Luca 14

1 Și s-a întâmplat, când el s-a dus în casa unui conducător al fariseilor să mănânce pâine, în sabat, că ei îl pândeau.

And it happened that, when Jesus entered the house of a certain leader of the Pharisees on the Sabbath to eat bread, they were observing him.

2 Și iată, înaintea lui era un anumit om bolnav cu hidropizie.

And behold, a certain man before him was afflicted with edema.

3 Și Isus, răspunzând, le-a spus învățătorilor legii și fariseilor, zicând: Este legiuit a vindeca în sabat?

And responding, Jesus spoke to the experts in the law and to the Pharisees, saying, “Is it lawful to cure on the Sabbath?”

4 Dar ei tăceau. Iar el l-a apucat și l-a vindecat și l-a lăsat să plece;

But they kept silent. Yet truly, taking hold of him, he healed him and sent him away.

5 Și le-a răspuns, zicând: În ziua sabatului, care dintre voi dacă îi cade un măgar sau un bou într-o groapă nu îl va scoate imediat?

And responding to them, he said, “Which of you will have a donkey or an ox fall into a pit, and will not promptly pull him out, on the day of the Sabbath?”

6 Și din nou nu au fost în stare să îi răspundă la acestea.

And they were unable to respond to him about these things.

7 Și le-a spus o parabolă celor ce au fost invitați, când a observat cum au ales locurile de onoare; spunându-le:

Then he also told a parable, to those who were invited, noticing how they chose the first seats at the table, saying to them:

8 Când ești invitat de cineva la nuntă, nu te așeza în locul de cinste; ca nu cumva, unul mai demn de cinste decât tine să fie invitat de el;

“When you are invited to a wedding, do not sit down in the first place, lest perhaps someone more honored than yourself may have been invited by him.

9 Și cel ce te-a invitat pe tine și pe el, venind, îți spune: Dă acestuia locul; și atunci începi cu rușine să iei ultimul loc.

And then he who called both you and him, approaching, may say to you, ‘Give this place to him.’ And then you would begin, with shame, to take the last place.

10 Ci, când ești invitat, du-te și așază-te pe ultimul loc; ca, pe când vine cel ce te-a invitat, să îți spună: Prietene, urcă-te mai sus; atunci tu vei avea glorie înaintea celor ce stau la masă cu tine.

But when you are invited, go, sit down in the lowest place, so that, when he who invited you arrives, he may say to you, ‘Friend, go up higher.’ Then you will have glory in the sight of those who sit at table together with you.

11 Pentru că oricine se înalță pe sine însuși, va fi umilit; și cel ce se umilește, va fi înălțat.

For everyone who exalts himself shall be humbled, and whoever humbles himself shall be exalted.”

12 Atunci a spus și celui ce l-a invitat: Când faci un prânz sau o cină, nu chema prietenii tăi, nici frații tăi, nici rudele tale, nici vecini bogați; ca nu cumva și ei să te cheme în schimb și să ai o răsplată.

Then he also said to the one who had invited him: “When you prepare a lunch or dinner, do not choose to call your friends, or your brothers, or your relatives, or your wealthy neighbors, lest perhaps they might then invite you in return and repayment would made to you.

13 Ci, când faci un ospăț, cheamă săracii, schilozii, șchiopii, orbii;

But when you prepare a feast, call the poor, the disabled, the lame, and the blind.

14 Și vei fi binecuvântat, pentru că ei nu te pot răsplăti, fiindcă tu vei fi răsplătit la învierea drepților.

And you will be blessed because they do not have a way to repay you. So then, your recompense will be in the resurrection of the just.”

15 Și când unul dintre cei ce ședeau la masă cu el a auzit acestea, i-a spus: Binecuvântat este cel ce va mânca pâine în împărăția lui Dumnezeu.

When someone sitting at table with him had heard these things, he said to him, “Blessed is he who will eat bread in the kingdom of God.”

16 Atunci i-a spus: Un anumit om a făcut o cină mare și a invitat pe mulți;

So he said to him: “A certain man prepared a great feast, and he invited many.

17 Și a trimis pe robul său la ora cinei să spună celor invitați: Veniți, pentru că toate sunt de acum pregătite.

And he sent his servant, at the hour of the feast, to tell the invited to come; for now everything was ready.

18 Dar toți, ca unul, au început să se scuze. Primul i-a spus: Am cumpărat o bucată de pământ și trebuie să mă duc și să o văd; te rog să mă scuzi.

And at once they all began to make excuses. The first said to him: ‘I bought a farm, and I need to go out and see it. I ask you to excuse me.’

19 Și altul a spus: Am cumpărat cinci perechi de boi și merg să îi încerc; te rog să mă scuzi.

And another said: ‘I bought five yoke of oxen, and I am going to examine them. I ask you to excuse me.’

20 Și altul a spus: M-am căsătorit cu o femeie și de aceea nu pot veni.

And another said, ‘I have taken a wife, and therefore I am not able to go.’

21 Și acel rob a venit și a arătat domnului său acestea. Atunci stăpânul casei, mâniindu-se, a spus robului său: Du-te repede în străzile și ulițele cetății și adu aici săracii și schilozii și șchiopii și orbii.

And returning, the servant reported these things to his lord. Then the father of the family, becoming angry, said to his servant: ‘Go out quickly into the streets and neighborhoods of the city. And lead here the poor, and the disabled, and the blind, and the lame.’

22 Și robul a spus: Doamne, s-a făcut cum ai poruncit și mai este loc.

And the servant said: ‘It has been done, just as you ordered, lord, and there is still room.’

23 Și domnul i-a spus robului: Du-te la drumurile mari și la garduri și constrânge-i să intre, ca să îmi fie casa umplută.

And the lord said to the servant: ‘Go out to the highways and hedges, and compel them to enter, so that my house may be filled.

24 Fiindcă vă spun că niciunul dintre acei bărbați care au fost invitați, nu va gusta din cina mea.

For I tell you, that none of those men who were invited will taste of my feast.’”

25 Și mergeau mulțimi mari cu el; și, întorcându-se, le-a spus:

Now great crowds traveled with him. And turning around, he said to them:

26 Dacă vine cineva la mine și nu urăște pe tatăl său și pe mamă și pe soție și pe copii și pe frați și pe surori, da, și propria sa viață de asemenea, nu poate fi discipolul meu.

“If anyone comes to me, and does not hate his father, and mother, and wife, and children, and brothers, and sisters, and yes, even his own life, he is not able to be my disciple.

27 Și oricine nu își poartă crucea și nu vine după mine, nu poate fi discipolul meu.

And whoever does not bear his cross and come after me, is not able to be my disciple.

28 Căci, care dintre voi, vrând să zidească un turn, nu se așază mai întâi și socotește costul, dacă are cu ce să îl termine?

For who among you, wanting to build a tower, would not first sit down and determine the costs that are required, to see if he has the means to complete it?

29 Ca nu cumva, punând el temelia și nefiind în stare să termine, toți cei ce îl văd, să înceapă să își bată joc de el,

Otherwise, after he will have laid the foundation and not been able to finish it, everyone who sees it may begin to mock him,

30 Spunând: Acest om a început să zidească și nu a fost în stare să termine.

saying: ‘This man began to build what he was not able to finish.’

31 Sau, care împărat, mergând să facă război împotriva altui împărat, nu se așază mai întâi și se consultă dacă este în stare să îl întâmpine cu zece mii pe cel ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii?

Or, what king, advancing to engage in war against another king, would not first sit down and consider whether he may be able, with ten thousand, to meet one who comes against him with twenty thousand?

32 Iar dacă nu, pe când celălalt este încă departe, trimițând o solie, cere condiții de pace.

If not, then while the other is still far away, sending a delegation, he would ask him for terms of peace.

33 Tot așa, oricine dintre voi care nu renunță la tot ce are, nu poate fi discipolul meu.

Therefore, every one of you who does not renounce all that he possesses is not able to be my disciple.

34 Sarea este bună, dar dacă sarea își pierde gustul, cu ce va fi dreasă;

Salt is good. But if the salt has lost its flavor, with what will it be seasoned?

35 Nu este bună nici pentru pământ, nici pentru bălegar, ci oamenii o aruncă afară. Cel ce are urechi de auzit, să audă.

It is useful neither in soil, nor in manure, so instead, it shall be thrown away. Whoever has ears to hear, let him hear.”