Luca 12
1 Între timp, pe când era strânsă o mulțime nenumărată de oameni, încât se călcau unii pe alții în picioare, a început să spună întâi discipolilor săi: Păziți-vă de dospeala fariseilor, care este fățărnicia.
Talak adumaktada, mioi lising lisingna, amaga amaga netsinnaba makhei tillarabada, Jisuna mahakki tung-inbasing aduda hanna haiba hourak-i, “Pharisee-singgi hamei haibadi makhoigi aphasasinnaba adudagi cheksillu.
2 Fiindcă nu este nimic acoperit care nu va fi revelat; nici ascuns care nu va fi cunoscut.
Maramdi phongdokloidaba kupsinba karisu leite, aduga khangloidaba arotpa karisu leite.
3 De aceea orice ați spus în întuneric va fi auzit în lumină; și ce ați vorbit la ureche în cămăruțe, va fi proclamat pe acoperișuri.
Adunadi nakhoina amambada ngangkhiba khuding anganbada tagani aduga nakhoina thong thingjinba kanungda nakongda lonna ngangnakhiba khudingmak yumthaktagi laothokkani.”
4 Și vă spun, prietenii mei: Nu vă temeți de cei ce ucid trupul și după aceasta, altceva nimic nu mai pot face.
“Marupsa, eina nakhoida hairibasini, hakchangbu hatlaga matungda madudagi henna karisu touba ngamdaba makhoi adubu kiganu.
5 Ci vă voi avertiza dinainte de cine să vă temeți: Temeți-vă de acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în iad; da, vă spun: Temeți-vă de el. (Geenna g1067)
Adubu nakhoina kanabu kigadabano haibadu eina nakhoida haige. Madudi hatlaba matungda norokta langsingnaba matik leiba Tengban Mapu mahakpu kiyu. Eina nakhoida hairibasini, nakhoina kigadaba adu mahak asini. (Geenna g1067)
6 Nu se vând cinci vrăbii cu doi bani și niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu?
“Nakhoina sendrang mangabu peisa anida yonba nattra? Adumak oidunasu Tengban Mapuna makhoi amabusu kaothokpa toude.
7 Dar până și perii din capul vostru, toți sunt numărați. De aceea nu vă temeți, sunteți mai de valoare decât multe vrăbii.
Aduga madudagi hendokna nakhoigi kokta houriba sam adu phaoba masing thiribani. Maram aduna kiganu, nakhoidi sendrang mayam amadagisu mamal yamba helli.
8 Și vă spun: Oricine mă va mărturisi înaintea oamenilor, și Fiul omului îl va mărturisi înaintea îngerilor lui Dumnezeu;
“Eina nakhoida masimasu hairi, madudi misinggi mangda eigi tung-inbasingni haina phongdokpa makhoi adubu Migi Machanupa adunasu Tengban Mapugi swarga dutsinggi mamangda maduga chap manana makhoida toubigani.
9 Dar cel ce mă neagă înaintea oamenilor, va fi negat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
Adubu misinggi mangda eigini haiba yajadaba makhoi adubudi Tengban Mapugi swargadutsingi mangda yabiroi.
10 Și oricui va spune un cuvânt împotriva Fiului omului, îi va fi iertat; dar aceluia ce blasfemiază împotriva Duhului Sfânt, nu îi va fi iertat.
“Amasung Migi Machanupa adugi maiyokta wa ngangba mahak adubudi kokpigani, adubu Thawai Asengbagi mathakta thina ngangba mahak adubudi kokpiroi.
11 Iar când vă vor duce la sinagogi și la magistrați și la autorități, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde, sau ce veți spune,
“Aduga nakhoibu wayennaba synagogue-singda, aduga leingak mapusinggi nattraga leingakpasinggi mangda puthokpa matamda nakhoina nasa ngakthokchanaba kari khumgadage amadi kari haigadage haibagidamak karisu waganu.
12 Fiindcă Duhul Sfânt vă va învăța în acea oră ce ar trebui să spuneți.
Maramdi matam aduda nakhoina kari haigadabano haibadu Thawai Asengbana takpigani.”
13 Iar unul din mulțime i-a spus: Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea.
Adudagi miyam adugi maraktagi nupa amana Jisuda hanglak-i, “Oja Ibungo, Ipana eikhoigidamak thambiramba lanthum adu eiga yenthoknanaba iyambada khara haibiyu.”
14 Iar el i-a spus: Omule, cine m-a pus judecător sau împărțitor peste voi?
Maduda Jisuna mangonda khumlak-i, “He Nupa, kanana eingonda nakhoibu wayelnaba nattraga nakhoi anigi lanthum adubu yenthokpinaba matik pibage?”
15 Și le-a spus: Fiți atenți și păziți-vă de lăcomie, pentru că viața omului nu stă în abundența bunurilor lui.
Adudagi Jisuna miyam aduda hairak-i, “Cheksillu aduga makhal khudingmakki kalak mihoubadagi nasabu ngak-senjou; maramdi nahakki punsi adu nahakki lanthum kaya yamna leibage haibaduna chang ongadaba natte.”
16 Și le-a spus o parabolă, zicând: Pământul unui anumit om bogat a rodit mult;
Adudagi Jisuna makhoida pandam asi hairak-i, “Kanagumba inakhunba nupa amagi mahei marong marang kaina thokpa loupham ama leirammi.
17 Și se gândea în el însuși, spunând: Ce voi face, pentru că nu mai am loc unde să îmi adun roadele?
Mahakna masa mathanta asumna khanjarammi, ‘Eigi mahei marong pumnamak asi peisinnaba mapham leitre. Aduna ei houjik kari tougani?’
18 Și a spus: Aceasta voi face: voi dărâma grânarele mele și le voi zidi mai mari; și acolo voi aduna toate roadele mele și bunurile mele.
Amasung mahak masa mathanta haijarammi, ‘Eina asumna tourage, eina eigi kei asi sidoklaga eigi mahei marongsing amadi atei potsing pumnamak thamnanaba henna chaoba kei ama sarage.
19 Și voi spune sufletului meu: Suflete, ai multe bunuri strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea, veselește-te.
Adudagi eina isa ithanta haijagani, Laibakphaba nupa! Nahakna chahi kaya chatlagadaba aphaba pot pumnamak peisille; pothajaro, charo, thaklo amadi nungaijaro.’
20 Dar Dumnezeu i-a spus: Nebunule, în această noapte ți se va cere sufletul de la tine; și cele pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?
Adubu Tengban Mapuna mangonda hairak-i, ‘He Apangba! Ngasi ahing asimaktada nahakki thawai louragani. Adu oirabadi nahakna nahak nasagidamak langkhatchariba pumnamaksing asi kanagi oihougadage?’”
21 Așa este cel ce strânge tezaure pentru el și nu este bogat față de Dumnezeu.
“Makhoi masagidamak lanthum peikhatchariba adubu Tengban Mapugi mityengdadi inak khundaba makhoising aduda thokkadaba adumak masini.”
22 Și le-a spus discipolilor săi: De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați pentru viața voastră, ce veți mânca; nici pentru trup, ce veți îmbrăca.
Adudagi Jisuna mahakki tung-inbasing aduda hairak-i, “Maram aduna eina nakhoida hairi, nakhoina hingnanabagidamak kari chagani aduga hakchanggidamak nakhoina kari setkani haina karisu langtaknaganu.
23 Viața este mai mult decât mâncarea, și trupul mai mult decât îmbrăcămintea.
Maramdi hingbana chinjaktagi aduga hakchangna phijoldagi yamna henna maru oi.
24 Uitați-vă cu atenție la corbi, pentru că nici nu seamănă, nici nu seceră; aceștia nu au nici depozit, nici grânar; și Dumnezeu le dă mâncare; cu cât mai valoroși sunteți voi decât păsările?
Kwaksinggi maramda nakhoi wakhal tou; makhoina marusu hunde, loksu lokte aduga makhoigi machinjak peisinpham kei-su leite; adum oinamakpu Tengban Mapuna makhoibu machinjak pibi! Aduga nakhoidi ucheksing asidagi kayada henna mamal yamliba?
25 Și care dintre voi, îngrijorându-se, poate adăuga la statura lui un cot?
Nakhoi kanana pukning lantaknabana masagi punsi adu mikup ama sangdokhanba ngambra?
26 Așadar dacă nu sunteți în stare să faceți nici cel mai mic lucru, de ce vă îngrijorați despre celelalte?
Aduga nakhoina asigumba apikpa thabak asi phaoba touba ngamdraga ateisinggi maramda nakhoina karigi langtaknabano?
27 Uitați-vă cu atenție la crini cum cresc; nu ostenesc, nu torc; totuși vă spun: Nici Solomon, în toată gloria lui, nu a fost înveșmântat ca unul dintre aceștia.
Lamlakki leirangsingna karamna houriba, nakhoi wakhal tou. Makhoina thabaksu sude aduga makhoi masagidamak phisu sade. Adubu eina nakhoida hairi, Solomonmaknasu mahakki matik mangal pumnamakka loinana phijet leitenglabasu leising asigi maraktagi amana phajaba adugumna phijet leitengkhide.
28 Și dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba din câmp, care astăzi este și mâine este aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, puțin credincioșilor.
Aduga ngasidi houriba, hayengdi leirangda hunjingadouriba loubukki napi phaoba Tengban Mapuna asumna phijet leitengbirabadi, he thajaba watpasa, mahakna nakhoibu kayada henna phijet leitengbiroidra?
29 Și nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nici nu vă îndoiți în mintea voastră.
“Maram aduna nakhoina kari chagani, kari thakkani haiba adu thiganu, aduga wasu waruganu.
30 Fiindcă toate acestea le caută națiunile lumii; dar Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea.
Maramdi taibangpanda leiriba Tengban Mapu thajadaba mi pumnamakna pot pumnamak asi thi, adubu nakhoigi Napana pumnamaksing asi nakhoida mathou tai haiba khangbi.
31 Mai degrabă, căutați împărăția lui Dumnezeu; și toate acestea vi se vor adăuga.
Madugi mahutta nakhoina Tengban Mapugi Leibak adu thiyu aduga pot pumnamaksing asi mahakna nakhoida pinabigani.
32 Nu te teme, turmă mică, pentru că este buna plăcere a Tatălui vostru să vă dea împărăția.
“Yao sanggu macha, nakhoi kiganu. Maramdi nakhoida ningthou leibak adu pibiba haibasi nakhoigi Napagi apenbani.
33 Vindeți ce aveți și dați milostenii; faceți-vă pungi care nu se învechesc, un tezaur în ceruri care nu seacă, unde hoțul nu se apropie, nici molia nu distruge.
Nakhoigi leijaba pumba yonthoktuna lairabasingda pinou. Aduga nakhoi nasagidamak manthaba naidraba sengao adu thourang toujou, amasung lan-thum hanthaba leiraroidaba, huranbanasu huba ngamlaroidaba, amadi til-kangnasu madubu manghanba ngamlaroidaba mapham swargada nakhoigi lan peisinjou.
34 Fiindcă unde este tezaurul vostru, acolo va fi și inima voastră.
Maramdi nakhoigi lan leiba maphamda nakhoigi thamoisu lei.”
35 Mijlocul să vă fie încins și luminile aprinse;
“Thougal tounabagidamak naphi semduna amadi thaomei thanggatuna leiyu.
36 Și voi înșivă [să fiți] asemenea oamenilor care așteaptă pe domnul lor, când se va întoarce de la nuntă; ca atunci când vine și bate, să îi deschidă imediat.
Luhongbagi chaklendagi mapu aduna halakpa ngairiba misinggum nakhoi oiyu. Madu mahakna halaktuna thong thillaba matamda makhoina khudakta thong adubu hangbagumna oinanabani.
37 Binecuvântați sunt acei robi, pe care domnul, când vine, îi va găsi veghind; adevărat vă spun, că se va încinge și îi va pune să șadă la masă și se va apropia și îi va servi.
Mapu aduna halakpa matamda mitseng khangduna leiramba manaising adu yaiphabani. Eina nakhoida tasengnamak hairibasini, madudi mahakna thougal tounaba maphi semgani amasung makhoibu chananaba phamthahangani aduga mahakna makhoibu thougal tougani.
38 Și dacă vine în a doua gardă, sau vine în a treia gardă și îi găsește așa, binecuvântați sunt acei robi.
Mahakna ahing nongyaida lakpasu yai natraga madugi matungda lakpasu yai. Adubu mahakna halakpa matamda mitseng khangduna leiramba makhoi adu yaiphabani.
39 Dar să știți aceasta, că dacă ar fi știut stăpânul casei la ce oră ar veni hoțul, ar fi vegheat și nu ar fi lăsat să îi fie spartă casa.
Aduga masisu khangngu, karigumba yumbu aduna huranbana lakkadaba pungpham adu khanglamlabadi mahakna mitseng khangduna yum adu sagun touhallamoidabani.
40 De aceea și voi fiți pregătiți, pentru că Fiul omului vine într-o oră la care nu vă gândiți.
Maram aduna nakhoisu thourang touduna leiyu maramdi nakhoina ningludaba pungphamda Migi Machanupa adu lenglakkani.”
41 Atunci Petru i-a spus: Doamne, nouă ne spui această parabolă, sau de asemenea tuturor?
Adudagi Peter-na hanglak-i, “Ibungo, nahakna pandam asi eikhoikhaktada haibiribra natraga mi pumnamaktara?”
42 Iar Domnul a spus: Cine așadar, este administratorul credincios și priceput, pe care domnul său îl va face stăpân peste gospodăria sa, să dea porția de mâncare la timpul cuvenit?
Maduda Ibungona khumlak-i, “Adu oiragadi, mapu aduna imung manung adugi thabak asin arang tounaba amasung atoppa minaising aduda matam chana makhoigi chananaba sharuk pinanabagidamak pannahalliba thajaba yaba amadi asingba minai adu kanano?
43 Binecuvântat este acel rob, pe care domnul lui, când vine, îl va găsi făcând astfel.
Mapu aduna halakpa matamda asumna touramba thengnaba minai adu kayada yaiphabano?
44 Adevărat vă spun, că îl va face stăpân peste tot ce are el.
Eina nakhoida achumba adu hairibasini, mahakpu mapu aduna mahakki leijaba lanthum pumnamakki mathakta pannaba mi oihanbigani.
45 Dar dacă acel rob spune în inima lui: Domnul meu întârzie să vină; și va începe să îi bată pe servitori și pe servitoare și să mănânce și să bea și să se îmbete,
Adubu minai aduna mapukningda mapu adu matam kuina halakkhiroi khanduna mahakna atoppa minai nupasing amadi nupising animakpu phuba, thak-chaba amadi yu ngaoba hourabadi,
46 Domnul acelui rob va veni într-o zi în care nu este așteptat și într-o oră pe care robul nu o cunoaște și îl va tăia în două, și îi va da partea lui împreună cu necredincioșii.
minai aduna halakkani ningludaba amadi mahakna khangdaba numit amada mapu aduna hallakani. Aduga mahakpu matup thokna kakthatkani amasung haiba indabasing mapham adu mahakkisu saruk phanghangani.
47 Iar acel rob, care a știut voia domnului său și nu s-a pregătit, nici nu a făcut conform cu voia lui, va fi biciuit cu multe lovituri.
“Amasung mapugi aningba adu khangba minai amana thourang toudrabadi aduga mapugi aningba adu pangthoktrabadi mahakpu cheiphu kayarak phuduna cheirak pigani.
48 Dar cel ce nu a știut și a făcut lucruri demne de lovituri, va fi biciuit cu puține lovituri. Și oricăruia îi este dat mult, i se va cere mult; și cui i s-a încredințat mult, i se va cere mai mult.
Adubu mapugi aningba adudi khangdaba aduga cheirak phangba yaba aranba kharadi touba mahak adubu cheiphu kharatamak phuduna cheirak pigani. Maramdi yamna pibikhiba mahak adudagi yamna tangani aduga yamna henna sinnakhiba mahak adudagi yamna henna tangani.
49 Am venit să trimit foc pe pământ; și ce voiesc, dacă este aprins deja?
“Eina malem asi mei chakhannaba lakpani; aduga mei adu hannana chakhallamba eina kayada pamjaba!
50 Dar am un botez cu care să fiu botezat; și cât sunt de constrâns până să fie împlinit!
Adubu eina lougadaba baptize ama lei, aduga madu thungdriba paoba eina kayada wariba?
51 Presupuneți că am venit să dau pace pe pământ? Eu vă spun: Nu; ci mai degrabă dezbinare;
Eina taibangpan asida ingthaba piba lakpani haina khanbra? Eina nakhoida hairibasini, natte, adubu khaidok-hannabani.
52 Fiindcă, de acum înainte vor fi cinci într-o casă dezbinată, trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.
Ngasidagi houna mi manga leiba imung adu tokhai tokhai tanagani; madudi ahumna anigi maiyokta aduga anina ahumgi maiyokta leigani.
53 Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului și fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei; soacra împotriva nurorii ei și nora împotriva soacrei ei.
Mapana machagi maiyokta leigani aduga machana mapagi maiyokta leigani; mamana machanupigi maiyokta aduga machanupigi maiyokta mamana leigani; manemna mamougi maiyokta aduga mamouna manemgi maiyokta leigani.”
54 Și a mai spus oamenilor: Când vedeți un nor ridicându-se de la apus, imediat spuneți: Vine ploaia; și așa este.
Jisuna miyam aduda masimasu hairak-i, “Nakhoina nongchuplomdagi amuba leichil pairakpa ubada nong chugadoure haina nakhoina khudakta haigani aduga madu thok-i.
55 Și când suflă vântul de la sud, spuneți: Va fi arșiță; și se întâmplă.
Aduga khagi nungsit sitlakpa matamda ngasidi omchaknaba numit oigani haina nakhoina hai aduga madu thok-i.
56 Fățarnicilor, puteți deosebi fața cerului și a pământului; dar cum de nu deosebiți acest timp?
Aphasasinnabasa! Nakhoina atiya malemgi phibam yenglaga nongju nungsagi maramda khang-i; adu oiragadi houjikki matam asigi maramda karamna handokkani haiba khangdriba karigino?
57 Și de ce nu judecați chiar de la voi înșivă ce este drept?
“Achumba adu tounanaba nakhoi nasana karigi wayenjadribano?
58 Dar când te duci cu potrivnicul tău la magistrat, pe drum, dă-ți silința să fii eliberat de el; ca nu cumva să te târască la judecător și judecătorul să te predea executorului și executorul să te arunce în închisoare.
Nahakna nahakki maiyokta naral siriba mahakka wayelsangda chatpa matamda, nahakna wayelsang youdringeida yetnaba adu yariba makei yasinnanaba nahakna ngamjaba adu hotnou. Adu nattragadi mahakna nahakpu wayel mapugi mangda chingthokpa yai aduga mahakna nangbu phamnaibada sinnagani aduga nahakpu keisumsangda thajingani.
59 Îți spun că nu vei ieși nicidecum de acolo, până nu vei plăti până și ultimul bănuț.
Eina nangonda hairibasini, nahakna singdokkadaba aroiba senpham adu hek singdoktriba makheidi nahakna mapham adudagi thorakpa yaroi.”
