Luca 18
1 Și le-a spus o parabolă, că ar trebui să se roage totdeauna și să nu se descurajeze,
Lao esa, Yesus nanori ana dedꞌenu nara nendiꞌ nekendandaaꞌ, fo ara hule-oꞌe, nda namaꞌetu sa, no nda male-maꞌa sa. Ara musi ramahere rakandoo neu Lamatuaꞌ.
2 Spunând: Era într-o cetate un judecător, care nu se temea de Dumnezeu și pe om nu îl respecta;
Dꞌudꞌuin taꞌo ia: “Sia kota esa hambu mana nggero-furiꞌ sa nda mana tao-afiꞌ neu Lamatualain sa. Ana nda tao-afiꞌ neu esa sa boe.
3 Și era o văduvă în acea cetate; și a venit la el, spunând: Fă-mi dreptate față de potrivnicul meu.
Sia naa o hambu ina falu sa akaꞌ neu noꞌe mana nggero-furiꞌ a nae, ‘Amaꞌ mana nggero-furiꞌ! Muꞌetuꞌ dedꞌea ngga no matetuꞌ, o!’
4 Și a refuzat pentru un timp; dar după acestea a spus în el însuși: Chiar dacă nu mă tem de Dumnezeu, nici pe om nu îl respect,
Fefeun mana nggero-furiꞌ a nda tao-afiꞌ neu ina falu a sa. Te dodꞌoo ma ana bengge rena e ena. Boe ma ana dudꞌuꞌa nae, ‘Memaꞌ au ia nda tao-afiꞌ neu Lamatualain sa, lelenan fai neu atahori.
5 Totuși, pentru că această văduvă mă tulbură, am să îi fac dreptate, ca nu cumva să mă sâcâie cu neîncetata ei venire.
Te ina falu ia tao langga ngga nambeta ena. Huu naa, malole lenaꞌ au uꞌetuꞌ dedꞌeat na no ndoos. Hokoꞌ na, ana akaꞌ nema tao naꞌabꞌebꞌenggeꞌ au nakandondooꞌ a.’
6 Și Domnul a spus: Auziți ce spune judecătorul nedrept.
Naa, hei dꞌua sobꞌa mana nggero-furiꞌ dꞌeulakaꞌ naa oꞌolan.
7 Și nu va face Dumnezeu dreptate aleșilor lui, care strigă zi și noapte către el, deși rabdă îndelung în ce îi privește?
Mete ma dodꞌoo ma ana tulu-fali ina falu a, na, Lamatualain o nau tulu-fali atahori mana hule-oꞌe hatuꞌ-rerelon fo noꞌe tulu-faliꞌ sia E. Te Lamatuaꞌ nda mana eꞌo-lali fai a sa.
8 Vă spun că le va face repede dreptate. Cu toate acestea, când va veni Fiul omului, va găsi el credință pe pământ?
Ana naꞌetuꞌ dedꞌeat nara lai-lai, Naa de Au ae utane taꞌo ia: mete ma Au, atahori Tebꞌe-Tebꞌeꞌ ia, baliꞌ uma ena, neꞌo Au feꞌe hambu undaa o atahori mamahereꞌ sia raefafoꞌ do hokoꞌ?”
9 Și a spus și această parabolă unora care se încredeau în ei înșiși că erau drepți și îi disprețuiau pe ceilalți;
Yesus dui seluꞌ nekendandaaꞌ sa, soꞌal atahori mana hii nananaru aon ma naloe-nadꞌae atahori laen ra. Ana dui nae,
10 Doi oameni s-au urcat la templu să se roage; unul fariseu și celălalt vameș.
“Hambu amaꞌ rua reu hule-oꞌe sia Ume Hule-oꞌe Huuꞌ a. Esa, atahori mia partei agama Farisi; esa fai, mana edꞌa bea. [Atahori Yahudi ra rae atahori Farisi ra, atahori meumareꞌ. Ma ara rae mana edꞌa bea ra atahori nda maloleꞌ ra sa.]
11 Fariseul a stat în picioare și s-a rugat astfel în el însuși: Dumnezeule, îți mulțumesc că nu sunt precum ceilalți oameni, jecmănitori, nedrepți, adulteri, sau chiar ca acest vameș.
Losa ume hule-oꞌeꞌ ma, atahori Farisi a nambariiꞌ mesaꞌ ne ma hule-oꞌe nae, ‘Makasi Lamatuaꞌ, huu au ia, atahori maloleꞌ. Au nda deꞌulakaꞌ onaꞌ atahori laen ra sa. Au nda dadꞌi naꞌo sa. Au nda mana usuu-usetiꞌ sa. Au nda mana hohonggeꞌ sa. Makasi, Lamatuaꞌ, huu au o nda deꞌulakaꞌ onaꞌ mana edꞌa bea ia sa.
12 Eu postesc de două ori într-o săptămână, dau zeciuială din tot ce obțin.
Au manggate puasa nggarei sa na lao rua. Ma au endi babꞌanggiꞌ esa mia sanahulu mia basa saa fo au hambuꞌ a.’ Atahori Farisi naa hule-oꞌe taꞌo naa.
13 Și vameșul, stând deoparte în picioare, nu a voit să ridice nici ochii spre cer, ci se bătea în piept, spunând: Dumnezeule, fii milostiv cu mine, un păcătos.
Te mana edꞌa bea a nambariiꞌ naꞌadꞌodꞌooꞌ sia dea-deaꞌ. Ana nda nambarani botiꞌ matan fo mete ataꞌ neu sa. Ana hule-oꞌe no beꞌutee langgan ma rala mambalulutuꞌ nae, O, Lamatualain. Kasian au, atahori mana masala-singgoꞌ ia! Fee ambon neu au dꞌei!’
14 Vă spun, mai degrabă acesta s-a coborât acasă declarat drept decât celălalt, pentru că fiecare înălțându-se pe sine însuși, va fi umilit; și cel ce se umilește pe sine însuși, va fi înălțat.
Naa, leleꞌ atahori karuaꞌ naa ra lao baliꞌ ume reu, mae bee ka maloleꞌ no Lamatualain? Atahori Farisi mana koaoꞌ a do, atahori mana edꞌa bea? Tantu Ana simbo no maloleꞌ mana edꞌa bea, mana naloe-nadꞌae ralan. Ma Ana nda tao-afiꞌ neu atahori Farisi a sa. Huu Lamatualain naꞌatutudꞌaꞌ atahori mana koaoꞌ ma nananaru atahori mana naloe-nadꞌae ralan.”
15 Și i-au adus și niște prunci, ca să îi atingă; dar când discipolii au văzut, i-au mustrat.
Lao esa, atahori ra oꞌo ro anadikiꞌ ra reu Yesus, fo Ana ndae liman neu se ma olaꞌ fee se papala-babꞌanggiꞌ. Yesus ana dedꞌenu nara rita taꞌo naa, ma ara ai atahori naa ra.
16 Dar Isus i-a chemat și a spus: Lăsați copilașii să vină la mine și nu îi opriți; fiindcă a unora ca ei este împărăția lui Dumnezeu.
Te Yesus simbo nala anadikiꞌ mana rema risiꞌ E. Basa ma ana ai ana dedꞌenun nara nae, “Hela fo anadikiꞌ naa ra rema risiꞌ Au. Ama afiꞌ ai se. Misinedꞌa malolole! Huu atahori mana nae dadꞌi Lamatualain atahorin, ana musi namahena neuꞌ a Lamatualain, ona anadikiꞌ namahena neu ina-ama nara.”
17 Adevărat vă spun: Oricine nu va primi împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nicidecum nu va intra în ea.
18 Și un anumit conducător l-a întrebat, spunând: Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viață eternă? (aiōnios g166)
Lao esa, hambu atahori Yahudi ra malanggan esa neu natane Yesus nae, “Ama Meser nenefee hadꞌa-hormat! Au musi tao taꞌo bee fo uhine ae bisa masoꞌ sorga uu fo usodꞌa ukundoo o Lamatualain?” (aiōnios g166)
19 Iar Isus i-a spus: De ce mă numești bun? Nimeni nu este bun decât unul, Dumnezeu.
Boe ma Yesus nataa nae, “Taꞌo bee de moꞌe mae, ‘Mana nenefee hadꞌa-hormat’? Akaꞌ esaꞌ a nenefee hadꞌa-hormat, naeni Lamatualain.
20 Știi poruncile: Nu comite adulter, Nu ucide, Nu fura, Nu aduce mărturie falsă, Onorează pe tatăl tău și pe mama ta.
Naa! Ho bubꞌuluꞌ ena, to, Lamatualain hohoro-lalanen mia fai dalahulun, oi: Afiꞌ hohongge; afiꞌ tati-mbau misa atahori; Afiꞌ miminaꞌo; Afi dadꞌi sakasii peko-lelekoꞌ; ma fee hadꞌa-hormat neu ina-ama mara.”
21 Iar el a spus: Toate acestea le-am păzit din tinerețea mea.
Atahori naa nataa nae, “Tebꞌe, Amaꞌ! Au tungga hohoro-lalaneꞌ naa ra eniꞌ a aꞌana ngga.”
22 Și, când a auzit Isus acestea, i-a spus: Totuși îți lipsește un lucru; vinde tot ce ai și împarte la săraci și vei avea tezaur în cer; și vino, urmează-mă.
Rena taꞌo naa ma, Yesus nae, “Malole! Te feꞌe hela dalaꞌ esa fai. Naeni, baliꞌ fo muu seo hendi basa hata-heto mara. Basa naa, muu babꞌanggi dꞌoiꞌ naa ra reu atahori mana tudꞌa-loloeꞌ ra. Dei fo baliꞌ uma fo tungga Au leo. Te dei fo Lamatualain bala-bꞌae fee nggo hata-hetoꞌ sia sorga.”
23 Dar el, când a auzit acestea, s-a întristat foarte mult; fiindcă era foarte bogat.
Atahori naa rena taꞌo naa, ma ralan susa, huu suꞌin naen seli.
24 Iar Isus, când a văzut că el s-a întristat foarte mult, a spus: Cât de greu vor intra în împărăția lui Dumnezeu cei ce au bogății!
Yesus mete ana laoꞌ no rala nambalulutu, ma Ana nafadꞌe ana dedꞌenun nara nae, “Atahori mamasuꞌiꞌ memaꞌ susa seli masoꞌ sorga neu.
25 Fiindcă este mai ușor pentru o cămilă să treacă prin urechea acului, decât pentru un om bogat să intre în împărăția lui Dumnezeu.
Hita taꞌasasamaꞌ no dalaꞌ laen fai. Memaꞌ bꞌanda onta monaeꞌ a nda bisa lalaet rala neu tungga sosoot ndolan sa. Onaꞌ naa boe atahori mana namahenaꞌ a hata-heton, te nda namahena neu Lamatuaꞌ sa, ana o nda bisa masoꞌ sorga rala neu sa boe.
26 Iar cei ce au auzit, au spus: Atunci cine poate fi salvat?
Atahori mana rena Yesus olaꞌ taꞌo naa, ratane E rae, “Mete ma memaꞌ atahori mamasuꞌiꞌ susa taꞌo naa, na, atahori mataꞌ bee mana hambu masoi-masodꞌaꞌ?”
27 Dar el a spus: Cele imposibile la oameni sunt posibile la Dumnezeu.
Yesus nataa nae, “Soaꞌ neu atahori, memaꞌ dalaꞌ hetar nda bisa dadꞌi sa. Te soaꞌ neu Lamatualain basaꞌ e bisa dadꞌi.”
28 Atunci Petru a spus: Iată, noi am lăsat toate și te-am urmat.
Boe ma Petrus olaꞌ nae, “Amaꞌ! Hai lao hela basa hata-heto mara ena, fo tungga Amaꞌ. Te dei fo hai hambu saa?”
29 Iar el le-a spus: Adevărat vă spun: Nu este nimeni care a lăsat casă, sau părinți, sau frați, sau soție, sau copii, pentru împărăția lui Dumnezeu,
Yesus nataa nae, “Petrus! Rena malolole! Atahori mana lao hela umen, saon, odi-aꞌa nara, ama-ina nara, do ana nara, huu nalalao Lamatualain ue-tataos nara,
31 Atunci a luat pe cei doisprezece și le-a spus: Iată, ne urcăm la Ierusalim și toate cele scrise prin profeți despre Fiul omului, vor fi împlinite.
Yesus no ana dedꞌenun atahori kasanahulu rua ra fo neu olaꞌ mesaꞌ ne no se nae, “Basa hei bubꞌuluꞌ mae, ia naa hita lao tisiꞌ kota Yerusalem ena. Losa naa, basa dalaꞌ fo Lamatuaꞌ mana ola-ola nara suraꞌ feꞌesaꞌan soꞌal Atahori Matetuꞌ naa, dei fo dadꞌi onaꞌ saa mana nenesuraꞌ helaꞌ ena.
32 Fiindcă va fi dat neamurilor și va fi batjocorit și va fi ocărât și scuipat;
Dei fo ara fee Au neu atahori deaꞌ mana nda ramahere neu Lamatualain sa. Boe ma ara raneneut Au, raꞌamamaeꞌ Au no mataꞌ-mataꞌ, puras miru neu Au,
33 Și îl vor biciui și îl vor ucide; și a treia zi va învia.
filo Au, basa ma tao risa Au. Te fai katelun, ma Au usodꞌa baliꞌ.”
34 Dar ei nu au înțeles nimic din acestea; și acest cuvânt le-a fost ascuns și nu au cunoscut acele cuvinte.
Rena Yesus olaꞌ taꞌo naa ma, ana dedꞌenu nara bingun, huu ara nda feꞌe rahine dedꞌea-oꞌolaꞌ naa sosoan sa.
35 Și s-a întâmplat, pe când s-a apropiat el de Ierihon, că un anumit orb ședea lângă drum, cerșind;
Leleꞌ Yesus se rae losa kota Yeriko, hambu atahori pokeꞌ sa endoꞌ hule-huleꞌ sia dalaꞌ suun.
36 Și, auzind mulțimea trecând, a întrebat ce înseamnă aceasta.
Leleꞌ ana rena atahori hetar tungga naa ma, ana natane nae, “We! Saa sia ia?”
37 Iar ei i-au spus că trece Isus din Nazaret.
Boe ma atahori rafadꞌe rae, “Yesus, mia Nasaret, laoꞌ tungga ia.”
38 Iar el a strigat, spunând: Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!
Atahori pokeꞌ naa rena nala ma, ana nggasi nahereꞌ nae, “Yesus! Mane Daud tititi-nonosin, e! Sue au dꞌei!”
39 Și cei ce mergeau înainte, l-au mustrat, ca să tacă; dar el striga și mai tare: Fiul lui David, ai milă de mine.
Atahori mana laoꞌ sia Yesus matan ai e rae nee-nee. Te ana boe nggasi nahereꞌ nae, “Mane Daud tititi-nonosin, e! Kasian au dꞌei!”
40 Iar Isus, stând în picioare, a poruncit să îl aducă la el; și după ce el s-a apropiat, l-a întrebat,
Leleꞌ Yesus rena taꞌo naa, ma Ana nambariiꞌ. Ma Ana denu atahori reu rala atahori pokeꞌ a. Losa matan ma, Yesus natane e nae,
41 Spunând: Ce voiești să îți fac? Iar el a spus: Doamne, să primesc vedere.
Ho nau Au tao saa fee nggo?” Ana nataa nae, “Amaꞌ! Au oꞌe fo fee au bisa mete ita.”
42 Și Isus i-a spus: Primește-ți vederea; credința ta te-a salvat.
Yesus nataa e nae, “Maloleꞌ boe. Huu mumuhere mae, Au bisa tao uhaiꞌ nggo, de ia naa ho bisa mita ena.”
43 Și îndată și-a primit vederea și l-a urmat, glorificând pe Dumnezeu; și toți oamenii, când au văzut, au dat laudă lui Dumnezeu.
Aibꞌoiꞌ ma, atahori pokeꞌ a nita neuꞌ ena. Boe ma ana tungga Yesus no koa-kio Lamatualain. Basa atahori mana rita taꞌo naa, o koa-kio neu Lamatuaꞌ boe.
