Luca 15
1 Atunci toți vameșii și păcătoșii s-au apropiat de el să îl audă.
Mimfutisi mi ziphaku ayi bankua masumu bayiza kutakana vaba Yesu, muingi banwa.
2 Și fariseii și scribii cârteau, spunând: Acesta primește pe păcătoși și mănâncă cu ei.
Bafalisi ayi minlongi mi mina baniunguta ayi batuba: —Mutu wawu wunyakula bankua masumu ayi wundia yawu va kimosi!
3 Și le-a zis această parabolă, spunând:
Buna Yesu wuba kamba nongo yayi:
4 Care om dintre voi, având o sută de oi, dacă pierde una dintre ele, nu [le] lasă [pe] celelalte nouăzeci și nouă în pustie și merge după cea care este pierdută până o găsește?
—Nani mutu mu beno buna luidi vuidi khama yimosi yi mameme vayi zimbukila zimbisidi dimeme dimosi, wunkambu sia yekula luvua ayi vua lu mameme mankaka muingi kenda tombi diodi dizimbala, nate kela dimona e?
5 Și după ce a găsit-o, o pune pe umeri, bucurându-se.
Bu kadi bakudi, buna mu khini kela kuditudila va mavangiti mandi.
6 Și când vine acasă, cheamă la un loc prietenii și vecinii, spunându-le: Bucurați-vă cu mine, pentru că am găsit oaia mea pierdută.
Niandi tula ku nzoꞌandi, buna wela tumisa bakundi bandi ayi bobo bafikimini yandi ayi wuba bakamba: “bila lumona yama khini va kimosi bila ndimueni dimeme diama dizimbala.”
7 Vă spun că tot așa va fi bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește, mai mult decât pentru nouăzeci și nouă de drepți care nu au nevoie de pocăință.
Ndikulukamba ti khini yela ba mu Diyilu mu diambu di nkua masumuwumosi bu kabaludi mavanga mandi yela viokakana ayi yoyi yidi mu tala luvua ayi vua lu basonga bakambulu kuawu mfunu wu balula mavanga mawu.
8 Sau, care femeie, având zece arginți, dacă pierde un argint, nu aprinde o candelă și mătură casa și caută cu grijă până când îl găsește?
—Voti nketo mbi wowo vuidi dikumi di zimbongo zi bisengo vayi zimbisidi sengo kimosi, wunkambu lemisanga muinda ayi wunkambu kombulanga nzo ayi wunkambu tombanga bumboti sengo kiandi nate kammonakiawu e?
9 Și după ce îl găsește, cheamă la un loc prietenele și vecinele, spunând: Bucurați-vă cu mine, pentru că am găsit argintul pe care l-am pierdut.
Bu kamueni kiawu, buna wela kutikisa bakundi bandi ayi bobo bafikimini yandi ayi wela bakamba: “bika lumona yama khini va kimosibila ndimueni sengo kiama ki zimbongo kioki kizimbala.”
10 La fel vă spun, este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăiește.
Bobuawu ndikulukamba ti khini yiwombo yidi kuidi zimbasi zi Nzambi nkua masumu wumosi bu kabaludi mavanga mandi.
11 Și a spus: Un anumit om avea doi fii;
Buna wubuela tuba diaka: —Vaba mutu wumosi wuba ayi bana buadi bababakala.
12 Și cel mai tânăr dintre ei a spus tatălui: Tată, dă-mi partea de avere ce îmi revine. Iar tatăl le-a împărțit avutul său.
Nleki wunkamba dise diandi: “a tata, bika wuphana ndambu ki kiuka kiama!” Buna dise diba kabudila kiuka kiandi.
13 Și nu după multe zile, cel mai tânăr fiu a adunat totul și a călătorit într-o țară îndepărtată și acolo și-a risipit averea, trăind destrăbălat.
Ndambu yi bilumbu bu bivioka, nleki wutota bima biandi ayi wuyenda mu tsi yi thama. Kuna kamana fukisila bima biandi bioso mu luzingu lu divunzi.
14 Și după ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în acea țară; și el a început să ducă lipsă.
Bu kamana fukisa bibio, buna kanda kingolo ki nzala ki yiza bua mu tsi beni ayi wutona mona nzala.
15 Și s-a dus și s-a alipit de un cetățean al acelei țări; iar acela l-a trimis pe câmpurile lui să pască porci.
Buna wuyenda sonama mu kisalu kuidi pfumu yimosi yi tsiyina. Buna pfumu beni wumfidisa ku zitsola ziandi mu diambu kenda sunganga zingulu.
16 Și ar fi dorit să își umple pântecele cu roșcovele pe care le mâncau porcii; dar nimeni nu îi dădea.
Buna wuzola kuandi wesa dikutu diandi mu dianga bidia bi zingulu vayi kadi mutu kasia kumvana biawu ko.
17 Și când și-a venit în fire, a spus: Câți angajați ai tatălui meu au pâine din abundență iar eu pier de foame!
Buna wutona yindula mu tsi andi ntima: “bisadi bioso bi dise diama bindianga boso buididi luzolo luawu vayi minu kuaku ndilembu fua nzala!
18 Mă voi scula și voi merge la tatăl meu și îi voi spune: Tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta,
Ndieka telama, ndieka kuenda kuidi dise diama ayi ndielakunkamba: Tatꞌama, ndivodidi masumu kuidi Nzambi ayi kuidi ngeyo.
19 Și nu mai sunt demn să fiu chemat fiul tău; fă-mă ca pe unul dintre angajații tăi.
Ndisi fuana diaka ko bathedila muanꞌaku vayi bika wuthangila banga kisadi kiaku.”
20 Și s-a sculat și a venit la tatăl său. Dar pe când era el încă foarte departe, tatăl său l-a văzut și i s-a făcut milă și a alergat și a căzut pe gâtul lui și l-a sărutat.
Buna wutelama ayi wuyenda kuidi siandi. Buna wukidi thamasiandi wummona ayi kiadi kingolo kimbuila. Buna wuyenda dengana nsualumuanꞌandi, wumbumbakana ayi wumfifa bibesi.
21 Iar fiul i-a spus: Tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta și nu mai sunt demn să fiu chemat fiul tău.
Buna muana wunkamba: “Tata ndivodidi masumu kuidi diyilu ayi kuidi ngeyo, ndisi fuanadiaka ko bathedila muanꞌaku.”
22 Dar tatăl le-a spus robilor săi: Aduceți cea mai bună robă și îmbrăcați-l; și puneți un inel pe mâna lui și sandale în picioare;
Vayi dise dikamba bisadi biandi: “Lusia nsualu, lutuala kikhutu kilutidi kitoko ayi lumvuatisakiawu; lumvuatisa pheti mu nlembo ayi lumvuatisa zisapatu.
23 Și aduceți aici vițelul îngrășat și tăiați-l; și să mâncăm și să ne veselim;
Bika lutuala muana wungombi wu mafuta ayi luvonda wawu. Tudianu ayi tuvangisa nyengo;
24 Pentru că acest fiu al meu era mort și este iarăși viu; și a fost pierdut și este găsit. Și au început să se veselească.
bila muanꞌama wawu wubedi wufua vayi wufulukidi; wubedi wuzimbala ayiwumonikini.” Buna batona nyengo mu khini.
25 Dar fiul lui mai mare era în câmp; și pe când venea și se apropia de casă, a auzit muzică și dansuri.
Mu thangu yina, muanꞌandi wu nkulutu wuba sala ku tsola. Bu kaba vutuka ayi bu kafikama ayi nzo wuwa miziki ayi makinu.
26 Și a chemat pe unul dintre servitori și a întrebat ce înseamnă acestea.
Buna wutumisa kisadi kimosi ayi wunyuvula keni mambu mbi malembu vioki kuna.
27 Iar el i-a spus: Fratele tău a venit; iar tatăl tău a tăiat vițelul îngrășat pentru că l-a primit sănătos și teafăr.
Kisadi beni kimvutudila: “Keti khimbꞌaku niandi vutukidi. Dise diaku divondisidi muana ngombi wu mafuta bila wummueni wumvimba ayi wukambu kimbevo.”
28 Dar el s-a mâniat și a refuzat să intre; de aceea tatăl său, ieșind, îl ruga să intre.
Buna nkulutu wufuema ayi wumanga kota. Siandi wutotuka ayi wunleba.
29 Dar el, răspunzând, i-a zis tatălui său: Iată, de acești mulți ani te servesc, nici nu ți-am încălcat porunca niciodată; și totuși, mie niciodată nu mi-ai dat un ied să mă veselesc cu prietenii mei;
Vayi niandi wumvutudila: “Tala, mimvu miwombo ndimeni kusadila vayi kadi khumbu yimosi ndisia tinguna ko zithumunu ziaku, ayi kadi khumbu yimosi wusia kuphana ko muana khombo muingi ndimona khini va kimosi ayi bakundi bama.
30 Dar când a sosit acest fiu al tău, care ți-a mâncat bunurile cu curvele, ai tăiat pentru el vițelul îngrășat.
Vayi muanꞌaku, mutu wowo wumana sikisa kiuka kiaku va kimosi ayi bandumba zi leta bu kizidi, buna vondisidi muana ngombi wu mafuta mu diambu diandi.”
31 Iar el i-a spus: Fiule, tu ești întotdeauna cu mine și tot ce am este al tău.
Siandi wumvutudila: “A muanꞌama, ngeyo zithangu zioso widi yama va kimosi mu ayi bima biosobiobi phuidi ngeyo vuidi biawu.
32 Dar se cuvenea să ne veselim și să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort și este iarăși viu; și era pierdut și este găsit.
Vayi mboti mu vangisa nyengo ayi mona khini bila khombꞌaku yayiwubedi wufua ayi wufulukidi, wubedi wuzimbala ayi monikini.”
