Luca 15
1 Atunci toți vameșii și păcătoșii s-au apropiat de el să îl audă.
Issi gallas qaraxa qanxeyssatinne nagaranchchoti Yesuusa timirttiya si7anaw iya yuushuwan shiiqidosona.
2 Și fariseii și scribii cârteau, spunând: Acesta primește pe păcătoși și mănâncă cu ei.
Shin Farisaawetinne higge asttamaareti, “Hayssi uray nagaranchchota shiishidi ekkees, enttara issife mees” yaagidi zuuzummidosona.
3 Și le-a zis această parabolă, spunând:
Yesuusi yaagidi hayssa leemiso enttaw odis;
4 Care om dintre voi, având o sută de oi, dacă pierde una dintre ele, nu [le] lasă [pe] celelalte nouăzeci și nouă în pustie și merge după cea care este pierdută până o găsește?
“Hintte giddofe issuwas xeetu dorssati de7iyabaa gidikko enttafe issoy dhayikko uddufun tammanne uddufunata bazzon aggidi dhayoyssa demmana gakkanaw koyonnay oonee?
5 Și după ce a găsit-o, o pune pe umeri, bucurându-se.
Demmida wode ufayttidi ba gannan tookkidi,
6 Și când vine acasă, cheamă la un loc prietenii și vecinii, spunându-le: Bucurați-vă cu mine, pentru că am găsit oaia mea pierdută.
ba soo simmees. Ba laggettanne shoorota issife xeegidi, ‘Dhayida ta dorssaa demmas, taara issife ufayttite’ yaagees.
7 Vă spun că tot așa va fi bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește, mai mult decât pentru nouăzeci și nouă de drepți care nu au nevoie de pocăință.
Hessadakka, maaroti koshshonna uddufun tammanne uddufun xillotappe aathidi maarotan geliya issi nagaranchchuwa gaason salon gita ufayssi gidees.
8 Sau, care femeie, având zece arginți, dacă pierde un argint, nu aprinde o candelă și mătură casa și caută cu grijă până când îl găsește?
“Woykko tammu biri de7iya issi maccasiya tammaafe issiya dhayikko demmana gakkanaw xomppe oythada keethaa pittada mintha koyonnara oonee?
9 Și după ce îl găsește, cheamă la un loc prietenele și vecinele, spunând: Bucurați-vă cu mine, pentru că am găsit argintul pe care l-am pierdut.
Demmida wode ba laggettanne ba shoorota xeegada ‘Dhayida ta issi bira demmida gisho taara wolla ufayttite’ yaagawusu.
10 La fel vă spun, este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăiește.
Si7ite, hessa mela issi maarotethan geliya nagaranchchuwan Xoossaa kiitanchchota sinthan ufayssi gidees” yaagis.
11 Și a spus: Un anumit om avea doi fii;
Zaaridi Yesuusi, “Issi uraas nam77u nayti de7oosona.
12 Și cel mai tânăr dintre ei a spus tatălui: Tată, dă-mi partea de avere ce îmi revine. Iar tatăl le-a împărțit avutul său.
Enttafe kaalo na7ay ba aawakko, ‘Ta aawaw, ne shaluwappe ta gishuwa taw imma’ yaagis. Aaway ba shaluwa ba naytas shaakkis.
13 Și nu după multe zile, cel mai tânăr fiu a adunat totul și a călătorit într-o țară îndepărtată și acolo și-a risipit averea, trăind destrăbălat.
Guutha gallasappe guye kaalo na7ay ba gishuwa ubbaa qachchi ekkidi haaho biitta bis. Yan alttacan shaluwa toochchidi onggis.
14 Și după ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în acea țară; și el a început să ducă lipsă.
I baw de7iyaba ubbaa wurssidaappe guye he biitta ubban mino koshi keyin metootis.
15 Și s-a dus și s-a alipit de un cetățean al acelei țări; iar acela l-a trimis pe câmpurile lui să pască porci.
Hessa gisho, he biittaa asaappe issuwa soo gaata gelis. Uray iya guduntho heemmana mela ba moothaa yeddis.
16 Și ar fi dorit să își umple pântecele cu roșcovele pe care le mâncau porcii; dar nimeni nu îi dădea.
Gudunthoti miya harquwafe maanaw amottis, shin iyokka iyaw immiya asi benttibeenna.
17 Și când și-a venit în fire, a spus: Câți angajați ai tatălui meu au pâine din abundență iar eu pier de foame!
Wozani simmin, ‘Aappun ta aawa aylletas kathi wora wodhdhin ta hayssan koshara hayqqanaw gakkadina?’
18 Mă voi scula și voi merge la tatăl meu și îi voi spune: Tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta,
Denddada ta aawakko bada, ‘Ta aawaw, salon Xoossaa, sa7an nena qohas.
19 Și nu mai sunt demn să fiu chemat fiul tău; fă-mă ca pe unul dintre angajații tăi.
Hizappe ne na7a geetettada xeegettanaw taw bessonna gisho, ne son de7iya aylletappe issuwada tana payda’ yaagana” yaagis.
20 Și s-a sculat și a venit la tatăl său. Dar pe când era el încă foarte departe, tatăl său l-a văzut și i s-a făcut milă și a alergat și a căzut pe gâtul lui și l-a sărutat.
Hessa gisho, denddidi ba aawakko bis. “Hanoshin, I buroo haahon de7ishin aaway qadhettidi, iyaakko woxxi bidi idimmidi yeeris.
21 Iar fiul i-a spus: Tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta și nu mai sunt demn să fiu chemat fiul tău.
Na7aykka, ‘Ta aawaw salon Xoossaa, sa7an nena ta qohas. Hizappe ne na7a geetettada xeegettanaw bessike’ yaagis.
22 Dar tatăl le-a spus robilor săi: Aduceți cea mai bună robă și îmbrăcați-l; și puneți un inel pe mâna lui și sandale în picioare;
“Iya aaway aylleta xeegidi, ‘Ellesidi ubbaafe lo77o gidida ma7o ehidi iya mayzite; iya biradhdhen sagaayo, iya tohuwan caamma aathite.
23 Și aduceți aici vițelul îngrășat și tăiați-l; și să mâncăm și să ne veselim;
Modhdho gatarmentho ehidi shukkite, moos, ufayttoos.
24 Pentru că acest fiu al meu era mort și este iarăși viu; și a fost pierdut și este găsit. Și au început să se veselească.
Ta na7ay hayssi hayqqis, shin ha77i paxis; dhays, shin benttis’ yaagis. Hessafe guye, ufayetethi oykkidosona.
25 Dar fiul lui mai mare era în câmp; și pe când venea și se apropia de casă, a auzit muzică și dansuri.
“He wode bayra na7ay goshsha gaden de7ees. Yaappe yishe soo matishin yethinne gufa girssi si7is.
26 Și a chemat pe unul dintre servitori și a întrebat ce înseamnă acestea.
I, aylletappe issuwa xeegidi haniyabay aybeekko eranaw oychchis.
27 Iar el i-a spus: Fratele tău a venit; iar tatăl tău a tăiat vițelul îngrășat pentru că l-a primit sănătos și teafăr.
Aylley, ‘Ne ishay saro yida gisho ne aaway modhdho gatarmentho iyaw shukkis’ yaagis.
28 Dar el s-a mâniat și a refuzat să intre; de aceea tatăl său, ieșind, îl ruga să intre.
“Bayra ishay yilotidi soo gelanawukka koyibeenna. Aaway kare keyidi soo gelana mela iya woossis.
29 Dar el, răspunzând, i-a zis tatălui său: Iată, de acești mulți ani te servesc, nici nu ți-am încălcat porunca niciodată; și totuși, mie niciodată nu mi-ai dat un ied să mă veselesc cu prietenii mei;
Shin I ba aawakko, ‘Hekko, hayssa mela laythi ta new aylletada ne kiitaappe issuwaka pacisonna new kiitettin ta ta laggetara ufayttana mela hari attoshin issi laaqa deeshe immabaakka.
30 Dar când a sosit acest fiu al tău, care ți-a mâncat bunurile cu curvele, ai tăiat pentru el vițelul îngrășat.
Hanoshin, hayssi ne na7ay ne shaluwa laymatara doomisidi yin modhdho gatarmentho shukkadasa’” yaagis.
31 Iar el i-a spus: Fiule, tu ești întotdeauna cu mine și tot ce am este al tău.
“Aawaykka, ‘Ta na7aw, neeni ubba wode taara de7aasa, tabay ubbay neessa.
32 Dar se cuvenea să ne veselim și să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort și este iarăși viu; și era pierdut și este găsit.
Hayssi ne ishay hayqqis, shin paxis; dhays, shin benttis. Hessa gisho, daro ufayttanaw bessees’ yaagana” yaagis.
