Luca 19
1 Și Isus a intrat și a traversat Ierihonul.
And he entered and was passing through Jericho.
2 Și iată, era un bărbat numit Zacheu, care era mai marele vameșilor, și el era bogat.
And lo! a man named Zacchaeus; and he was a chief publican, and he was rich.
3 Și căuta să vadă pe Isus, cine era; și nu putea din cauza mulțimii, pentru că era mic de statură.
And he sought to see Jesus, what sort of man he was; and he could not on account of the multitude; because he was small of stature.
4 Dar a alergat înainte și s-a cățărat într-un sicomor să îl vadă, pentru că pe acolo urma să treacă.
And he ran on before, and climbed up a sycamore-tree to see him; for he was to pass that way.
5 Și Isus, când a ajuns la locul acela, a privit în sus și l-a văzut și i-a spus: Zachee, grăbește-te și coboară; fiindcă astăzi eu trebuie să rămân în casa ta.
And when Jesus came to the place, he looked up, and said to him, Zacchaeas, make haste and come down; for today I must abide at thy house.
6 Și el, grăbindu-se, a coborât și l-a primit bucuros.
And he made haste and came down, and received him joyfully.
7 Și când au văzut, toți cârteau, spunând: A intrat să fie oaspete la un bărbat păcătos.
And when they saw it, they all murmured, saying, He hath gone in to be the guest of a sinner.
8 Dar Zacheu a stat în picioare și i-a spus Domnului: Iată, Doamne, jumătate din averile mele le dau săracilor; și dacă am luat ceva de la cineva printr-o acuzație falsă, dau înapoi împătrit.
And Zacchaeus stood up, and said to the Lord, Behold, Lord, the half of my goods I give to the poor; and if I have taken anything from any one by false representation, I restore him four-fold.
9 Iar Isus i-a spus: Astăzi a venit salvare la casa aceasta, întrucât și el este fiul lui Avraam.
And Jesus said to him, This day hath salvation come to this house, inasmuch as he also is a son of Abraham;
10 Căci Fiul omului a venit să caute și să salveze ce era pierdut.
for the Son of man came to seek and to save that which was lost.
11 Și pe când auzeau ei acestea, a adăugat și a spus o parabolă, pentru că el era aproape de Ierusalim și ei credeau că împărăția lui Dumnezeu se va arăta imediat.
And while they were hearing these things, he proceeded and spoke a parable, because he was near to Jerusalem, and they thought that the kingdom of God would immediately appear.
12 De aceea el a spus: Un anumit nobil a mers într-o țară îndepărtată ca să își primească o împărăție și să se întoarcă.
He said therefore, A certain nobleman went into a far country to receive for himself a kingdom, and to return.
13 Și a chemat pe cei zece robi ai săi și le-a dat zece mine și le-a spus: Ocupați-vă de acestea până vin.
And he called his ten servants, and gave them ten pounds, and said to them, Trade with these, till I come.
14 Dar cetățenii lui îl urau și au trimis o solie după el, spunând: Nu voim ca acest om să domnească peste noi.
But his citizens hated him, and sent an embassy after him, saying, We will not have this man to reign over us.
15 Și s-a întâmplat la întoarcerea lui, după ce a primit împărăția, că atunci a poruncit să fie chemați la el acești robi, cărora le dăduse banii, ca să știe cât câștigase fiecare prin comerț.
And it came to pass, when he had returned, having received the kingdom, that he commanded these servants to whom he had given the money to be called to him, that he might know what each had gained by trading.
16 Atunci a venit primul, spunând: Doamne, mina ta a câștigat zece mine.
And the first came, saying, Lord, thy pound hath gained ten pounds.
17 Iar el i-a spus: Bine, rob bun, pentru că ai fost credincios în foarte puțin, ai autoritate peste zece cetăți.
And he said to him, Well done, good servant! because thou hast been faithful in a very little, have authority over ten cities.
18 Și a venit al doilea, spunând: Doamne, mina ta a făcut cinci mine.
And the second came, saying, Lord, thy pound hath gained five pounds.
19 Iar el i-a spus și acestuia: Fii și tu peste cinci cetăți.
And he said also to this servant, And be thou over five cities.
20 Și altul a venit, spunând: Doamne, iată, mina ta, pe care am păstrat-o într-un ștergar;
And another came, saying, Lord, behold thy pound, which I have kept laid up in a napkin.
21 Fiindcă m-am temut de tine, pentru că ești un om sever; ridici ce nu ai pus jos și seceri ce nu ai semănat.
For I feared thee, because thou art a harsh man; thou takest up what thou didst not lay down, and reapest what thou didst not sow.
22 Iar el i-a spus: Din gura ta te voi judeca, rob stricat. Știai că eu sunt om sever, ridicând ce nu am pus jos și secerând ce nu am semănat;
He saith to him, Out of thy mouth will I judge thee, wicked servant! thou knewest that I was a harsh man, taking up what I laid not down, and reaping what I did not sow;
23 Și atunci, de ce nu mi-ai dat banii la bancă: și la venirea mea eu să iau ce este al meu cu dobândă?
why then didst thou not put my money into a bank? Then I at my coming might have received it back with interest.
24 Și a spus celor care stăteau în picioare alături: Luați de la el mina și dați-o celui ce are zece mine.
And he said to them that stood by, Take from him the pound, and give it to him that hath the ten pounds.
25 (Iar ei i-au spus: Doamne, el are zece mine.)
(And they said to him, He hath ten pounds, Lord.)
26 Căci vă spun, că fiecăruia ce are, i se va da; iar de la cel ce nu are, și ce are i se va lua.
I say to you, that to every one who hath, will be given; but from him that hath not, even what he hath will be taken away.
27 Dar pe acei dușmani ai mei, care nu au voit ca eu să domnesc peste ei, aduceți-i încoace și ucideți-i înaintea mea.
But as for those enemies of mine, who would not that I should reign over them, bring them here, and slay them before me.
28 Și după ce a vorbit astfel, Isus a mers în fruntea [lor], urcându-se la Ierusalim.
And when he had thus spoken, he went forward, going up to Jerusalem.
29 Și s-a întâmplat că, pe când s-a apropiat de Betfaghe și de Betania, la muntele numit al Măslinilor, a trimis înainte pe doi dintre discipolii săi,
And it came to pass, as he drew near to Bethphage and Bethany, at the mount called the Mount of Olives, he sent two of his disciples,
30 Spunând: Duceți-vă în satul dinaintea voastră, în care, intrând, veți găsi un măgăruș legat, pe care încă nu a șezut niciun om; dezlegați-l și aduceți-l.
saying, Go to the village over against us; on entering which ye will find a colt tied, whereon no man ever sat; and loose, and bring it.
31 Și dacă cineva vă întreabă: Pentru ce îl dezlegați? Astfel să îi spuneți: Pentru că Domnul are nevoie de el.
And if any one ask you, Why are ye loosing it? ye shall say thus, The Lord hath need of it.
32 Iar cei trimiși au plecat și au găsit chiar așa cum le spusese.
And they who were sent went and found just as he told them.
33 Dar pe când dezlegau măgărușul, proprietarii lui le-au spus: De ce dezlegați măgărușul?
And as they were loosing the colt, its owners said to them, Why are ye loosing the colt?
34 Iar ei au spus: Domnul are nevoie de el.
And they said, The Lord hath need of it.
35 Și l-au adus la Isus; și și-au aruncat hainele pe măgăruș și l-au așezat pe Isus călare pe el.
And they brought it to Jesus; and having thrown their garments on the colt, they set Jesus thereon.
36 Și pe când mergea el, ei își așterneau hainele pe cale.
And as he went on, they spread their garments in the road.
37 Și pe când se apropia, chiar la coborâșul muntelui Măslinilor, toată mulțimea discipolilor a început să se bucure și să laude pe Dumnezeu cu voce tare din cauza tuturor faptelor puternice pe care le văzuseră,
And as he was drawing near, just at the descent of the Mount of Olives, the whole multitude of the disciples began to rejoice and praise God with a loud voice for all the miracles which they had seen;
38 Spunând: Binecuvântat fie Împăratul care vine în numele Domnului; pace în cer și glorie în cele prea înalte.
saying, Blessed be the King in the name of the Lord! Peace in heaven, and glory in the highest heavens!
39 Și unii dintre fariseii din mulțime, i-au spus: Învățătorule, mustră-ți discipolii.
And some of the Pharisees from among the multitude said to him, Teacher, rebuke thy disciples.
40 Iar el a răspuns și le-a zis: Vă spun că dacă aceștia vor tăcea, pietrele imediat vor striga.
And he answering said, I tell you, that if these are silent, the stones will cry out.
41 Și când s-a apropiat, a privit cetatea și a plâns din cauza ei,
And when he came near, as he beheld the city, he wept over it,
42 Spunând: Dacă ai fi știut, chiar tu, cel puțin în această zi a ta, lucrurile pentru pacea ta! Dar acum, sunt ascunse de ochii tăi.
saying, If thou hadst known, even thou, and that in this thy day, the things that concern thy peace! but now they are hidden from thine eyes.
43 Pentru că zilele vor veni peste tine și dușmanii tăi vor arunca un val de pământ în jurul tău și te vor împresura și te vor strânge din toate părțile,
For the days will come upon thee, when thine enemies will cast up a mound about thee, and compass thee round, and shut thee in on every side,
44 Și te vor face una cu pământul și pe copiii tăi în tine; și nu vor lăsa în tine piatră peste piatră, pentru că nu ai cunoscut timpul vizitării tale.
and will level thee with the ground, and thy children within thee; and they will not leave in thee one stone upon another; because thou knewest not the time of thy visitation.
45 Și a intrat în templu și a început să scoată pe cei ce vindeau în el și pe cei ce cumpărau,
And entering the temple, he began to cast out those who sold,
46 Spunându-le: Este scris: Casa mea este casa rugăciunii; dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.
saying to them, It is written, “And my house shall be a house of prayer; but ye have made it a den of robbers.”
47 Și îi învăța în fiecare zi în templu. Dar preoții de seamă și scribii și mai marii poporului căutau să îl nimicească,
And he was teaching daily in the temple; but the chief priests, and the scribes, and the leading men of the people sought to destroy him.
48 Și nu găseau ce ar putea face; fiindcă toți oamenii erau foarte atenți să îl audă.
And they could not find an opportunity of doing any thing; for all the people hung upon him, listening.
