Luca 14
1 Și s-a întâmplat, când el s-a dus în casa unui conducător al fariseilor să mănânce pâine, în sabat, că ei îl pândeau.
১অনন্তৰং ৱিশ্ৰামৱাৰে যীশৌ প্ৰধানস্য ফিৰূশিনো গৃহে ভোক্তুং গতৱতি তে তং ৱীক্ষিতুম্ আৰেভিৰে|
2 Și iată, înaintea lui era un anumit om bolnav cu hidropizie.
২তদা জলোদৰী তস্য সম্মুখে স্থিতঃ|
3 Și Isus, răspunzând, le-a spus învățătorilor legii și fariseilor, zicând: Este legiuit a vindeca în sabat?
৩ততঃ স ৱ্যৱস্থাপকান্ ফিৰূশিনশ্চ পপ্ৰচ্ছ, ৱিশ্ৰামৱাৰে স্ৱাস্থ্যং কৰ্ত্তৱ্যং ন ৱা? ততস্তে কিমপি ন প্ৰত্যূচুঃ|
4 Dar ei tăceau. Iar el l-a apucat și l-a vindecat și l-a lăsat să plece;
৪তদা স তং ৰোগিণং স্ৱস্থং কৃৎৱা ৱিসসৰ্জ;
5 Și le-a răspuns, zicând: În ziua sabatului, care dintre voi dacă îi cade un măgar sau un bou într-o groapă nu îl va scoate imediat?
৫তানুৱাচ চ যুষ্মাকং কস্যচিদ্ গৰ্দ্দভো ৱৃষভো ৱা চেদ্ গৰ্ত্তে পততি তৰ্হি ৱিশ্ৰামৱাৰে তৎক্ষণং স কিং তং নোত্থাপযিষ্যতি?
6 Și din nou nu au fost în stare să îi răspundă la acestea.
৬ততস্তে কথাযা এতস্যাঃ কিমপি প্ৰতিৱক্তুং ন শেকুঃ|
7 Și le-a spus o parabolă celor ce au fost invitați, când a observat cum au ales locurile de onoare; spunându-le:
৭অপৰঞ্চ প্ৰধানস্থানমনোনীতৎৱকৰণং ৱিলোক্য স নিমন্ত্ৰিতান্ এতদুপদেশকথাং জগাদ,
8 Când ești invitat de cineva la nuntă, nu te așeza în locul de cinste; ca nu cumva, unul mai demn de cinste decât tine să fie invitat de el;
৮ৎৱং ৱিৱাহাদিভোজ্যেষু নিমন্ত্ৰিতঃ সন্ প্ৰধানস্থানে মোপাৱেক্ষীঃ| ৎৱত্তো গৌৰৱান্ৱিতনিমন্ত্ৰিতজন আযাতে
9 Și cel ce te-a invitat pe tine și pe el, venind, îți spune: Dă acestuia locul; și atunci începi cu rușine să iei ultimul loc.
৯নিমন্ত্ৰযিতাগত্য মনুষ্যাযৈতস্মৈ স্থানং দেহীতি ৱাক্যং চেদ্ ৱক্ষ্যতি তৰ্হি ৎৱং সঙ্কুচিতো ভূৎৱা স্থান ইতৰস্মিন্ উপৱেষ্টুম্ উদ্যংস্যসি|
10 Ci, când ești invitat, du-te și așază-te pe ultimul loc; ca, pe când vine cel ce te-a invitat, să îți spună: Prietene, urcă-te mai sus; atunci tu vei avea glorie înaintea celor ce stau la masă cu tine.
১০অস্মাৎ কাৰণাদেৱ ৎৱং নিমন্ত্ৰিতো গৎৱাঽপ্ৰধানস্থান উপৱিশ, ততো নিমন্ত্ৰযিতাগত্য ৱদিষ্যতি, হে বন্ধো প্ৰোচ্চস্থানং গৎৱোপৱিশ, তথা সতি ভোজনোপৱিষ্টানাং সকলানাং সাক্ষাৎ ৎৱং মান্যো ভৱিষ্যসি|
11 Pentru că oricine se înalță pe sine însuși, va fi umilit; și cel ce se umilește, va fi înălțat.
১১যঃ কশ্চিৎ স্ৱমুন্নমযতি স নমযিষ্যতে, কিন্তু যঃ কশ্চিৎ স্ৱং নমযতি স উন্নমযিষ্যতে|
12 Atunci a spus și celui ce l-a invitat: Când faci un prânz sau o cină, nu chema prietenii tăi, nici frații tăi, nici rudele tale, nici vecini bogați; ca nu cumva și ei să te cheme în schimb și să ai o răsplată.
১২তদা স নিমন্ত্ৰযিতাৰং জনমপি জগাদ, মধ্যাহ্নে ৰাত্ৰৌ ৱা ভোজ্যে কৃতে নিজবন্ধুগণো ৱা ভ্ৰাতৃগণো ৱা জ্ঞাতিগণো ৱা ধনিগণো ৱা সমীপৱাসিগণো ৱা এতান্ ন নিমন্ত্ৰয, তথা কৃতে চেৎ তে ৎৱাং নিমন্ত্ৰযিষ্যন্তি, তৰ্হি পৰিশোধো ভৱিষ্যতি|
13 Ci, când faci un ospăț, cheamă săracii, schilozii, șchiopii, orbii;
১৩কিন্তু যদা ভেজ্যং কৰোষি তদা দৰিদ্ৰশুষ্ককৰখঞ্জান্ধান্ নিমন্ত্ৰয,
14 Și vei fi binecuvântat, pentru că ei nu te pot răsplăti, fiindcă tu vei fi răsplătit la învierea drepților.
১৪তত আশিষং লপ্স্যসে, তেষু পৰিশোধং কৰ্ত্তুমশক্নুৱৎসু শ্মশানাদ্ধাৰ্ম্মিকানামুত্থানকালে ৎৱং ফলাং লপ্স্যসে|
15 Și când unul dintre cei ce ședeau la masă cu el a auzit acestea, i-a spus: Binecuvântat este cel ce va mânca pâine în împărăția lui Dumnezeu.
১৫অনন্তৰং তাং কথাং নিশম্য ভোজনোপৱিষ্টঃ কশ্চিৎ কথযামাস, যো জন ঈশ্ৱৰস্য ৰাজ্যে ভোক্তুং লপ্স্যতে সএৱ ধন্যঃ|
16 Atunci i-a spus: Un anumit om a făcut o cină mare și a invitat pe mulți;
১৬ততঃ স উৱাচ, কশ্চিৎ জনো ৰাত্ৰৌ ভেজ্যং কৃৎৱা বহূন্ নিমন্ত্ৰযামাস|
17 Și a trimis pe robul său la ora cinei să spună celor invitați: Veniți, pentru că toate sunt de acum pregătite.
১৭ততো ভোজনসমযে নিমন্ত্ৰিতলোকান্ আহ্ৱাতুং দাসদ্ৱাৰা কথযামাস, খদ্যদ্ৰৱ্যাণি সৰ্ৱ্ৱাণি সমাসাদিতানি সন্তি, যূযমাগচ্ছত|
18 Dar toți, ca unul, au început să se scuze. Primul i-a spus: Am cumpărat o bucată de pământ și trebuie să mă duc și să o văd; te rog să mă scuzi.
১৮কিন্তু তে সৰ্ৱ্ৱ একৈকং ছলং কৃৎৱা ক্ষমাং প্ৰাৰ্থযাঞ্চক্ৰিৰে| প্ৰথমো জনঃ কথযামাস, ক্ষেত্ৰমেকং ক্ৰীতৱানহং তদেৱ দ্ৰষ্টুং মযা গন্তৱ্যম্, অতএৱ মাং ক্ষন্তুং তং নিৱেদয|
19 Și altul a spus: Am cumpărat cinci perechi de boi și merg să îi încerc; te rog să mă scuzi.
১৯অন্যো জনঃ কথযামাস, দশৱৃষানহং ক্ৰীতৱান্ তান্ পৰীক্ষিতুং যামি তস্মাদেৱ মাং ক্ষন্তুং তং নিৱেদয|
20 Și altul a spus: M-am căsătorit cu o femeie și de aceea nu pot veni.
২০অপৰঃ কথযামাস, ৱ্যূঢৱানহং তস্মাৎ কাৰণাদ্ যাতুং ন শক্নোমি|
21 Și acel rob a venit și a arătat domnului său acestea. Atunci stăpânul casei, mâniindu-se, a spus robului său: Du-te repede în străzile și ulițele cetății și adu aici săracii și schilozii și șchiopii și orbii.
২১পশ্চাৎ স দাসো গৎৱা নিজপ্ৰভোঃ সাক্ষাৎ সৰ্ৱ্ৱৱৃত্তান্তং নিৱেদযামাস, ততোসৌ গৃহপতিঃ কুপিৎৱা স্ৱদাসং ৱ্যাজহাৰ, ৎৱং সৎৱৰং নগৰস্য সন্নিৱেশান্ মাৰ্গাংশ্চ গৎৱা দৰিদ্ৰশুষ্ককৰখঞ্জান্ধান্ অত্ৰানয|
22 Și robul a spus: Doamne, s-a făcut cum ai poruncit și mai este loc.
২২ততো দাসোঽৱদৎ, হে প্ৰভো ভৱত আজ্ঞানুসাৰেণাক্ৰিযত তথাপি স্থানমস্তি|
23 Și domnul i-a spus robului: Du-te la drumurile mari și la garduri și constrânge-i să intre, ca să îmi fie casa umplută.
২৩তদা প্ৰভুঃ পুন ৰ্দাসাযাকথযৎ, ৰাজপথান্ ৱৃক্ষমূলানি চ যাৎৱা মদীযগৃহপূৰণাৰ্থং লোকানাগন্তুং প্ৰৱৰ্ত্তয|
24 Fiindcă vă spun că niciunul dintre acei bărbați care au fost invitați, nu va gusta din cina mea.
২৪অহং যুষ্মভ্যং কথযামি, পূৰ্ৱ্ৱনিমন্ত্ৰিতানমেকোপি মমাস্য ৰাত্ৰিভোজ্যস্যাস্ৱাদং ন প্ৰাপ্স্যতি|
25 Și mergeau mulțimi mari cu el; și, întorcându-se, le-a spus:
২৫অনন্তৰং বহুষু লোকেষু যীশোঃ পশ্চাদ্ ৱ্ৰজিতেষু সৎসু স ৱ্যাঘুট্য তেভ্যঃ কথযামাস,
26 Dacă vine cineva la mine și nu urăște pe tatăl său și pe mamă și pe soție și pe copii și pe frați și pe surori, da, și propria sa viață de asemenea, nu poate fi discipolul meu.
২৬যঃ কশ্চিন্ মম সমীপম্ আগত্য স্ৱস্য মাতা পিতা পত্নী সন্তানা ভ্ৰাতৰো ভগিম্যো নিজপ্ৰাণাশ্চ, এতেভ্যঃ সৰ্ৱ্ৱেভ্যো ময্যধিকং প্ৰেম ন কৰোতি, স মম শিষ্যো ভৱিতুং ন শক্ষ্যতি|
27 Și oricine nu își poartă crucea și nu vine după mine, nu poate fi discipolul meu.
২৭যঃ কশ্চিৎ স্ৱীযং ক্ৰুশং ৱহন্ মম পশ্চান্ন গচ্ছতি, সোপি মম শিষ্যো ভৱিতুং ন শক্ষ্যতি|
28 Căci, care dintre voi, vrând să zidească un turn, nu se așază mai întâi și socotește costul, dacă are cu ce să îl termine?
২৮দুৰ্গনিৰ্ম্মাণে কতিৱ্যযো ভৱিষ্যতি, তথা তস্য সমাপ্তিকৰণাৰ্থং সম্পত্তিৰস্তি ন ৱা, প্ৰথমমুপৱিশ্য এতন্ন গণযতি, যুষ্মাকং মধ্য এতাদৃশঃ কোস্তি?
29 Ca nu cumva, punând el temelia și nefiind în stare să termine, toți cei ce îl văd, să înceapă să își bată joc de el,
২৯নোচেদ্ ভিত্তিং কৃৎৱা শেষে যদি সমাপযিতুং ন শক্ষ্যতি,
30 Spunând: Acest om a început să zidească și nu a fost în stare să termine.
৩০তৰ্হি মানুষোযং নিচেতুম্ আৰভত সমাপযিতুং নাশক্নোৎ, ইতি ৱ্যাহৃত্য সৰ্ৱ্ৱে তমুপহসিষ্যন্তি|
31 Sau, care împărat, mergând să facă război împotriva altui împărat, nu se așază mai întâi și se consultă dacă este în stare să îl întâmpine cu zece mii pe cel ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii?
৩১অপৰঞ্চ ভিন্নভূপতিনা সহ যুদ্ধং কৰ্ত্তুম্ উদ্যম্য দশসহস্ৰাণি সৈন্যানি গৃহীৎৱা ৱিংশতিসহস্ৰেঃ সৈন্যৈঃ সহিতস্য সমীপৱাসিনঃ সম্মুখং যাতুং শক্ষ্যামি ন ৱেতি প্ৰথমং উপৱিশ্য ন ৱিচাৰযতি এতাদৃশো ভূমিপতিঃ কঃ?
32 Iar dacă nu, pe când celălalt este încă departe, trimițând o solie, cere condiții de pace.
৩২যদি ন শক্নোতি তৰ্হি ৰিপাৱতিদূৰে তিষ্ঠতি সতি নিজদূতং প্ৰেষ্য সন্ধিং কৰ্ত্তুং প্ৰাৰ্থযেত|
33 Tot așa, oricine dintre voi care nu renunță la tot ce are, nu poate fi discipolul meu.
৩৩তদ্ৱদ্ যুষ্মাকং মধ্যে যঃ কশ্চিন্ মদৰ্থং সৰ্ৱ্ৱস্ৱং হাতুং ন শক্নোতি স মম শিষ্যো ভৱিতুং ন শক্ষ্যতি|
34 Sarea este bună, dar dacă sarea își pierde gustul, cu ce va fi dreasă;
৩৪লৱণম্ উত্তমম্ ইতি সত্যং, কিন্তু যদি লৱণস্য লৱণৎৱম্ অপগচ্ছতি তৰ্হি তৎ কথং স্ৱাদুযুক্তং ভৱিষ্যতি?
35 Nu este bună nici pentru pământ, nici pentru bălegar, ci oamenii o aruncă afară. Cel ce are urechi de auzit, să audă.
৩৫তদ ভূম্যৰ্থম্ আলৱালৰাশ্যৰ্থমপি ভদ্ৰং ন ভৱতি; লোকাস্তদ্ বহিঃ ক্ষিপন্তি| যস্য শ্ৰোতুং শ্ৰোত্ৰে স্তঃ স শৃণোতু|
