Luca 19
1 Și Isus a intrat și a traversat Ierihonul.
And he entered, and passed through Jericho.
2 Și iată, era un bărbat numit Zacheu, care era mai marele vameșilor, și el era bogat.
And, behold, there was a man called Zacchæus, who was a chief publican; and he was rich.
3 Și căuta să vadă pe Isus, cine era; și nu putea din cauza mulțimii, pentru că era mic de statură.
And he sought to see Jesus, who he was, and was not able on account of the multitude, because he was of small stature.
4 Dar a alergat înainte și s-a cățărat într-un sicomor să îl vadă, pentru că pe acolo urma să treacă.
And he ran before, and climbed up a sycamore-tree, that he might see him, for he was about to pass that way.
5 Și Isus, când a ajuns la locul acela, a privit în sus și l-a văzut și i-a spus: Zachee, grăbește-te și coboară; fiindcă astăzi eu trebuie să rămân în casa ta.
And when Jesus came to the place, he looked up and saw him, and said to him: Zacchæus, make haste and come down, for I must spend this day at your house.
6 Și el, grăbindu-se, a coborât și l-a primit bucuros.
And he made haste and came down, and received him joyfully.
7 Și când au văzut, toți cârteau, spunând: A intrat să fie oaspete la un bărbat păcătos.
And when they saw it, they all murmured, saying: He has gone to be guest with a man that is a sinner.
8 Dar Zacheu a stat în picioare și i-a spus Domnului: Iată, Doamne, jumătate din averile mele le dau săracilor; și dacă am luat ceva de la cineva printr-o acuzație falsă, dau înapoi împătrit.
And Zacchæus stood, and said to the Lord: Behold, Lord, the half of my goods I give to the poor; and if I have taken from any one by false accusation, I restore him fourfold.
9 Iar Isus i-a spus: Astăzi a venit salvare la casa aceasta, întrucât și el este fiul lui Avraam.
And Jesus said to him: To-day has salvation come to this house, since he also is a son of Abraham.
10 Căci Fiul omului a venit să caute și să salveze ce era pierdut.
For the Son of man has come to seek and to save that which was lost.
11 Și pe când auzeau ei acestea, a adăugat și a spus o parabolă, pentru că el era aproape de Ierusalim și ei credeau că împărăția lui Dumnezeu se va arăta imediat.
And as they heard these things, he also spoke a parable, because he was near Jerusalem, and they thought that the kingdom of God would immediately appear.
12 De aceea el a spus: Un anumit nobil a mers într-o țară îndepărtată ca să își primească o împărăție și să se întoarcă.
He said, therefore: A certain nobleman went into a distant country to receive for himself a kingdom, and to return.
13 Și a chemat pe cei zece robi ai săi și le-a dat zece mine și le-a spus: Ocupați-vă de acestea până vin.
And he called his ten servants, and gave them ten pounds, and said to them, Engage in trade till I come.
14 Dar cetățenii lui îl urau și au trimis o solie după el, spunând: Nu voim ca acest om să domnească peste noi.
But his citizens hated him, and sent an embassy after him, saying, We will not have this man to reign over us.
15 Și s-a întâmplat la întoarcerea lui, după ce a primit împărăția, că atunci a poruncit să fie chemați la el acești robi, cărora le dăduse banii, ca să știe cât câștigase fiecare prin comerț.
And it came to pass, that, when he had returned, having received the kingdom, he commanded those servants to be called, to whom he had given the money, that he might know what each had gained by trading.
16 Atunci a venit primul, spunând: Doamne, mina ta a câștigat zece mine.
And the first came and said: Lord, your pound has gained ten pounds.
17 Iar el i-a spus: Bine, rob bun, pentru că ai fost credincios în foarte puțin, ai autoritate peste zece cetăți.
And he said to him: Well done, good servant; because you have been faithful in a very little, have authority over ten cities.
18 Și a venit al doilea, spunând: Doamne, mina ta a făcut cinci mine.
And the second came and said: Lord, your pound has gained five pounds.
19 Iar el i-a spus și acestuia: Fii și tu peste cinci cetăți.
And he said to him also: And be you over five cities.
20 Și altul a venit, spunând: Doamne, iată, mina ta, pe care am păstrat-o într-un ștergar;
And another came and said: Lord, behold your pound, which I have kept laid away in a napkin.
21 Fiindcă m-am temut de tine, pentru că ești un om sever; ridici ce nu ai pus jos și seceri ce nu ai semănat.
For I was afraid of you, because you are a hard man; you take up that which you did not lay down, and reap that which you did not sow.
22 Iar el i-a spus: Din gura ta te voi judeca, rob stricat. Știai că eu sunt om sever, ridicând ce nu am pus jos și secerând ce nu am semănat;
Then he said to him: Out of your own mouth will I judge you, you wicked servant. You knew that I was a hard man, taking up what I did not lay down, and reaping what I did not sow.
23 Și atunci, de ce nu mi-ai dat banii la bancă: și la venirea mea eu să iau ce este al meu cu dobândă?
And why then did you not put my money into the bank, that, when I came, I could have collected it with interest?
24 Și a spus celor care stăteau în picioare alături: Luați de la el mina și dați-o celui ce are zece mine.
And he said to those who stood by: Take from him the pound, and give it to him that has ten pounds.
25 (Iar ei i-au spus: Doamne, el are zece mine.)
And they said to him: Lord, he has ten pounds.
26 Căci vă spun, că fiecăruia ce are, i se va da; iar de la cel ce nu are, și ce are i se va lua.
For I say to you, To every one that has, it shall be given; but from him that has not, even that which he has shall be taken away.
27 Dar pe acei dușmani ai mei, care nu au voit ca eu să domnesc peste ei, aduceți-i încoace și ucideți-i înaintea mea.
But those who are my enemies, who were not willing that I should rule over them, bring hither, and slay them before me.
28 Și după ce a vorbit astfel, Isus a mers în fruntea [lor], urcându-se la Ierusalim.
And when he had said these things, he went before, going up to Jerusalem.
29 Și s-a întâmplat că, pe când s-a apropiat de Betfaghe și de Betania, la muntele numit al Măslinilor, a trimis înainte pe doi dintre discipolii săi,
And it came to pass, that, when he came near to Bethphage and Bethany, to the mount called the mount of Olives, he sent two of his disciples,
30 Spunând: Duceți-vă în satul dinaintea voastră, în care, intrând, veți găsi un măgăruș legat, pe care încă nu a șezut niciun om; dezlegați-l și aduceți-l.
saying: Go into the opposite village, in which, when you enter, you will find a colt tied, on which no man ever sat. Loose him, and bring him.
31 Și dacă cineva vă întreabă: Pentru ce îl dezlegați? Astfel să îi spuneți: Pentru că Domnul are nevoie de el.
And if any one ask you why you loose him, thus shall you say to him: The Lord has need of him.
32 Iar cei trimiși au plecat și au găsit chiar așa cum le spusese.
And those who were sent, went, and found as he had said to them.
33 Dar pe când dezlegau măgărușul, proprietarii lui le-au spus: De ce dezlegați măgărușul?
And as they were loosing the colt, the owners of him said to them: Why do you loose the colt?
34 Iar ei au spus: Domnul are nevoie de el.
They replied: The Lord has need of him.
35 Și l-au adus la Isus; și și-au aruncat hainele pe măgăruș și l-au așezat pe Isus călare pe el.
And they brought him to Jesus, and threw their mantles upon the colt, and set Jesus on him.
36 Și pe când mergea el, ei își așterneau hainele pe cale.
And as he was going on, they spread their mantles in the road.
37 Și pe când se apropia, chiar la coborâșul muntelui Măslinilor, toată mulțimea discipolilor a început să se bucure și să laude pe Dumnezeu cu voce tare din cauza tuturor faptelor puternice pe care le văzuseră,
And when he was now near the descent of the mount of Olives, the whole multitude of the disciples began to rejoice and to praise God, with a loud voice, for all the mighty deeds which they had seen,
38 Spunând: Binecuvântat fie Împăratul care vine în numele Domnului; pace în cer și glorie în cele prea înalte.
saying: Blessed is the king that comes in the name of the Lord; peace in heaven, and glory in the highest.
39 Și unii dintre fariseii din mulțime, i-au spus: Învățătorule, mustră-ți discipolii.
And some of the Pharisees from among the multitude, said to him: Teacher, rebuke your disciples.
40 Iar el a răspuns și le-a zis: Vă spun că dacă aceștia vor tăcea, pietrele imediat vor striga.
And he answered, and said to them: I say to you, that if these had been silent, the stones would have cried out.
41 Și când s-a apropiat, a privit cetatea și a plâns din cauza ei,
And when he came near, he looked upon the city, and wept over it,
42 Spunând: Dacă ai fi știut, chiar tu, cel puțin în această zi a ta, lucrurile pentru pacea ta! Dar acum, sunt ascunse de ochii tăi.
saying: Hadst thou known, even thou, at least in this thy day, the things which were for thy peace! But now, they are hid from thy eyes.
43 Pentru că zilele vor veni peste tine și dușmanii tăi vor arunca un val de pământ în jurul tău și te vor împresura și te vor strânge din toate părțile,
For the days will come upon thee, when thy enemies will throw up a mound about thee, and inclose thee around, and keep thee in on every side,
44 Și te vor face una cu pământul și pe copiii tăi în tine; și nu vor lăsa în tine piatră peste piatră, pentru că nu ai cunoscut timpul vizitării tale.
and will destroy thee and thy children within thee, and will not leave in thee one stone upon another, because thou knewest not the time of thy visitation.
45 Și a intrat în templu și a început să scoată pe cei ce vindeau în el și pe cei ce cumpărau,
And he went into the temple, and began to drive out those who were selling in it, and those who were buying,
46 Spunându-le: Este scris: Casa mea este casa rugăciunii; dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.
and said to them: It is written, My house is a house of prayer; but you have made it a den of robbers.
47 Și îi învăța în fiecare zi în templu. Dar preoții de seamă și scribii și mai marii poporului căutau să îl nimicească,
And he was teaching daily in the temple. But the chief priests, and the scribes, and the chief of the people sought to destroy him,
48 Și nu găseau ce ar putea face; fiindcă toți oamenii erau foarte atenți să îl audă.
and found nothing that they could do, for all the people hung on his words.
