Luca 14
1 Și s-a întâmplat, când el s-a dus în casa unui conducător al fariseilor să mănânce pâine, în sabat, că ei îl pândeau.
Lwaliga luli lusiku lwa Isabhato, Yesu nagenda mumusi gwo omwi wa abhatangasha bha abhafarisayo okulya ebhilyo, nibhamukengelaga kwa ayeyi.
2 Și iată, înaintea lui era un anumit om bolnav cu hidropizie.
Imbele yaye aliga alio omunu nanyasibhwaga no obhufwimbe.
3 Și Isus, răspunzând, le-a spus învățătorilor legii și fariseilor, zicând: Este legiuit a vindeca în sabat?
Yesu nabhusha abhamenyi bhe ebhilagilo bhye Echiyaudi na Abhafarisayo ati, “Ejibha munsonga okuosha omunu kulunaku lwa Isabhato?”
4 Dar ei tăceau. Iar el l-a apucat și l-a vindecat și l-a lăsat să plece;
Nawe nibhajibhila jibhi, kulwejo Yesu namugwata, namuosha nokumuyana omwanya agende eyo kaja.
5 Și le-a răspuns, zicând: În ziua sabatului, care dintre voi dacă îi cade un măgar sau un bou într-o groapă nu îl va scoate imediat?
Omwene nabhabhwila ati, “Niga unu ali nomwana amo ing'a nilagala mwijibha olunaku lwa Isabhato nasiga okuikululamo bhwangu?”
6 Și din nou nu au fost în stare să îi răspundă la acestea.
Mbe abhenene bhatabheye na bhutulo obhwo kusubhya ingulu ye emisango ejo.
7 Și le-a spus o parabolă celor ce au fost invitați, când a observat cum au ales locurile de onoare; spunându-le:
Ejile Yesu amenya nkanikwo abhagenyi bhegegela ebhitebhe bhye echibhalo, nio nabhabhwila echijejekanyo chinu,
8 Când ești invitat de cineva la nuntă, nu te așeza în locul de cinste; ca nu cumva, unul mai demn de cinste decât tine să fie invitat de el;
“Omunu akakukoka mubhwenga, wasiga okwiyanja kulubhala lwa kuchitebhe chechibhalo, kulwokubha outula okusanga akokelwe omunu we echibhalo okukila awe.
9 Și cel ce te-a invitat pe tine și pe el, venind, îți spune: Dă acestuia locul; și atunci începi cu rușine să iei ultimul loc.
Mbe oyo abhakokele bhona bhabhili akakinga, nabhwila awe ati, 'tela omunu unu echitebhe chaye,' mbe nuwiswala nuwamba okugega omwanya gwa kubhumalisho
10 Ci, când ești invitat, du-te și așază-te pe ultimul loc; ca, pe când vine cel ce te-a invitat, să îți spună: Prietene, urcă-te mai sus; atunci tu vei avea glorie înaintea celor ce stau la masă cu tine.
Nawe awe bhakakukoka, genda wiyanje olubhala lwa kubhumalisho, koleleki unu akukokele akaja, akubhwile ati, 'Musani, Libhata wiyanje imbele.' ao nio oubhona echibhalo imbele ya bhona bhanu bheyanjile amwi nawe kumeja.
11 Pentru că oricine se înalță pe sine însuși, va fi umilit; și cel ce se umilește, va fi înălțat.
Kulwa insonga unu ketula ingulu katelembushwa, na unu kekeya katulwa ingulu.”
12 Atunci a spus și celui ce l-a invitat: Când faci un prânz sau o cină, nu chema prietenii tăi, nici frații tăi, nici rudele tale, nici vecini bogați; ca nu cumva și ei să te cheme în schimb și să ai o răsplată.
Nio Yesu nabhwila unu amukokele ati, “Ukasosha ebhilyo bhya mumwisi amo ebhya kegolo, siga kukoka abhasani bhao amo abhaili bhao amo bhayala bhanyu amo abhakobhe bhao amo abhekashanya bhao abhalibhona, koleleki bhona bhakakukoka ubhone okuliwa.
13 Ci, când faci un ospăț, cheamă săracii, schilozii, șchiopii, orbii;
Nawe ukakola obhugenyi, nukoke abhataka, abhalema, bhanu bhafuye amagulu na abhaume,
14 Și vei fi binecuvântat, pentru că ei nu te pot răsplăti, fiindcă tu vei fi răsplătit la învierea drepților.
awe ubhona amabhando. nolwo kutyo bhatakutula okukuliya, kulwokubha uliliwa kubhusuluko bhwa abhalengelesi.”
15 Și când unul dintre cei ce ședeau la masă cu el a auzit acestea, i-a spus: Binecuvântat este cel ce va mânca pâine în împărăția lui Dumnezeu.
Oumwi mu bhanu bhaliga bheyanjile amwi na Yesu kumeja ejile ongwa ago, nabhwila Yesu ati, “Alibhona libhando unu alilya obhugenyi mu bhukama bhwa Nyamuanga.”
16 Atunci i-a spus: Un anumit om a făcut o cină mare și a invitat pe mulți;
Nawe Yesu namubhwila ati, “Omunu numwi akolele obhugenyi bhunene, nakoka bhanu bhafu.
17 Și a trimis pe robul său la ora cinei să spună celor invitați: Veniți, pentru că toate sunt de acum pregătite.
Bhwejile obhugenyi bhwamalilila, natuma omukosi waye owemilimu abhabhwile bhanu bhakokelwe, 'Mbe muje, kulwokubha bhuli chinu cha bheyewo.'
18 Dar toți, ca unul, au început să se scuze. Primul i-a spus: Am cumpărat o bucată de pământ și trebuie să mă duc și să o văd; te rog să mă scuzi.
Bhona, nibhamba okusabhwa echigongo. Owokwamba namubhwila omukosi ati, 'Namagula lisambu, nibhusibhusi nigende nijolilola. Mbe mfwila chigongo.'
19 Și altul a spus: Am cumpărat cinci perechi de boi și merg să îi încerc; te rog să mă scuzi.
Oundi naika ati, 'Namamala okugula jing'a jokulimila olyanu nilimunjila yokuja ojilegeja. Mbe mfwila chigongo.'
20 Și altul a spus: M-am căsătorit cu o femeie și de aceea nu pot veni.
Omunu undi ona naika ati, 'Namamala okutwala omugasi, kulwejo nitakutula kuja.'
21 Și acel rob a venit și a arătat domnului său acestea. Atunci stăpânul casei, mâniindu-se, a spus robului său: Du-te repede în străzile și ulițele cetății și adu aici săracii și schilozii și șchiopii și orbii.
Omukosi nasubha nabhwila lata bhugenyi amagambo ago. Mbe kanya nyumba nabhiililwa abhwila omukosi waye ati,' Genda bhwangu munjila na munkondo ubhalete anu abhataka, abhalema, abhaume na bhanu bhafuye emibhili.”
22 Și robul a spus: Doamne, s-a făcut cum ai poruncit și mai este loc.
Omukosi waye naika ati, 'Lata bhugenyi, ago walagilila gakolekene, na olyanu guchalio omwanya.'
23 Și domnul i-a spus robului: Du-te la drumurile mari și la garduri și constrânge-i să intre, ca să îmi fie casa umplută.
Lata bhugenyi nabhwila omukosi ati, 'Genda kunjila inene nebhijila ebhitoto ubhasinyilishe abhanu bhengile, koleleki inyumba yani ijule.
24 Fiindcă vă spun că niciunul dintre acei bărbați care au fost invitați, nu va gusta din cina mea.
Kulwa insonga enibhabhwila, atalio na umwi unu aliloja obhugenyi bhwani kubhanu bhakokelwe kubhwambilo.'”
25 Și mergeau mulțimi mari cu el; și, întorcându-se, le-a spus:
Liijo lya abhanu bhafu lyaliga nililibhata amwi na Yesu, neya nalikebhukila nabhabhwila ati,
26 Dacă vine cineva la mine și nu urăște pe tatăl său și pe mamă și pe soție și pe copii și pe frați și pe surori, da, și propria sa viață de asemenea, nu poate fi discipolul meu.
“Labha omunu kandubha anye na atalemele esemwene, nyilamwene, omugasi waye, abhana bhaye, abhaili bhaye abhechilume na abhechigasi-yee, nolwo obhulame bhwaye ona- omunu lwoyo atakutula okubha mwiigisibhwa wani.
27 Și oricine nu își poartă crucea și nu vine după mine, nu poate fi discipolul meu.
Omunu akabhula okwitika omusalabha gwaye akansoka inyuma yani atakutula kubha mwiigisibhwa wani.
28 Căci, care dintre voi, vrând să zidească un turn, nu se așază mai întâi și socotește costul, dacă are cu ce să îl termine?
Mbe niga unu agati yemwe, unu kenda okumbaka echisonge atakwiyanja ansi okwamba akabhala jigarama ku bhukumi bhwaye, labha anabhyo bhinu kenda okukumisha emilimu jaye?
29 Ca nu cumva, punând el temelia și nefiind în stare să termine, toți cei ce îl văd, să înceapă să își bată joc de el,
Akabhula okulola kutyo, akamala okutulao omusingi naigwa ukumala echisonge, bhona bhanu bhamulolele bhalimuseka,
30 Spunând: Acest om a început să zidească și nu a fost în stare să termine.
nibhaika ati, 'Omunu unu ambile okumbaka atana managa go okumala obhumbaki.'
31 Sau, care împărat, mergând să facă război împotriva altui împărat, nu se așază mai întâi și se consultă dacă este în stare să îl întâmpine cu zece mii pe cel ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii?
Amo ni mukama ki, unu kenda okuja okulwana obhulemo no omukama oundi, ateyanjile ansi okwamba nabhusilisha ingulu yokumenya ati katula, nolwo ali na abhasilikale bhiumbi ekumi abhokulwana no obhukama bhundi, bhunu bhumwimukiye bhuli na abhanu bhiumbi makumi gabhili?
32 Iar dacă nu, pe când celălalt este încă departe, trimițând o solie, cere condiții de pace.
Labha jitali kutyo, echise cha abhandi bhaliya bhachali kula, mbe atume omukongya bhateo obhungwani bhwo omulembe.
33 Tot așa, oricine dintre voi care nu renunță la tot ce are, nu poate fi discipolul meu.
Mbe kulwejo, wonawona kwimwe oyo atasigile bhyona bhinu alinabhyo, atakutula kubha mwiigisibhwa wani.
34 Sarea este bună, dar dacă sarea își pierde gustul, cu ce va fi dreasă;
Omunyu nigwakisi, nawe omunyu gukabhula omwaya gwago, ejibha kutiki ukukingila gusubhe gubhe munyu lindi?
35 Nu este bună nici pentru pământ, nici pentru bălegar, ci oamenii o aruncă afară. Cel ce are urechi de auzit, să audă.
Gutakusubha kukola mulimu mumayalu amo nolwo mumboleya; ogulaswa kula. Unu ali na amatwi go kungwa, mbe nongwe.”
