Luca 16
1 Și le-a spus și discipolilor săi: Era un anumit om bogat, care avea un administrator; și acesta a fost acuzat înaintea lui că i-a risipit averile.
Jesuh naw axüisaw hea veia hina ngthu a pyen be tü, “Khyang bawimangki mat naw, a khawh mceiki mat a tak. Acuna khawh mceiki naw a mahpaa khawh kpäkcaihsak ve tia mawng a mahpa üng mtheh law u se,
2 Și l-a chemat și i-a spus: Cum de aud aceasta despre tine? Dă socoteală de administrarea ta, fiindcă nu mai poți fi administrator.
acunüng, a mahpa naw, ‘a khawh mceikia m'ya cun khü lü, na mawng ka ngjak hin ia suilam ni? Khawhtheme khana na bilawh na mtheh lawa. Atuh üng tün lü khawh mceikia am na kya ti khai’ a ti.
3 Atunci administratorul a spus în el însuși: Ce să fac? Pentru că domnul meu ia administrația de la mine; nu sunt în stare să sap; să cerșesc îmi este rușine.
“Acunüng, khawh mceiki naw a mlung k’uma ngai kyu lü, ‘Ka mahpa naw, a khawh ka mceinak üngka naw na pyaisak ve, lai co lü pi am ka nghlawh theiki, ka kthähei hü vaia pi ka ngkekhyakeiki, ikba ka awm khai ni?’
4 Am hotărât ce să fac, pentru ca, atunci când voi fi scos din administrație, să mă primească în casele lor.
“Khawh mceinak üngka naw ami na pyaisak käna, ami ima na awmpüi khai hea püi ka tak üng daw khai ti ka ksingki,’ ti lü,
5 Și a chemat pe fiecare dintre datornicii domnului său și a spus primului: Cât datorezi domnului meu?
acunüng a mahpaa khawh leinakia khyang he jah khü lü, akcüka veia, ‘Ka mahpaa khawh i kän na lei naki ni?’ a ti.
6 Iar el a spus: O sută de bați de untdelemn. Iar el i-a spus: Ia înscrisul tău și șezi degrabă și scrie cincizeci.
“Acun naw, ‘Situi pung a phya lei na veng’ ti se, khawh mceiki naw, ‘angxita cajin lawpüi, ngaw lü, mhmakipa yua,’ a ti.
7 Apoi a spus altuia: Dar tu, cât datorezi? Iar el a spus: O sută de cori de grâu. Iar el i-a spus: Ia înscrisul tău și scrie optzeci.
“Acunüng, akce mata veia, ‘Nang mä i kän na lei naki ni?’ a ti, ani naw, ‘cang tawng thawng at lei na veng’ ti se, khawh mceiki naw, ‘angxita na cajin lawpüi, ngaw lü, phya khyeta yua,’ a ti.
8 Și domnul a lăudat pe administratorul nedrept, pentru că lucrase cu înțelepciune, pentru că în generația lor copiii acestei lumi sunt mai înțelepți decât fiii luminii. (aiōn g165)
“Acunüng, am dawkia khawh mceiki naw acunkba a jah pawhmsah law a mahpa naw hmu lü, aktäa, a ngak. Khawmdek khyang he amimäta hama ami bilawhnak üng, akvai üng awmki hea kthaka khyaih bawki he ni,” a ti. (aiōn g165)
9 Și eu vă spun: Faceți-vă prieteni din mamona nedreptății; pentru ca, atunci când eșuați, ei să vă primească în locuințe veșnice. (aiōnios g166)
Acunüng Jesuh bä naw, “Ka ning jah mthehki, nami hama khawmdek khawhthem püi na ua, acunüng ni acun a bäih law üng anglät xünak ima ning jah do khai he. (aiōnios g166)
10 Cel ce este credincios în puțin, este credincios și în mult; și cel ce este nedrept în puțin, este nedrept și în mult.
“Upi ajawcaa khana üpangak vaia awmki cun khawjaha khana pi üpangnak vaia ve khaia kyaki. Upi ajawca khana am üpangnak vaia awmki cun khawjaha khana pi üpangnak vaia am kya.
11 De aceea dacă nu ați fost credincioși în nedreapta mamonă, cine va încredința adevăratele bogății încrederii voastre?
“Acunakyase, khyük theikia khawmdek khawhthema khana pi am üpangnak vaia nami ve üng, u naw khawhthem kcang ning jah khämsak khai aw?
12 Și dacă nu ați fost credincioși în ceea ce este al altuia, cine vă va da ceea ce este al vostru?
“Khyang kcea khawhthema khana pi üpangnak vaia am nami awm üng, u naw nami ka vaia ning jah pe khai aw?
13 Niciun servitor nu poate servi la doi stăpâni; fiindcă, ori pe unul îl va urî și pe celălalt îl va iubi; ori la unul va ține și pe celălalt îl va disprețui. Nu puteți servi lui Dumnezeu și lui mamona.
M'ya u naw mahpa nghngih am khüih khawi naw, mat ä ngja hlü lü, mat jawng na khai, am acunüng mat kü na lü mat kse na khai. Pamhnam la ngui atänga am nami jah khüih thei khai,” a ti.
14 Și fariseii de asemenea, fiind lacomi, au auzit toate acestea și l-au luat în derâdere.
Acunüng, ngui jawngnaki hea Pharise he naw acuna ngthu ngja u lü, ami yaihei.
15 Dar el le-a spus: Voi sunteți cei care vă declarați drepți pe voi înșivă înaintea oamenilor; dar Dumnezeu vă cunoaște inimile, pentru că ce este înălțat între oameni este urâciune înaintea lui Dumnezeu.
Jesuh naw jah msang lü, “Khyanga hmuha nami cingcaihkia nami ngseki, cunsepi Pamhnam naw nami mlung ning jah ksingki ni; khyanga hmuha ami mküih cun Pamhnama hmuha msetei phyaki ni.
16 Legea și profeții au ținut până la Ioan; de atunci, împărăția lui Dumnezeu se predică și fiecare se înghesuie să intre în ea.
“Mosia thum la sahma hea yuke cun Johana am a pha law hlan üng awmki, Johan üngka naw tün lü Pamhnama khaw thangkdaw cun sanga kyaki. Acunüng, khyang avan amthuia lut khawiki he.
17 Dar este mai ușor pentru cer și pământ să treacă, decât să cadă o frântură de literă a legii.
“Cunsepi, thum anglungcaa khyüh theia kthaka ta, khawmdek la khankhawa khyüh vai jäi bawk khai.
18 Oricine divorțează de soția lui și se căsătorește cu alta, comite adulter; și oricine se căsătorește cu cea care este divorțată de soț, comite adulter.
“Upi a khyu mtai lü, nghnumi akce khyu naki cun a khyu mkhyekatki ni. Ami mtaia nghnumi khyu naki pi a khyu mkhyekat naki ni.
19 Și era un anumit om bogat, care era îmbrăcat în purpură și in subțire și se veselea somptuos în fiecare zi;
“Aktäa bawimangkia mangpa, aküi säiha thüi awi lü, amhmüp tä se hlimtui leng leng khaia ei aw lü awmki mat awmki.
20 Și era un anumit cerșetor, numit Lazăr, care era pus la poarta lui, plin de răni,
“Acunüng, khuikha leng lengkia khyang, Lazaruh ngming naki pi mat, a pumsa üng mnehkse am be se, mangpaa mkawt peia ami lawpüi,
21 Și dorind să se sature cu firimiturile care cădeau de la masa bogatului; mai mult și câinii veneau și îi lingeau rănile.
mangpa buhkbe peia kbuhkbaw ei khaia, a mkawt peia ngjän se ui he naw a mneh ami mleh law pet khawi.
22 Și s-a întâmplat că cerșetorul a murit și a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam; și bogatul a murit de asemenea și a fost îngropat;
“Acunüng, hinkba kyaki, Lazaruh thi se khankhawngsä he naw Abrahama peia ngaw khaia ami cehpüi. Acunüng, mangpa pi thi se k’uta kyaki.
23 Și în iad își ridică ochii, fiind în chinuri; și vede pe Avraam de departe și pe Lazăr în sânul lui. (Hadēs g86)
“Acunüng, khyang kthikhawa aktäa khuikha lü hang mdeiki naw athuknaka Abraham, a peia Lazaruh ngaw se hmu lü, (Hadēs g86)
24 Și a strigat și a spus: Tată Avraame, ai milă de mine și trimite pe Lazăr ca să își înmoaie vârful degetului în apă și să îmi răcorească limba, pentru că sunt chinuit în această flacără.
‘Aw ka pa Abraham, na m'yeneia. Lazaruh naw a kutmdawngca tui üng hnet lü, ka mlei a ye law sak vaia ka awmnaka tui lawa, hina meikdäi üng khuikha leng leng veng’ ti lü ngpyangki.
25 Dar Avraam i-a spus: Fiule, amintește-ți că tu în timpul vieții tale, ai primit lucrurile tale bune și tot așa, Lazăr pe cele rele; dar acum este mângâiat, iar tu ești chinuit.
“Acunüng Abraham naw, ‘Ka capa aw, na xün k’um üng akdaw yah lü, acunkba Lazaruh naw am dawki a yah cen süma; cunsepi, atuh ani dim’yenak am ve se, nang khuikha veki,
26 Și pe lângă toate acestea, între noi și voi este stabilită o prăpastie mare; așa că cei ce voiesc să treacă de aici la voi, nu pot; nici cei de acolo să treacă la noi.
acuna thea, hin üngka naw nami veia cit hlüki he am ami cehnak thei vai la upi nangmia awmnak üngka naw keimi veia am ami lawnak thei vaia, mi nglaka nghawinu awmki’ a ti.
27 Atunci a spus: De aceea te rog tată, să îl trimiți la casa tatălui meu;
“Acunüng mangpa naw, ‘Am acunüng, ka pa aw, ka pa ima Lazaruh na tüih vaia hleng ning nghui na veng,
28 Fiindcă am cinci frați; ca el să le adeverească, pentru ca nu cumva să vină și ei în acest loc de chin.
ka hnunpüi kpami mhma awmki, hina khuikhanaka ä law msawk khai hea a jah va mtheh vaia’ a ti.
29 Avraam i-a spus: Au pe Moise și pe profeți; să îi asculte pe ei.
“Acunüng Abraham naw, ‘Mosi la sahma he awmki he, acun hea jah mtheh ngai khai he ni,’ a ti.
30 Dar el a spus: Nu, tată Avraame; ci, dacă cineva dintre morți se va duce la ei, se vor pocăi.
“Acunüng, mangpa naw, ‘Ka pa Abraham aw, acunkba am kya, khyang kthi he üngka mat, tho law be lü ngthu a pyen üng ta ami katnak nghlat ta khai he ni,’ a ti.
31 Iar el i-a spus: Dacă nu ascultă pe Moise și pe profeți, nu vor fi convinși nici chiar dacă ar învia cineva dintre morți.
“Acunüng Abraham naw, ‘Mosi la sahma hea ngthu am ami ngaih üng, khyang kthi üngka tho law be se pi am kcang na u,’ a ti” a ti.
