Luca 15
1 Atunci toți vameșii și păcătoșii s-au apropiat de el să îl audă.
તદા કરસઞ્ચાયિનઃ પાપિનશ્ચ લોકા ઉપદેશ્કથાં શ્રોતું યીશોઃ સમીપમ્ આગચ્છન્|
2 Și fariseii și scribii cârteau, spunând: Acesta primește pe păcătoși și mănâncă cu ei.
તતઃ ફિરૂશિન ઉપાધ્યાયાશ્ચ વિવદમાનાઃ કથયામાસુઃ એષ માનુષઃ પાપિભિઃ સહ પ્રણયં કૃત્વા તૈઃ સાર્દ્ધં ભુંક્તે|
3 Și le-a zis această parabolă, spunând:
તદા સ તેભ્ય ઇમાં દૃષ્ટાન્તકથાં કથિતવાન્,
4 Care om dintre voi, având o sută de oi, dacă pierde una dintre ele, nu [le] lasă [pe] celelalte nouăzeci și nouă în pustie și merge după cea care este pierdută până o găsește?
કસ્યચિત્ શતમેષેષુ તિષ્ઠત્મુ તેષામેકં સ યદિ હારયતિ તર્હિ મધ્યેપ્રાન્તરમ્ એકોનશતમેષાન્ વિહાય હારિતમેષસ્ય ઉદ્દેશપ્રાપ્તિપર્ય્યનતં ન ગવેષયતિ, એતાદૃશો લોકો યુષ્માકં મધ્યે ક આસ્તે?
5 Și după ce a găsit-o, o pune pe umeri, bucurându-se.
તસ્યોદ્દેશં પ્રાપ્ય હૃષ્ટમનાસ્તં સ્કન્ધે નિધાય સ્વસ્થાનમ્ આનીય બન્ધુબાન્ધવસમીપવાસિન આહૂય વક્તિ,
6 Și când vine acasă, cheamă la un loc prietenii și vecinii, spunându-le: Bucurați-vă cu mine, pentru că am găsit oaia mea pierdută.
હારિતં મેષં પ્રાપ્તોહમ્ અતો હેતો ર્મયા સાર્દ્ધમ્ આનન્દત|
7 Vă spun că tot așa va fi bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește, mai mult decât pentru nouăzeci și nouă de drepți care nu au nevoie de pocăință.
તદ્વદહં યુષ્માન્ વદામિ, યેષાં મનઃપરાવર્ત્તનસ્ય પ્રયોજનં નાસ્તિ, તાદૃશૈકોનશતધાર્મ્મિકકારણાદ્ ય આનન્દસ્તસ્માદ્ એકસ્ય મનઃપરિવર્ત્તિનઃ પાપિનઃ કારણાત્ સ્વર્ગે ઽધિકાનન્દો જાયતે|
8 Sau, care femeie, având zece arginți, dacă pierde un argint, nu aprinde o candelă și mătură casa și caută cu grijă până când îl găsește?
અપરઞ્ચ દશાનાં રૂપ્યખણ્ડાનામ્ એકખણ્ડે હારિતે પ્રદીપં પ્રજ્વાલ્ય ગૃહં સમ્માર્જ્ય તસ્ય પ્રાપ્તિં યાવદ્ યત્નેન ન ગવેષયતિ, એતાદૃશી યોષિત્ કાસ્તે?
9 Și după ce îl găsește, cheamă la un loc prietenele și vecinele, spunând: Bucurați-vă cu mine, pentru că am găsit argintul pe care l-am pierdut.
પ્રાપ્તે સતિ બન્ધુબાન્ધવસમીપવાસિનીરાહૂય કથયતિ, હારિતં રૂપ્યખણ્ડં પ્રાપ્તાહં તસ્માદેવ મયા સાર્દ્ધમ્ આનન્દત|
10 La fel vă spun, este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăiește.
તદ્વદહં યુષ્માન્ વ્યાહરામિ, એકેન પાપિના મનસિ પરિવર્ત્તિતે, ઈશ્વરસ્ય દૂતાનાં મધ્યેપ્યાનન્દો જાયતે|
11 Și a spus: Un anumit om avea doi fii;
અપરઞ્ચ સ કથયામાસ, કસ્યચિદ્ દ્વૌ પુત્રાવાસ્તાં,
12 Și cel mai tânăr dintre ei a spus tatălui: Tată, dă-mi partea de avere ce îmi revine. Iar tatăl le-a împărțit avutul său.
તયોઃ કનિષ્ઠઃ પુત્રઃ પિત્રે કથયામાસ, હે પિતસ્તવ સમ્પત્ત્યા યમંશં પ્રાપ્સ્યામ્યહં વિભજ્ય તં દેહિ, તતઃ પિતા નિજાં સમ્પત્તિં વિભજ્ય તાભ્યાં દદૌ|
13 Și nu după multe zile, cel mai tânăr fiu a adunat totul și a călătorit într-o țară îndepărtată și acolo și-a risipit averea, trăind destrăbălat.
કતિપયાત્ કાલાત્ પરં સ કનિષ્ઠપુત્રઃ સમસ્તં ધનં સંગૃહ્ય દૂરદેશં ગત્વા દુષ્ટાચરણેન સર્વ્વાં સમ્પત્તિં નાશયામાસ|
14 Și după ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în acea țară; și el a început să ducă lipsă.
તસ્ય સર્વ્વધને વ્યયં ગતે તદ્દેશે મહાદુર્ભિક્ષં બભૂવ, તતસ્તસ્ય દૈન્યદશા ભવિતુમ્ આરેભે|
15 Și s-a dus și s-a alipit de un cetățean al acelei țări; iar acela l-a trimis pe câmpurile lui să pască porci.
તતઃ પરં સ ગત્વા તદ્દેશીયં ગૃહસ્થમેકમ્ આશ્રયત; તતઃ સતં શૂકરવ્રજં ચારયિતું પ્રાન્તરં પ્રેષયામાસ|
16 Și ar fi dorit să își umple pântecele cu roșcovele pe care le mâncau porcii; dar nimeni nu îi dădea.
કેનાપિ તસ્મૈ ભક્ષ્યાદાનાત્ સ શૂકરફલવલ્કલેન પિચિણ્ડપૂરણાં વવાઞ્છ|
17 Și când și-a venit în fire, a spus: Câți angajați ai tatălui meu au pâine din abundență iar eu pier de foame!
શેષે સ મનસિ ચેતનાં પ્રાપ્ય કથયામાસ, હા મમ પિતુઃ સમીપે કતિ કતિ વેતનભુજો દાસા યથેષ્ટં તતોધિકઞ્ચ ભક્ષ્યં પ્રાપ્નુવન્તિ કિન્ત્વહં ક્ષુધા મુમૂર્ષુઃ|
18 Mă voi scula și voi merge la tatăl meu și îi voi spune: Tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta,
અહમુત્થાય પિતુઃ સમીપં ગત્વા કથામેતાં વદિષ્યામિ, હે પિતર્ ઈશ્વરસ્ય તવ ચ વિરુદ્ધં પાપમકરવમ્
19 Și nu mai sunt demn să fiu chemat fiul tău; fă-mă ca pe unul dintre angajații tăi.
તવ પુત્રઇતિ વિખ્યાતો ભવિતું ન યોગ્યોસ્મિ ચ, માં તવ વૈતનિકં દાસં કૃત્વા સ્થાપય|
20 Și s-a sculat și a venit la tatăl său. Dar pe când era el încă foarte departe, tatăl său l-a văzut și i s-a făcut milă și a alergat și a căzut pe gâtul lui și l-a sărutat.
પશ્ચાત્ સ ઉત્થાય પિતુઃ સમીપં જગામ; તતસ્તસ્ય પિતાતિદૂરે તં નિરીક્ષ્ય દયાઞ્ચક્રે, ધાવિત્વા તસ્ય કણ્ઠં ગૃહીત્વા તં ચુચુમ્બ ચ|
21 Iar fiul i-a spus: Tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta și nu mai sunt demn să fiu chemat fiul tău.
તદા પુત્ર ઉવાચ, હે પિતર્ ઈશ્વરસ્ય તવ ચ વિરુદ્ધં પાપમકરવં, તવ પુત્રઇતિ વિખ્યાતો ભવિતું ન યોગ્યોસ્મિ ચ|
22 Dar tatăl le-a spus robilor săi: Aduceți cea mai bună robă și îmbrăcați-l; și puneți un inel pe mâna lui și sandale în picioare;
કિન્તુ તસ્ય પિતા નિજદાસાન્ આદિદેશ, સર્વ્વોત્તમવસ્ત્રાણ્યાનીય પરિધાપયતૈનં હસ્તે ચાઙ્ગુરીયકમ્ અર્પયત પાદયોશ્ચોપાનહૌ સમર્પયત;
23 Și aduceți aici vițelul îngrășat și tăiați-l; și să mâncăm și să ne veselim;
પુષ્ટં ગોવત્સમ્ આનીય મારયત ચ તં ભુક્ત્વા વયમ્ આનન્દામ|
24 Pentru că acest fiu al meu era mort și este iarăși viu; și a fost pierdut și este găsit. Și au început să se veselească.
યતો મમ પુત્રોયમ્ અમ્રિયત પુનરજીવીદ્ હારિતશ્ચ લબ્ધોભૂત્ તતસ્ત આનન્દિતુમ્ આરેભિરે|
25 Dar fiul lui mai mare era în câmp; și pe când venea și se apropia de casă, a auzit muzică și dansuri.
તત્કાલે તસ્ય જ્યેષ્ઠઃ પુત્રઃ ક્ષેત્ર આસીત્| અથ સ નિવેશનસ્ય નિકટં આગચ્છન્ નૃત્યાનાં વાદ્યાનાઞ્ચ શબ્દં શ્રુત્વા
26 Și a chemat pe unul dintre servitori și a întrebat ce înseamnă acestea.
દાસાનામ્ એકમ્ આહૂય પપ્રચ્છ, કિં કારણમસ્ય?
27 Iar el i-a spus: Fratele tău a venit; iar tatăl tău a tăiat vițelul îngrășat pentru că l-a primit sănătos și teafăr.
તતઃ સોવાદીત્, તવ ભ્રાતાગમત્, તવ તાતશ્ચ તં સુશરીરં પ્રાપ્ય પુષ્ટં ગોવત્સં મારિતવાન્|
28 Dar el s-a mâniat și a refuzat să intre; de aceea tatăl său, ieșind, îl ruga să intre.
તતઃ સ પ્રકુપ્ય નિવેશનાન્તઃ પ્રવેષ્ટું ન સમ્મેને; તતસ્તસ્ય પિતા બહિરાગત્ય તં સાધયામાસ|
29 Dar el, răspunzând, i-a zis tatălui său: Iată, de acești mulți ani te servesc, nici nu ți-am încălcat porunca niciodată; și totuși, mie niciodată nu mi-ai dat un ied să mă veselesc cu prietenii mei;
તતઃ સ પિતરં પ્રત્યુવાચ, પશ્ય તવ કાઞ્ચિદપ્યાજ્ઞાં ન વિલંઘ્ય બહૂન્ વત્સરાન્ અહં ત્વાં સેવે તથાપિ મિત્રૈઃ સાર્દ્ધમ્ ઉત્સવં કર્ત્તું કદાપિ છાગમેકમપિ મહ્યં નાદદાઃ;
30 Dar când a sosit acest fiu al tău, care ți-a mâncat bunurile cu curvele, ai tăiat pentru el vițelul îngrășat.
કિન્તુ તવ યઃ પુત્રો વેશ્યાગમનાદિભિસ્તવ સમ્પત્તિમ્ અપવ્યયિતવાન્ તસ્મિન્નાગતમાત્રે તસ્યૈવ નિમિત્તં પુષ્ટં ગોવત્સં મારિતવાન્|
31 Iar el i-a spus: Fiule, tu ești întotdeauna cu mine și tot ce am este al tău.
તદા તસ્ય પિતાવોચત્, હે પુત્ર ત્વં સર્વ્વદા મયા સહાસિ તસ્માન્ મમ યદ્યદાસ્તે તત્સર્વ્વં તવ|
32 Dar se cuvenea să ne veselim și să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort și este iarăși viu; și era pierdut și este găsit.
કિન્તુ તવાયં ભ્રાતા મૃતઃ પુનરજીવીદ્ હારિતશ્ચ ભૂત્વા પ્રાપ્તોભૂત્, એતસ્માત્ કારણાદ્ ઉત્સવાનન્દૌ કર્ત્તુમ્ ઉચિતમસ્માકમ્|
