentru că pe acolo urma să treacă.
Buna wuzawula kuna ntuala ayi wumota mu nti wu sikomole mu diambu kamona Yesu bila vana kafueti viokila.
5 Și Isus, când a ajuns la locul acela, a privit în sus și l-a văzut și i-a spus: Zachee, grăbește-te și coboară; fiindcă astăzi eu trebuie să rămân în casa ta.
Mu thangu Yesu katula vana buangu beni, wumbula meso, wummona ayi wunkamba: —Zakayi, kuluka nsualu bila buabu mu nzo aku mfueti vuanda.
6 Și el, grăbindu-se, a coborât și l-a primit bucuros.
Zakayi wukuluka mu nsualu ayi wutambula Yesu mu khini.
7 Și când au văzut, toți cârteau, spunând: A intrat să fie oaspete la un bărbat păcătos.
Bu bamona bobo, batu boso baniunguta ayi batuba: —Tala, wedi leki ku nzo nkua masumu wowo!
8 Dar Zacheu a stat în picioare și i-a spus Domnului: Iată, Doamne, jumătate din averile mele le dau săracilor; și dacă am luat ceva de la cineva printr-o acuzație falsă, dau înapoi împătrit.
Vayi Zalayi wutelama wukamba Pfumu: —Tala, ndieka vana minsukami khatitsika yi bima biama ayi enati mutu ndivangila mbimbi mu kumvuna buna ndieka kumvutudila mu zikhumbu ziya.
9 Iar Isus i-a spus: Astăzi a venit salvare la casa aceasta, întrucât și el este fiul lui Avraam.
Buna Yesu wunkamba: —Pulusu yikotidi mu lumbu kiaki mu nzo yayi bila mutu wawu, mamvandi, widi muana wu Abalahami.
10 Căci Fiul omului a venit să caute și să salveze ce era pierdut.
Bila muana mutu wuyiza mu tomba ayi mu vukisa bobo baba bazimbala.
11 Și pe când auzeau ei acestea, a adăugat și a spus o parabolă, pentru că el era aproape de Ierusalim și ei credeau că împărăția lui Dumnezeu se va arăta imediat.
Nkangu bu wuba wa mambu mama, Yesu wubuela bakamba nongo yimosibila buna Yelusalemi difikimini ayi batu babanzila ti kipfumu ki Nzambi kieka kuiza nsualu.
12 De aceea el a spus: Un anumit nobil a mers într-o țară îndepărtată ca să își primească o împărăție și să se întoarcă.
Buna wuba kamba: —Mutu wumosi wu dikanda di luzitu wuyenda ku tsi yi thama muingi kenda bieku ntinu. Niandi mana bieku buna bosi kela vutuka ku tsi andi.
13 Și a chemat pe cei zece robi ai săi și le-a dat zece mine și le-a spus: Ocupați-vă de acestea până vin.
Buna wutumisa dikumi di bisadi biandi ayi wuvana kuidi kadikamutu sengo kimosi ki nolo. Bosi wuba kamba: “Bika lubutisa zimbongo ziazi nate ndiela vutuka.”
14 Dar cetățenii lui îl urau și au trimis o solie după el, spunând: Nu voim ca acest om să domnească peste noi.
Vayi basi tsi andi banlenda. Diawu ku manima mandi bamfidisilamimvuala mu diambu mituba ti: “Tumengi ti mutu wawu katu yadila.”
15 Și s-a întâmplat la întoarcerea lui, după ce a primit împărăția, că atunci a poruncit să fie chemați la el acești robi, cărora le dăduse banii, ca să știe cât câștigase fiecare prin comerț.
Bu kamana bieku ntinu, wuvutuka ku tsi andi ayi wutumisa bisadibiobi kasia bikila zimbongo. Wuzola zabathalu yibutisa kadika mutu mu zimbongo zikatambula.
16 Atunci a venit primul, spunând: Doamne, mina ta a câștigat zece mine.
Wutheti wuyiza ayi wutuba: “A Pfumu, sengo kiaku ki nolo kibutidi dikumi di bisengo bi nolo.”
17 Iar el i-a spus: Bine, rob bun, pentru că ai fost credincios în foarte puțin, ai autoritate peste zece cetăți.
Buna Pfumu beni wunkamba: “Sedi bumbote! Widi kisadi kimboti. Sumbu wubedi wukuikama mu mambu mafioti, diawu ndiveni minsua mu yadila dikumi di mavula.”
18 Și a venit al doilea, spunând: Doamne, mina ta a făcut cinci mine.
Mutu wummuadi wuyiza ayi wutuba: “A Pfumu, sengo kiaku ki nolo kibutidi bisengo bitanu binkaka bi nolo.”
19 Iar el i-a spus și acestuia: Fii și tu peste cinci cetăți.
Buna Pfumu wukamba kuidi kisadi kimmuadi: “Ngeyo ndiveni minsua mu yadila mavula matanu.”
20 Și altul a venit, spunând: Doamne, iată, mina ta, pe care am păstrat-o într-un ștergar;
Wunkaka wuyiza ayi wutuba: “A Nlongi, tala sengo kiaku kinolo, ndiki sueka bumboti va dikolo di nledi.
21 Fiindcă m-am temut de tine, pentru că ești un om sever; ridici ce nu ai pus jos și seceri ce nu ai semănat.
Bila minu tsisi ndimueni bila widi mutu wumosi mu thewa; ngeyo wunzionanga biobi wukambu sala, ngeyo wuntotanga bidia biobi wusia kuna ko.”
22 Iar el i-a spus: Din gura ta te voi judeca, rob stricat. Știai că eu sunt om sever, ridicând ce nu am pus jos și secerând ce nu am semănat;
Buna pfumu wunkamba: “Ndieka kusambisa mu mambu momo tubidi ngeyo veka widi kisadi kimbimbi! Zebi kuaku ki ndidi mutu wu thewa. Ndinzionanga biobindikambu sala ayi ndintotanga bidia biobi ndisia kuna ko.
23 Și atunci, de ce nu mi-ai dat banii la bancă: și la venirea mea eu să iau ce este al meu cu dobândă?
Vayi bila mbi wukambu tudila zimbongo ziama ku banki muingi ndibakila ziawu ndandu mu thangu ndivutukidi e?”
24 Și a spus celor care stăteau în picioare alături: Luați de la el mina și dați-o celui ce are zece mine.
Buna wukamba batu bobo baba vana ti: “Lunzionanu sengo kinolo ayi vananu kiawu mutu widi dikumi di bisengo bi nolo.”
25 (Iar ei i-au spus: Doamne, el are zece mine.)
Vayi batu beni bankamba: “A Pfumu, keti dikumi didi yandi e!”
26 Căci vă spun, că fiecăruia ce are, i se va da; iar de la cel ce nu are, și ce are i se va lua.
Buna niandi wuba vutudila: “Bukiedika ndikulukamba ti kuidi mutu wowo beki bela kumvanaayi kuidi mutu wowo kambulu, bela kunziona banza biobi bidi yandi.
27 Dar pe acei dușmani ai mei, care nu au voit ca eu să domnesc peste ei, aduceți-i încoace și ucideți-i înaintea mea.
Bosi lundatina vava bambeni ziama ziozi zimanga ti ndibika ku bayadila ayi luba vondila va meso mama.”
28 Și după ce a vorbit astfel, Isus a mers în fruntea [lor], urcându-se la Ierusalim.
Bu kamana tuba mambu momo, Yesu wuba tuaminina ku ntuala mu kuenda ku Yelusalemi.
29 Și s-a întâmplat că, pe când s-a apropiat de Betfaghe și de Betania, la muntele numit al Măslinilor, a trimis înainte pe doi dintre discipolii săi,
Buna beka nduka tula ku Betefange ayi ku Betani, ku ndambu mongo wu beta tedila “mongo minti mi Olive”, buna wutuma minlonguki miandi miodi
30 Spunând: Duceți-vă în satul dinaintea voastră, în care, intrând, veți găsi un măgăruș legat, pe care încă nu a șezut niciun om; dezlegați-l și aduceți-l.
wuba kamba: —Yendanu ku buala bobo butalini yeno. Beno kota muawu, buna malu monamuana phunda wukangama. Kadi mutu wumosi kavuandidiabu wawu ko. Luniangunawawu ayi lutuala wawu.
31 Și dacă cineva vă întreabă: Pentru ce îl dezlegați? Astfel să îi spuneți: Pentru că Domnul are nevoie de el.
Enati mutu wuluyuvudi: “bila mbi lulembo niangunina wawu e?” Buna lumvutudila ti: “Pfumu mfunu kavuidi wawu.”
32 Iar cei trimiși au plecat și au găsit chiar așa cum le spusese.
Bobo batumbu bu bayenda, bamona mambu moso boso kabakambila.
33 Dar pe când dezlegau măgărușul, proprietarii lui le-au spus: De ce dezlegați măgărușul?
Bu baba nianguna muana phunda, buna batu bobo bavua wawu baba yuvula: —A bila mi luniangunina muana phunda wowo e?
34 Iar ei au spus: Domnul are nevoie de el.
Bawu bamvutula: —Pfumu mfunu kavuidi wawu.
35 Și l-au adus la Isus; și și-au aruncat hainele pe măgăruș și l-au așezat pe Isus călare pe el.
Buna bawu nata kuidi Yesu. Bu bamana yala minledi miawu va mbata phunda bakumisa vawu Yesu.
36 Și pe când mergea el, ei își așterneau hainele pe cale.
Bu kaba vioka, mu nzila batu bayala minledi miawu mu nzila.
37 Și pe când se apropia, chiar la coborâșul muntelui Măslinilor, toată mulțimea discipolilor a început să se bucure și să laude pe Dumnezeu cu voce tare din cauza tuturor faptelor puternice pe care le văzuseră,
Buna beka nduka tula, bu baba nengumuka mongo wu minti mi olive, nkangu woso wu minlonguki wumona khini, wukembisa Nzambi, mu ndinga yingolo, mu diambu di bikumu biobi mimona.
38 Spunând: Binecuvântat fie Împăratul care vine în numele Domnului; pace în cer și glorie în cele prea înalte.
Bawu batuba ti: —Bika kasakumunu ntinu wowo wunkuizila mu dizina di Pfumu. Bika ndembama yiba ku diyilu ayi nkembo mu bibuangu bizangama!
39 Și unii dintre fariseii din mulțime, i-au spus: Învățătorule, mustră-ți discipolii.
Buna Bafalisi bankaka baba muna nkangu bakamba Yesu ti: —A nlongi, temina minlonguki miaku.
40 Iar el a răspuns și le-a zis: Vă spun că dacă aceștia vor tăcea, pietrele imediat vor striga.
Yesu wuba vutudila: —Bukiedika ndikulukamba, enati balembulu biyoko buna matadi mamayamikina.
41 Și când s-a apropiat, a privit cetatea și a plâns din cauza ei,
Mu thangu kafikama ayi divula, wumona divula ayi wudila mu diambudi divula beni.
42 Spunând: Dacă ai fi știut, chiar tu, cel puțin în această zi a ta, lucrurile pentru pacea ta! Dar acum, sunt ascunse de ochii tăi.
Bosi wutuba: —Enati ngeyo mamvaku wedi zaba, kani ka lumbu kiaku kiaki mambu momo malenda kunatina ndembama! Vayi buabu masuekulu va meso maku.
43 Pentru că zilele vor veni peste tine și dușmanii tăi vor arunca un val de pământ în jurul tău și te vor împresura și te vor strânge din toate părțile,
Bila bilumbu biela ku kuizila, biobi bambeni ziaku ziela kaba mimbuingi, ziela kuzungidila, ziela kufietikisa mu zindambu zioso.
44 Și te vor face una cu pământul și pe copiii tăi în tine; și nu vor lăsa în tine piatră peste piatră, pentru că nu ai cunoscut timpul vizitării tale.
Ziela kuvindubula va ntoto va kimosi ayi bana baku badi yaku ayi kadi ditadi dimosi, mu ngeyo, dilendi siala va yilu ditadi dinkaka ko. Bila wusia zaba ko thangu yoyo Nzambi kayiza ku buminina.
45 Și a intrat în templu și a început să scoată pe cei ce vindeau în el și pe cei ce cumpărau,
Yesu wukota mu nzo Nzambi ayi wutona kuka batu bobo baba sumbisa bima, wuba kamba:
46 Spunându-le: Este scris: Casa mea este casa rugăciunii; dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.
—Didi disonama: nzo ama yela ba nzo yi lusambulu vayi beni lukitudi yawu suamunu ki mivi!
47 Și îi învăța în fiecare zi în templu. Dar preoții de seamă și scribii și mai marii poporului căutau să îl nimicească,
Bilumbu bioso Yesu wulonga mu nzo Nzambi. Zimbumu zi banganga Nzambi, minlongi mi mina ayi bakulutu ba batu batomba diluaku di kumvondisila.
48 Și nu găseau ce ar putea face; fiindcă toți oamenii erau foarte atenți să îl audă.
Vayi basia zaba ko busila bila batu boso banlandakana mu wa mambu mandi.
