Luca 15
1 Atunci toți vameșii și păcătoșii s-au apropiat de el să îl audă.
Awa neehangulya uushulu wehi nawa niangiza nianyamilandu aazile kung'wa Yesu kumutegeelya
2 Și fariseii și scribii cârteau, spunând: Acesta primește pe păcătoși și mănâncă cu ei.
awa neandeka ikamulongela ikalunga “Umuntu uyu weakalibisha enyamilandu hangi welya neenso.”
3 Și le-a zis această parabolă, spunând:
U Yesu wikatambula mpyani eye kung'wao, nukulunga
4 Care om dintre voi, având o sută de oi, dacă pierde una dintre ele, nu [le] lasă [pe] celelalte nouăzeci și nouă în pustie și merge după cea care este pierdută până o găsește?
Nyenyu kitanyu, angeze ukete nkolo mia moja angawalimigwe neng'wi ao, shanga ukualeka awa netisini na tisa, alongole kumeduma eye nelimie wameone?
5 Și după ce a găsit-o, o pune pe umeri, bucurându-se.
Nung'wenso anga wamelije wemekenka mumaega akwe nukiloelya.
6 Și când vine acasă, cheamă la un loc prietenii și vecinii, spunându-le: Bucurați-vă cu mine, pentru că am găsit oaia mea pierdută.
Anga wapike munyumba, wiitanga eahumba auyanianyakisale akwe nukuaila iloelyi palung'wi nune kunsoko namepata enkolo ane nazelimie.
7 Vă spun că tot așa va fi bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește, mai mult decât pentru nouăzeci și nouă de drepți care nu au nevoie de pocăință.
Kumuila uu, uu, ikutula wiloelyo ukulu kilunde kunso umunyamilandu ung'wi nutubile.
8 Sau, care femeie, având zece arginți, dacă pierde un argint, nu aprinde o candelă și mătură casa și caută cu grijă până când îl găsește?
Ang'wi ukole musunguke nukete sarafu ikumi niyahela, anga walimiligwe nesarafu eng'we, shanga ukakilane ntala nukupyagula munyumba nukumiduma kwangulu mpaka wamelije?
9 Și după ce îl găsește, cheamă la un loc prietenele și vecinele, spunând: Bucurați-vă cu mine, pentru că am găsit argintul pe care l-am pierdut.
Angawamione weitanga eahumba ekwe neanyakisale akwe nukuaila iloelyi palung'wi nunene kunsoko namilija hangi esarafu ane eye naelimiie.
10 La fel vă spun, este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăiește.
Kuite kumuila, ukole wiloelyi ntongeela amalaika ang'wi Tunda, kunsoko amunyamilandu ung'wi nukutubu.”
11 Și a spus: Un anumit om avea doi fii;
Nu Yesu akaaila, muntu ung'wi aukete ana abiile.
12 Și cel mai tânăr dintre ei a spus tatălui: Tată, dă-mi partea de avere ce îmi revine. Iar tatăl le-a împărțit avutul său.
Uyu numunino wikamuila tatakwe, Tata mpe une isalo lane nilengwie kusala. Ite wikaagawila insao yakwe, kati ao.
13 Și nu după multe zile, cel mai tânăr fiu a adunat totul și a călătorit într-o țară îndepărtată și acolo și-a risipit averea, trăind destrăbălat.
Nsiku singa yedu uyu numunino wekilingila ehi naukete akalongola kesale kakule, nukung'wenso wekasapatilya impia yakwe nukuguli maintu nesingutakile, nukusapatilya impia yakwe kwa usambo.
14 Și după ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în acea țară; și el a început să ducă lipsă.
Nung'wenso naukondilye kitumila ehi enzala nkulu ekingila mihe nanso, nung'wenso akatula lompa.
15 Și s-a dus și s-a alipit de un cetățean al acelei țări; iar acela l-a trimis pe câmpurile lui să pască porci.
Akalongola ung'wenso nukisalisa nukutula ung'wiao mihe nanso, nung'wenso wekamutala kumugunda wakwe kulesa ingulue.
16 Și ar fi dorit să își umple pântecele cu roșcovele pe care le mâncau porcii; dar nimeni nu îi dădea.
Wikatula ukete nsula akilesa emaganda naeikulya ingulue, kunsoko aetile anga muntu naumupee kintu nekakulya.
17 Și când și-a venit în fire, a spus: Câți angajați ai tatălui meu au pâine din abundență iar eu pier de foame!
Sunga uyu ung'wana naukimbule munkolo akwe, wikalunga atung'wa anga neang'wa tatane akete indya yedu ikondile unene nkole apa, kusha nanzala?
18 Mă voi scula și voi merge la tatăl meu și îi voi spune: Tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta,
Kulutya nongole kung'wa tatane, nekina, “Tata natumula migulya kilunde nukuntongeela amiho ako.
19 Și nu mai sunt demn să fiu chemat fiul tău; fă-mă ca pe unul dintre angajații tăi.
Shainonee kitangwa neng'wako hange, ntende anga ning'wi wao watugwa ako.”
20 Și s-a sculat și a venit la tatăl său. Dar pe când era el încă foarte departe, tatăl său l-a văzut și i s-a făcut milă și a alergat și a căzut pe gâtul lui și l-a sărutat.
Uu wekahega wikalongola kung'wa tata akwe. Aekele ukole kule utata akwe wikamuonela ukia wikamumankila nukumukumbasela nukumulungila.
21 Iar fiul i-a spus: Tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta și nu mai sunt demn să fiu chemat fiul tău.
Ung'wana nuanso wekamuila, “tata natumula migulya kilunde nukuntongela amiho ako singainonee nitangwe ning'wako.”
22 Dar tatăl le-a spus robilor săi: Aduceți cea mai bună robă și îmbrăcați-l; și puneți un inel pe mâna lui și sandale în picioare;
Utata akwe wikaaela atugwa akwe “kayi leti ung'wenda uyo numuza, mukumbi mumutugale ipete kushala niilatu kumegulu.
23 Și aduceți aici vițelul îngrășat și tăiați-l; și să mâncăm și să ne veselim;
Hange muleti ung'wang'ombe uyu numugenu mumusinze kulye kiloelye.
24 Pentru că acest fiu al meu era mort și este iarăși viu; și a fost pierdut și este găsit. Și au început să se veselească.
Kunsoko ung'wane waioka ukole mupanga. Aulimie nung'wenso wigela ikandya kilumbilya.
25 Dar fiul lui mai mare era în câmp; și pe când venea și se apropia de casă, a auzit muzică și dansuri.
Ingi ung'wana numukulu aukole kumugunda naupembilye wikahumbela pito wikija nduli ya nyemboneakiginsa.
26 Și a chemat pe unul dintre servitori și a întrebat ce înseamnă acestea.
Wikitanga mutugwa ung'wi wikamukolya imakani aya endogoelyo ntuni?
27 Iar el i-a spus: Fratele tău a venit; iar tatăl tău a tăiat vițelul îngrășat pentru că l-a primit sănătos și teafăr.
Umutugwa wikamuela umunino ako waza nutata ako wamusinzila ung'wang'ombe numuginu kunsoko wasuka mupanga.”
28 Dar el s-a mâniat și a refuzat să intre; de aceea tatăl său, ieșind, îl ruga să intre.
Ung'wana numukulu wikabepelwa wikahita kingila munyumba nutataakwe wikapuma kunzi kumupepelya.
29 Dar el, răspunzând, i-a zis tatălui său: Iată, de acești mulți ani te servesc, nici nu ți-am încălcat porunca niciodată; și totuși, mie niciodată nu mi-ai dat un ied să mă veselesc cu prietenii mei;
Sunga wikasusha kung'wa tatakwe nukulunga, “Goza unene nukitumie myaka edu, hange nkele ntumuile ilago lako, kuite ukele kumpa ung'wambuli nihume kiloelya neahumba eane.
30 Dar când a sosit acest fiu al tău, care ți-a mâncat bunurile cu curvele, ai tăiat pentru el vițelul îngrășat.
Kuite nazuzile ung'wako uyu naewiginseye insao yako yehi palung'wi neasambo wamusenzila ung'ombe uyu numugenu.
31 Iar el i-a spus: Fiule, tu ești întotdeauna cu mine și tot ce am este al tău.
Utata wikamuila, “Ng'waane uewe ukole palung'wi nunene mahiku ehi hange ehi nenkete une ako.
32 Dar se cuvenea să ne veselim și să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort și este iarăși viu; și era pierdut și este găsit.
Inge aaukole iza kitaitu kitume sherehe nukiloelya, umulunako aewakule, nitungo ile, ukole mupanga, aewalimie wigela.
