Luca 16
1 Și le-a spus și discipolilor săi: Era un anumit om bogat, care avea un administrator; și acesta a fost acuzat înaintea lui că i-a risipit averile.
Yesu wukamba minlonguki miandi: —Mutu wumosi wuba busina buwombo, wuba ayi dikalaka diandi, vayi batu bayiza funda dikalaka diandi ti niandi wufukisidi busina buandi.
2 Și l-a chemat și i-a spus: Cum de aud aceasta despre tine? Dă socoteală de administrarea ta, fiindcă nu mai poți fi administrator.
Buna pfumu andi bu kantumisa buna wunyuvula: “mambu mbi momondilembu wanga mu diambu diaku e? Vumbula kipholo mu zaba bueviwukebidi kisalu kiaku bila wulendi buela ba nkebi wu bima biama ko.”
3 Atunci administratorul a spus în el însuși: Ce să fac? Pentru că domnul meu ia administrația de la mine; nu sunt în stare să sap; să cerșesc îmi este rușine.
Buna nkebi wu bima wuyindula mu ntimꞌandi: “diambu mbi ndiekavanga e? Bila buabu pfumu ama weka kumbotula, ndilendi buela kebangabima biandi ko. Ndilendi salanga ntoto ko bila ndisi ko ngolo; tsoni mu kuenda lombanga.
4 Am hotărât ce să fac, pentru ca, atunci când voi fi scos din administrație, să mă primească în casele lor.
Buabu mbakudi diambu mbi ndieka vanga muingi batu baba kundiakulanga mu zinzo ziawu bu bela kumbotula mu kisalu.”
5 Și a chemat pe fiecare dintre datornicii domnului său și a spus primului: Cât datorezi domnului meu?
Vana vawu wutumisa batu boso baba zipholo kuidi pfumu andi. Wuyuvula wutheti: “Kikua fueti futa pfumu ama e?”
6 Iar el a spus: O sută de bați de untdelemn. Iar el i-a spus: Ia înscrisul tău și șezi degrabă și scrie cincizeci.
Mutu beni wumvutudila ti: “Makumuandi ma mangungulu ma mafuta.” Nkebi beni wunkamba: “tamla nkanda wowo wusonika, wawu vuanda vovo, tula nsuala ayi sonikati dikumi di mangungulu.”
7 Apoi a spus altuia: Dar tu, cât datorezi? Iar el a spus: O sută de cori de grâu. Iar el i-a spus: Ia înscrisul tău și scrie optzeci.
Bosi wukamba wunkaka: “Ngeyo kikua fueti futa e?” Niandi wumfutudila ti: “Zikhama zitanu zi zitsaku zi ble.” Buna nkebi beni wunkamba mutu beni ti: “bonga nkanda wowo wusonika ayi sonika zikhama ziya.”
8 Și domnul a lăudat pe administratorul nedrept, pentru că lucrase cu înțelepciune, pentru că în generația lor copiii acestei lumi sunt mai înțelepți decât fiii luminii. (aiōn g165)
Buna pfumu beni wuniemisa nkebi wowo wukambu kiedika mu philadiela diandi di kasadila. Bila, mu mambu mawu veka, batu ba thanguyayi balutidi bana ba kiezila mu diela. (aiōn g165)
9 Și eu vă spun: Faceți-vă prieteni din mamona nedreptății; pentru ca, atunci când eșuați, ei să vă primească în locuințe veșnice. (aiōnios g166)
Ayi minu ndikulukamba ti mboti lusadila kimvuama ki ntoto muingi lubaka bakundi mu diambu dieno veka muingi mu thangu kiela manababa kuluyakula mu zinzo zi mvu ka mvu. (aiōnios g166)
10 Cel ce este credincios în puțin, este credincios și în mult; și cel ce este nedrept în puțin, este nedrept și în mult.
Woso mutu widi wukuikama mu bima bifioti buna widi diaka wukuikama mu bima biwombo. Ayi woso kambulu wukuikama mu bima bifioti kalendi ba wukuikama ko mu bima binneni.
11 De aceea dacă nu ați fost credincioși în nedreapta mamonă, cine va încredința adevăratele bogății încrederii voastre?
Enati lusi ko bakuikama mu kimvuama kikambulu kisonga buna nani wela kuluyekudila kimvuama kikiedika e?
12 Și dacă nu ați fost credincioși în ceea ce este al altuia, cine vă va da ceea ce este al vostru?
Enati luisi ko bakuikama mu bima bingana buna nani wela kuluvana bima bieno veka e?
13 Niciun servitor nu poate servi la doi stăpâni; fiindcă, ori pe unul îl va urî și pe celălalt îl va iubi; ori la unul va ține și pe celălalt îl va disprețui. Nu puteți servi lui Dumnezeu și lui mamona.
—Kuisi ko kisadi kilenda sadila bapfumu buadi. Bila bukiedika wela lenda pfumu yimosi ayi wela zola pfumu yinkaka. Voti wela kiyekulakuidi pfumu yitheti ayi wela lenza pfumu yinkaka. Lulendi sadila Nzambi ayi zimbongo va kimosi ko.
14 Și fariseii de asemenea, fiind lacomi, au auzit toate acestea și l-au luat în derâdere.
Buna bamana wa mambu momo, Bafalisi babazolanga zimbongo basekinina Yesu.
15 Dar el le-a spus: Voi sunteți cei care vă declarați drepți pe voi înșivă înaintea oamenilor; dar Dumnezeu vă cunoaște inimile, pentru că ce este înălțat între oameni este urâciune înaintea lui Dumnezeu.
Vayi niandi wuba kamba: —Benu luidi batu beta zola kukimonikisa basonga va meso ma batu vayi Nzambi zebi mintima mieno. Bila mambu momo mammonika ma mfunuva meso ma batu madi mambu maphamba va meso ma Nzambi.
16 Legea și profeții au ținut până la Ioan; de atunci, împărăția lui Dumnezeu se predică și fiecare se înghesuie să intre în ea.
—Tsungi yi Mina ayi yi mimbikudi yiba nate mu thangu yi Yowani. Tona thangu yina Nsamu Wumbote wu Kipfumu ki Nzambi wulembu samunu ayi kadika mutu wulembo sadilanga zingolo ziandi mu kota muawu.
17 Dar este mai ușor pentru cer și pământ să treacă, decât să cadă o frântură de literă a legii.
Muaki kadi kuandi phasi diyilu ayi ntoto mu vioka vayi kadi sonu kimosi ki Mina kilendi botulu ko.
18 Oricine divorțează de soția lui și se căsătorește cu alta, comite adulter; și oricine se căsătorește cu cea care este divorțată de soț, comite adulter.
—Woso wumbotula nketo andi ayi kuedidi nketo wunkaka vengi kitsuza ayi woso wunkuela nketo wubotalo kuidi bakala diandi vengi kitsuza.
19 Și era un anumit om bogat, care era îmbrăcat în purpură și in subțire și se veselea somptuos în fiecare zi;
—Kuba mutu wumosi wu kimvuama, wuba vuatanga minledi mintalu ayi mimboti. Kadika lumbu, luzingu luandi luba lu minyengo.
20 Și era un anumit cerșetor, numit Lazăr, care era pus la poarta lui, plin de răni,
Nsukami wumosi, dizina diandi Lazale wuba lekanga vana muelonzo yi nkua kimvuama. Nitu andi yoso yiba ziphuta-ziphuta.
21 Și dorind să se sature cu firimiturile care cădeau de la masa bogatului; mai mult și câinii veneau și îi lingeau rănile.
Wuba mayindu ma yukutanga mu bitsiadisila biobi biba dodukanga mu thangu mutu wu busina kaba dianga va meza. Vayi zimbua ziba kuiza vendanga ziphuta ziandi.
22 Și s-a întâmplat că cerșetorul a murit și a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam; și bogatul a murit de asemenea și a fost îngropat;
Vayi nsukami wuyiza fua ayi zimbasi zinnata nate vana ndambu Abalahami. Mutu wu kimvuama, mamvandi, wufua ayi wuziku.
23 Și în iad își ridică ochii, fiind în chinuri; și vede pe Avraam de departe și pe Lazăr în sânul lui. (Hadēs g86)
Kuna tsi yi bafua, wumona ziphasi ziwombo, wuvumbula meso ayi wumona kuna thama Lazale buna kadi va ndambu yi Abalahami. (Hadēs g86)
24 Și a strigat și a spus: Tată Avraame, ai milă de mine și trimite pe Lazăr ca să își înmoaie vârful degetului în apă și să îmi răcorească limba, pentru că sunt chinuit în această flacără.
Buna wuyamikina: “A tata Abalahami, bika wumbona kiadi! Tuma Lazale kabuika tsongi yi nlembo andi mu nlangu muingi kandakisila dibeti mu ludimi luama bila phasi ndilembu moni mu diambu di minlaki mi mbazu.”
25 Dar Avraam i-a spus: Fiule, amintește-ți că tu în timpul vieții tale, ai primit lucrurile tale bune și tot așa, Lazăr pe cele rele; dar acum este mângâiat, iar tu ești chinuit.
Vayi Abalahami wumvutudila: “A muanꞌama, bika wutebuka moyo ti ngeyo wutambula bima biaku mu thangu yi luzingu luaku vayi Lazale wutambula mabienga. Vayi buabu niandi wulembo bombo kuaku vayi ngeyo wulembo yamusu.
26 Și pe lângă toate acestea, între noi și voi este stabilită o prăpastie mare; așa că cei ce voiesc să treacă de aici la voi, nu pot; nici cei de acolo să treacă la noi.
Ayi botula mambu momo, diyenga dinneni didi va khatitsika beto ayi beno mu diambu di bobo badi kuaku batidi kuiza kuidi beno babika bakadiluaku dikuizila koko luidi ayi mu diambu di bobo badi koko luidi batidi kuiza kuaku babika baka diluaku dikuizila kuaku tuidi.”
27 Atunci a spus: De aceea te rog tată, să îl trimiți la casa tatălui meu;
Buna mutu wu busina wubuela tuba diaka: —A tata, lemvuka! Tuma Lazale ku nzo yi siama
28 Fiindcă am cinci frați; ca el să le adeverească, pentru ca nu cumva să vină și ei în acest loc de chin.
bila zikhombo zitanu zidi yama mu diambu di kabalubula muingi mamvawu babika kuiza ku buangu kiaki ki kiphasi.
29 Avraam i-a spus: Au pe Moise și pe profeți; să îi asculte pe ei.
Vayi Abalahami wumvutudila: “Moyize ayi mimbikudi badi yawu bika baba wilukila”.
30 Dar el a spus: Nu, tată Avraame; ci, dacă cineva dintre morți se va duce la ei, se vor pocăi.
Buna nkua busina wubuela tuba: “Nana, buawu ko bobo Tata Abalahami. Bila enati mutu fulukidi mu tsi yi bafua ayi wedi kuidi bawu buna bela balula mavanga mawu.”
31 Iar el i-a spus: Dacă nu ascultă pe Moise și pe profeți, nu vor fi convinși nici chiar dacă ar învia cineva dintre morți.
Vayi Abalahami wubuela vutula ti: “Enati bakadi wila Moyize ayi mimbikudi buna balendi wila ko mutuwufua ka diambu ko wufuluka.”
