Luca 12
1 Între timp, pe când era strânsă o mulțime nenumărată de oameni, încât se călcau unii pe alții în picioare, a început să spună întâi discipolilor săi: Păziți-vă de dospeala fariseilor, care este fățărnicia.
Kwa wakati obhu, maelfu mingi gha bhanu bhakusanyiki pamonga kiasi kya kujhanda kukanyana, akajhanda kujobha ni bhanafunzi bha muene hoti, “Mukihadhariajhi ni chachu jha Mafarisayo ambajho ndo unafiki”
2 Fiindcă nu este nimic acoperit care nu va fi revelat; nici ascuns care nu va fi cunoscut.
Na pibelepi kujha ni siri gha jhifigheme ambajho jhibeta lepi kufunulibhwa, wala lijambo lya lifighibhu ambalyo libelepi kumanyikana.
3 De aceea orice ați spus în întuneric va fi auzit în lumină; și ce ați vorbit la ureche în cămăruțe, va fi proclamat pe acoperișuri.
Na lyolyoha lyamwibeta kujobha mu ngisi libetapelekibhwa mu mwanga. Na ghoghoha gha mghajobhili mu mbolokhoto mu fichumba fyenu fya futendibhu ghibeta kutangasibhwa panani pa nyumba.
4 Și vă spun, prietenii mei: Nu vă temeți de cei ce ucid trupul și după aceasta, altceva nimic nu mai pot face.
Nikabhajobhela marafiki zangu, musibhatili bhala bhabhikoma mb'ele na kisha bhajhelepi ni khenu khenge kya kukheta,
5 Ci vă voi avertiza dinainte de cine să vă temeți: Temeți-vă de acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în iad; da, vă spun: Temeți-vă de el. (Geenna g1067)
Lakini nikabhaonya jhamwibeta kuntila. Muntilayi jhola ambajhe baada jha kuhoma, ajheni mamlaka gha kutagha jehanamu. Ena, nikabhajobhela muenga muntilayi ojho. (Geenna g1067)
6 Nu se vând cinci vrăbii cu doi bani și niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu?
Je shomoro bhahanu bhigolesibhwa lepi kwa sarafu sibhele? hata hivyo ajhelepi hata mmonga bhabhi jhaibeta kujhebhelelibhwa palongolo pa K'yara.
7 Dar până și perii din capul vostru, toți sunt numărați. De aceea nu vă temeți, sunteți mai de valoare decât multe vrăbii.
Lakini mumanyayi kujha, njwili sya mitu ghinu ghibhalangibhu. Msitili muenga mwebha thamani mbaha kuliko shomoro bhingi.
8 Și vă spun: Oricine mă va mărturisi înaintea oamenilor, și Fiul omului îl va mărturisi înaintea îngerilor lui Dumnezeu;
Nikabhajobhela, jhejhioha jha akanikiri nene mbele sya bhanu, Mwana ghwa Adamu ibeta kun'kiri mbele sya malaika bha K'yara.
9 Dar cel ce mă neagă înaintea oamenilor, va fi negat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
Lakini jhejhioha jhaibeta kunibela mbele sya bhanu, ni muene ibetakubelibhwa mbele jha malaika bha K'yara.
10 Și oricui va spune un cuvânt împotriva Fiului omului, îi va fi iertat; dar aceluia ce blasfemiază împotriva Duhului Sfânt, nu îi va fi iertat.
Jhejhioha jhaibeta kujobha lilobhi linofu lepi kwa mwana ghwa Adamu, ibetakusamehebhwa, lakini jhejhioha jhaibekun'kufuru Roho mtakatifu, ibetalepi kusamehebhwa.
11 Iar când vă vor duce la sinagogi și la magistrați și la autorități, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde, sau ce veți spune,
Pabhibeta kubhapeleka mbele sya bhabhaha bha masinagogi, bhatawala ni bhenye mamlaka, Musitili juu ni namna jha kulongela katika kwitetela au kiki kyamwibeta kujobha,
12 Fiindcă Duhul Sfânt vă va învăța în acea oră ce ar trebui să spuneți.
Kwa kujha Roho mtakatifu ibetakubhafundisya kya mwibeta kujobha kwa wakati obhu.”
13 Iar unul din mulțime i-a spus: Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea.
Munu mmonga pa kusanyiku akan'jobhela, “Mwalimu, n'jobhelayi ndongo bhangu anigabhilayi sehemu jha urithi bhwangu.”
14 Iar el i-a spus: Omule, cine m-a pus judecător sau împărțitor peste voi?
Yesu akan'jibu, niani anibhekili kujha mwamuzi ni mpatanishi kati jha muenga?
15 Și le-a spus: Fiți atenți și păziți-vă de lăcomie, pentru că viața omului nu stă în abundența bunurilor lui.
Ndipo akabhajobhela, mkihadhariajhi ni khila namna jha tamaa, kwandabha uzima bhwa munu ujhelepi kwa fenu fya ajhe nafu.”
16 Și le-a spus o parabolă, zicând: Pământul unui anumit om bogat a rodit mult;
Yes akabhajobhela mfano, akajobha, N'gonda ghwa munu mmonga tajiri ghwahoguili nesu,
17 Și se gândea în el însuși, spunând: Ce voi face, pentru că nu mai am loc unde să îmi adun roadele?
na akakikota mugati mwa muene, akajobha nibetaketabhuli kwani nijhelepi ni sehemu jha kubheka mazao ghangu?
18 Și a spus: Aceasta voi face: voi dărâma grânarele mele și le voi zidi mai mari; și acolo voi aduna toate roadele mele și bunurile mele.
Akajobha, nibetakheta naha. Nibetakubomola ghala sya jhoni sidebe ni kujhenga jhibhaha nikuhifadhi mazao gha nene ghoha ni fenu fenge.
19 Și voi spune sufletului meu: Suflete, ai multe bunuri strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea, veselește-te.
Nibetakujobhela nafsi jha nene, “Nafsi, ukibhakili akiba jha fenu fingi kwa miaka ghimehele. P'omosekayi, uliayi, unyuajhi ni kustarehe.”
20 Dar Dumnezeu i-a spus: Nebunule, în această noapte ți se va cere sufletul de la tine; și cele pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?
Lakini K'yara akabhajobhela, ebhe munu mpumbafu, kiru kya lelu wilonda Roho kuhoma kwa bhebhe ni fenu fyoha fye ufiandele fibetakujha fya kiki?
21 Așa este cel ce strânge tezaure pentru el și nu este bogat față de Dumnezeu.
Ndivyo kyajhibekujha kwa khila munu jhaikibhekela mali na sio kwitayarisya kwandabha jha Bwana.
22 Și le-a spus discipolilor săi: De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați pentru viața voastră, ce veți mânca; nici pentru trup, ce veți îmbrăca.
Yesu akabhajobhela bhanafunzi bha muene, kwa hiyo nikabhajobhela musihofu juu jha maisha gha jhomu jha kujha mwibeta kulya kiki au juu jha mibhele ghya jhomu jha kujha mwibeta kufuala kiki
23 Viața este mai mult decât mâncarea, și trupul mai mult decât îmbrăcămintea.
Kwa kuwa maisha ndo zaidi jha kyakulya, ni mb'ele ndo zaidi jha mavazi.
24 Uitați-vă cu atenție la corbi, pentru că nici nu seamănă, nici nu seceră; aceștia nu au nici depozit, nici grânar; și Dumnezeu le dă mâncare; cu cât mai valoroși sunteți voi decât păsările?
Mulangayi fidege fya anga, bhilema lepi bhwala kuvuna. Bhajhelepi ni kichumba bhwala ghala lya kubhekela, lakini Dadi jhinu akabhalasya. Muenga bora lepi kuliko fidege!
25 Și care dintre voi, îngrijorându-se, poate adăuga la statura lui un cot?
Jholekhu kati jha muenga akakisumbulayi ibhwesya kujhongesya dhiraa jhimonga katika maisha gha muene?
26 Așadar dacă nu sunteți în stare să faceți nici cel mai mic lucru, de ce vă îngrijorați despre celelalte?
Ikajhiajhi mwibhwesya lepi kuketa naha ekhu khenu kidusu kyepesi kwandajha kiki kusumbukila aghu ghangi?
27 Uitați-vă cu atenție la crini cum cresc; nu ostenesc, nu torc; totuși vă spun: Nici Solomon, în toată gloria lui, nu a fost înveșmântat ca unul dintre aceștia.
Mulangayi maua -kyaghimele. Ghibhomba lepi mbombo wala kusokota. Lakini nikabhajobhela, hata Sulemani mu utukufu bhwa muene bhoha afwekibhu lepi kama mmonga ghwa agha,
28 Și dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba din câmp, care astăzi este și mâine este aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, puțin credincioșilor.
Kama K'yara akaghafueka kinofu mat'ondo ghakondeni, ambagho lelu ghajhele, ni kilabhu ghitaghibhwa mu muoto. Je si nesu akabhafueka muenga? mwebha imani haba!
29 Și nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nici nu vă îndoiți în mintea voastră.
Msisumbukili juu jha kujha mwibeta kulya kiki au mwibeta kunywa kiki, bhwala musijhi ni hofu.
30 Fiindcă toate acestea le caută națiunile lumii; dar Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea.
Kwakujha Mataifa ghoha gha dunia ghisumbukila mambo agha. Ni Dadi jhinu amanyili kujha mwilonda aghu.
31 Mai degrabă, căutați împărăția lui Dumnezeu; și toate acestea vi se vor adăuga.
Lakini mulondayi ufalme bhwa muene hoti, ni aghu ghangi mwibeta kuzidishibhwa,
32 Nu te teme, turmă mică, pentru că este buna plăcere a Tatălui vostru să vă dea împărăția.
Musitili muenga likundi lidebe, kwandabha Dadi jhinu ohobhwiki kubhap'ela muenga ufalme obhu.
33 Vindeți ce aveți și dați milostenii; faceți-vă pungi care nu se învechesc, un tezaur în ceruri care nu seacă, unde hoțul nu se apropie, nici molia nu distruge.
Muhemelesiajhi mali sya muenga ni mali mubhapelayi maskini, mukifanyilayi mifuko ghyaghushibhwa lepi hazina jha kumbinguni jhajhimalika lepi, sehemu ambajho bhaheji bhibeta lepi kukaribila wala nondo jhibeta lepi kuharibu.
34 Fiindcă unde este tezaurul vostru, acolo va fi și inima voastră.
Kwakujha pajhe ni hazina jha jhobhi, ndipo ni roho jha jhobhi pajhibekujha.
35 Mijlocul să vă fie încins și luminile aprinse;
Nghobho sya jhomu sitali sijhelayi sikongibhu kwa n'kanda, ni taa sya jhomu sihakikisibhwayi kujha sijhendelela kujhaka,
36 Și voi înșivă [să fiți] asemenea oamenilor care așteaptă pe domnul lor, când se va întoarce de la nuntă; ca atunci când vine și bate, să îi deschidă imediat.
na mujhelayi kama bhanu bhabhakandendela Bwana ghwa bhene kuhomela mu sherehe jha harusi, ili kwamba ahidayi ni kupiga hodi, bhibeta kubhwesya kun'dendulila ndiangu kwa haraka.
37 Binecuvântați sunt acei robi, pe care domnul, când vine, îi va găsi veghind; adevărat vă spun, că se va încinge și îi va pune să șadă la masă și se va apropia și îi va servi.
Bhabarikibhu bhala bhatumishi, ambabho Bwana ibeta kubhekolela mihu. Hakika ibeta kukonga nghobhu jha muene jhitali kwa n'kanda, kisha ibeta kubhatamika pasi kwa kyakulya, Kisha kubhahudumila.
38 Și dacă vine în a doua gardă, sau vine în a treia gardă și îi găsește așa, binecuvântați sunt acei robi.
Kama Bwana ibeta kuhida kwa zamu jha pili jha ulinzi jha pakiru, au zamu jha tatu jha ulinzi, nu kubhakolela bhajhe tayari, ibeta kujha heri kwa abhu bhatumishi.
39 Dar să știți aceasta, că dacă ar fi știut stăpânul casei la ce oră ar veni hoțul, ar fi vegheat și nu ar fi lăsat să îi fie spartă casa.
Zaidi jha aghu, mmanyayi ele, kama Bwana n'kolo nyumba ngaajhimanyi saa ambajho mmeji ihida, ngaanihusuililepi nyumba jha muene jhibomolibhwayi.
40 De aceea și voi fiți pregătiți, pentru că Fiul omului vine într-o oră la care nu vă gândiți.
Mujhiajhi tayari kwani mumanyilepi ndo wakati gani Mwana ghwa Adamu ibeta kerebhuka.
41 Atunci Petru i-a spus: Doamne, nouă ne spui această parabolă, sau de asemenea tuturor?
Petro akajobha, “Bwana, ukatujobhela tete twebhene mifano ejhe, au ukan'jobhela khila munu?
42 Iar Domnul a spus: Cine așadar, este administratorul credincios și priceput, pe care domnul său îl va face stăpân peste gospodăria sa, să dea porția de mâncare la timpul cuvenit?
Bwana akabhajobhela, “Niani mtumwa mwaminifu au mwenye hekima ambaye Bwana ghwa muene ibeta kumbeka panani pa bhatumishi bhangi, ili abhag'abhilayi kyakulya kwa wakati muafaka?
43 Binecuvântat este acel rob, pe care domnul lui, când vine, îl va găsi făcând astfel.
Abarikibhu mtumishi jhola, ambajhe Bwana ghwake akahidajhi ibeta kun'kolela ibhomba ghala gha alaghisibhu.
44 Adevărat vă spun, că îl va face stăpân peste tot ce are el.
Hakika nikabhajobhela muenga jha kujha ibeta kumbeka panani pa mali jha muene jhioha.
45 Dar dacă acel rob spune în inima lui: Domnul meu întârzie să vină; și va începe să îi bată pe servitori și pe servitoare și să mănânce și să bea și să se îmbete,
Lakini mtumishi jhola akajobha mu muoyo ghwa muene, “bwana ikabhela kukerebhuka; hivyo akajhanda kubhatobha bhala bhatumishi bha kigosi ni kidala, kisha akajhanda kulya, kunywa ni kugala,
46 Domnul acelui rob va veni într-o zi în care nu este așteptat și într-o oră pe care robul nu o cunoaște și îl va tăia în două, și îi va da partea lui împreună cu necredincioșii.
bwana ghwa muene mtumwa jhola ibeta kuhida ligono lya ategemeleghe lepi ni saa jhaajhimanyilepi, ni muene ibeta kun'dumula fipandi ni kumbeka sehemu jhimonga ni bhabhabelikujha bhaaminifu'
47 Iar acel rob, care a știut voia domnului său și nu s-a pregătit, nici nu a făcut conform cu voia lui, va fi biciuit cu multe lovituri.
Mtumishi, jhaamanyili mapenzi gha Bwana ghwa muene, ni muene akakiandele lepi wala aketili lepi kinofu ni mapenzi gha muene ibetakutobhibhwa fiboko fimehele.
48 Dar cel ce nu a știut și a făcut lucruri demne de lovituri, va fi biciuit cu puține lovituri. Și oricăruia îi este dat mult, i se va cere mult; și cui i s-a încredințat mult, i se va cere mai mult.
Lakini mtumishi jhaamanyilepi mapenzi gha bwana ghwa muene, na adhabu, ibeta kutobhibhwa fiboko fidebe. Kwa kujha muene jha apelibhu fimehele, idaibhwa kuhoma kwa muene, ni muene jhaaminibhu kwa fimehele, kwa muene fibetakudaibhwa fimehele zaidi.
49 Am venit să trimit foc pe pământ; și ce voiesc, dacă este aprins deja?
Nihidili kubhwasya muoto duniani, na ninoghele ujhelayi umalikujhaka,
50 Dar am un botez cu care să fiu botezat; și cât sunt de constrâns până să fie împlinit!
Lakini nijheni ubatizo ambabho nibetakubatisibhwa na nijhe ni huzuni mpaka pa wibeta kukamilika!
51 Presupuneți că am venit să dau pace pe pământ? Eu vă spun: Nu; ci mai degrabă dezbinare;
Je mwifikiri nihidili kuleta amani duniani? Lepi, nikabhajobhela, badala jhiake niletili mgawanyiku.
52 Fiindcă, de acum înainte vor fi cinci într-o casă dezbinată, trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.
kuh'omela henu ni kujhendelela kubetakujha ni bhanu bhahanu mu nyumba jhimonga bhagawanyiki, na bhadatu bhibetakujha kinyume ni bhabhele bhibetakujha kinyume ni bhadatu.
53 Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului și fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei; soacra împotriva nurorii ei și nora împotriva soacrei ei.
Bhibeta kugabhwanyika, Dadi ibetakujha kinyume ni mwanabhe ni ibetakujha kinyume ni Dadijhe, mabhu ibetakujha kinyume ni mwali munu ni mwali munu ibetakujha kinyume ni nyinamunu, Mama mkwe ibetakujha kinyume ni n'kwibhi ni nkwibhi ibeta kujha kinyume ni Mama mkwe ghu muene.
54 Și a mai spus oamenilor: Când vedeți un nor ridicându-se de la apus, imediat spuneți: Vine ploaia; și așa este.
Yesu akajhe akabhajobhela makutano kabhele, “Mara pa mwibhona mabhengu ghihomela magharibi, mwijobha nyakati sya fula sifikili; na ndo kya jhijha,
55 Și când suflă vântul de la sud, spuneți: Va fi arșiță; și se întâmplă.
Ni mpongo ghwa kusini ukabhumayi, mwijobha, pibeta kujha ni joto kali, na ndo kya jhijha.
56 Fățarnicilor, puteți deosebi fața cerului și a pământului; dar cum de nu deosebiți acest timp?
Enyi bhanafiki, mwibhwesya kutafsiri mwonekano bhwa nchi ni anga, lakini jhijha bhuli mwisindwa kutafsiri wakati bhwa ujhele?
57 Și de ce nu judecați chiar de la voi înșivă ce este drept?
Kwandajha kiki khila mmonga bhinu. asipambanuli lyalijhele sahihi kwa muene wakati ambapo angali ajhe ni nafasi jha kubhomba aghu?
58 Dar când te duci cu potrivnicul tău la magistrat, pe drum, dă-ți silința să fii eliberat de el; ca nu cumva să te târască la judecător și judecătorul să te predea executorului și executorul să te arunce în închisoare.
Ndabha mkalotayi ni mshitaki ghwa jhobhi pa hakimu, kitahidiajhi kupatana ni mshitaki ghwa jhobhi mugati mwako na munjela asije akakupeleka kwa hakimu, ni hakimu kulongosya kwa ofisa, ni ofisa kusopa mu ligereza.
59 Îți spun că nu vei ieși nicidecum de acolo, până nu vei plăti până și ultimul bănuț.
Nikujobhela, wibetalepi kupita okhu hadi ulepayi mpaka senti jha mwishu.
