Luca 12
1 Între timp, pe când era strânsă o mulțime nenumărată de oameni, încât se călcau unii pe alții în picioare, a început să spună întâi discipolilor săi: Păziți-vă de dospeala fariseilor, care este fățărnicia.
Kumatungo yayo, maelfu edu naantu aeilingiie palung'wi, ikanza kitilangila, akanza kutambula niamanyisigwa akwe niakwanza, “Huguki nigae ya Mafarisayo kunsoko eze unafiki.”
2 Fiindcă nu este nimic acoperit care nu va fi revelat; nici ascuns care nu va fi cunoscut.
Naikutula kutile anga unkunku nuipihile kunsoko shangaikunukulwa, wala lukani nulipihile kunsoko shangalukigeela. Na lehi nemulitambue mukiti, lukigwa muwelu. Na mehi namihinaatambuwe mukate mukutwe ntongeela anyu niyamukati naoilugaiwe akatanantigwa migulya muukuta wa nyumba.
3 De aceea orice ați spus în întuneric va fi auzit în lumină; și ce ați vorbit la ureche în cămăruțe, va fi proclamat pe acoperișuri.
4 Și vă spun, prietenii mei: Nu vă temeți de cei ce ucid trupul și după aceasta, altceva nimic nu mai pot face.
Kumuila ahumba eane, lekikogopi awa niuulaga umwiili na agila anga kintu nikingiza nikakituma.
5 Ci vă voi avertiza dinainte de cine să vă temeți: Temeți-vă de acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în iad; da, vă spun: Temeți-vă de el. (Geenna g1067)
Kuite kumulingasa nuakumwogopa. Mogopi uyo kunsoko kukila kina wabulaga, ukite uhumi wakuguma kujehanamu. Ee kumuila unye, mwogopi nuanso. (Geenna g1067)
6 Nu se vând cinci vrăbii cu doi bani și niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu?
Ite shomoro aatano shangaakualigwa kusarafu ibiile? Hata uuga kutile hata nung'we ao shangaukusahaulika ntoongela ang'wi Tunda.
7 Dar până și perii din capul vostru, toți sunt numărați. De aceea nu vă temeți, sunteți mai de valoare decât multe vrăbii.
Kuite mulinge kina, imasingi amatwe anyu aaigwe. Lekikopi. Unye meathamani nkulu kukila shomoro edu.
8 Și vă spun: Oricine mă va mărturisi înaintea oamenilor, și Fiul omului îl va mărturisi înaintea îngerilor lui Dumnezeu;
Kumuila, wihi nukungomba unene ntongeela aantu, Ung'wana wang'wa Adamu ukumugomba ntongeela amalaeka ang'wi Tunda.
9 Dar cel ce mă neagă înaintea oamenilor, va fi negat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
Lakini wihe nuekanihita ntongela aantu nung'wenso kumuhita ntongeela amalaeka ang'wi Tunda.
10 Și oricui va spune un cuvânt împotriva Fiului omului, îi va fi iertat; dar aceluia ce blasfemiază împotriva Duhului Sfânt, nu îi va fi iertat.
Wehi nuekatambula ulukani nulube migulya ang'wana wang'wa Adamu, ukusamilwa, lakini wehi wikamumela ung'waung'welu, singaukusamilwa.
11 Iar când vă vor duce la sinagogi și la magistrați și la autorități, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde, sau ce veți spune,
Nuekamutala ntongeela aakulu amatekeelo, akulu, niakite uhumi, lekikuogopi migulya kunsoko akuligitya nukitetea ntuni nilakutambula,
12 Fiindcă Duhul Sfânt vă va învăța în acea oră ce ar trebui să spuneți.
kunsoko ung'waung'welu ukumumanyisa kutambula kumatungo nanso.”
13 Iar unul din mulțime i-a spus: Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea.
Muntu ung'we mumo mumilundo akamuila, “Mwalimu muile umunyandogu ane wangawile isehemu aurithi wane.”
14 Iar el i-a spus: Omule, cine m-a pus judecător sau împărțitor peste voi?
U Yesu akamuila, nyenyu naumbikile une kutula nimulamuli nukumuhumbilya ntongeela anyu?
15 Și le-a spus: Fiți atenți și păziți-vă de lăcomie, pentru că viața omului nu stă în abundența bunurilor lui.
Kuite akaaila, huguki nekila nsula, kunsoko uupanga wantu shangaukole munsao nimaintu akwe nukite.”
16 Și le-a spus o parabolă, zicând: Pământul unui anumit om bogat a rodit mult;
U Yesu akaaila kumpyani, wikalunga, umugunda wamuntu ung'wi naemugole ailitugile ikulu,
17 Și se gândea în el însuși, spunând: Ce voi face, pentru că nu mai am loc unde să îmi adun roadele?
wekikolya munkolo akwe, wikalunga, kutenda ule nsokotile anga sehemu akueka imazao ane?
18 Și a spus: Aceasta voi face: voi dărâma grânarele mele și le voi zidi mai mari; și acolo voi aduna toate roadele mele și bunurile mele.
Akatambula, kutenda ite. Kuunanga imasalanka ane nimanino nukuzepya ile nikulo, nukumaika imazao ane ehi nimaintu nimangiza.
19 Și voi spune sufletului meu: Suflete, ai multe bunuri strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea, veselește-te.
Kumeila inkolo ane, “Nkolo, wiikilye akiba intu idu kumyaka edu. Supya, ulye, ung'we nukusupya.”
20 Dar Dumnezeu i-a spus: Nebunule, în această noapte ți se va cere sufletul de la tine; și cele pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?
Lakini Itunda akamuila, ue muntu numugila mahala, utiku wa lelo ametakile inkolo kupuma kitalako, nimaintu ehi numazipye ukumulekela nyenyu?
21 Așa este cel ce strânge tezaure pentru el și nu este bogat față de Dumnezeu.
Uu ikutula kukila muntu nuiikiye insao kizepeelya kunsoko ang'wa Mukulu.
22 Și le-a spus discipolilor săi: De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați pentru viața voastră, ce veți mânca; nici pentru trup, ce veți îmbrăca.
U Yesu akaaila iamanyisigwa akwe, kuite kumuela mulekekuhofu migulya amaisha anyu mukulya ntuni numigulya ameele anyu mukutugala ntuni.
23 Viața este mai mult decât mâncarea, și trupul mai mult decât îmbrăcămintea.
Kunsoko imaisha kukela andya, numwiile kukila ang'wenda.
24 Uitați-vă cu atenție la corbi, pentru că nici nu seamănă, nici nu seceră; aceștia nu au nici depozit, nici grânar; și Dumnezeu le dă mâncare; cu cât mai valoroși sunteți voi decât păsările?
Gozi inyunyi ya migulya, shangailema hange shangaivuna. Agila anga nyumba wala isalanka nilakukiila, lakini Itunda wialesa. Unye shanga miaza kukila inyonyi!
25 Și care dintre voi, îngrijorându-se, poate adăuga la statura lui un cot?
Nuule kitalanyu nuhumile kisumbula nukongelya dhiraa ing'we muwikale wakwe.
26 Așadar dacă nu sunteți în stare să faceți nici cel mai mic lucru, de ce vă îngrijorați despre celelalte?
Angaitule shangamuwezilye kituma nikanso ikentu nikinino nekidabu kuneke usumbukile nimangiza?
27 Uitați-vă cu atenție la crini cum cresc; nu ostenesc, nu torc; totuși vă spun: Nici Solomon, în toată gloria lui, nu a fost înveșmântat ca unul dintre aceștia.
Gozi imaua-nizepela. Shangituma anga milemo wala shangipalinga. Lakini kumuila, ata u Sulemani muutukufu wakwe wehi shangaaukunikiwe anga yaite.
28 Și dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba din câmp, care astăzi este și mâine este aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, puțin credincioșilor.
Kuite Itunda wimakunikila iza imatutu imugunda, kunsoko lelo akole, nu mudau wimaguma mumoto. Ite singa tai ne ukumukunikila unyenye?
29 Și nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nici nu vă îndoiți în mintea voastră.
Lekikusumbukili namigulya mukulya ntuni ang'wi mukung'wa ntuni, muleke kutula nuwoa.
30 Fiindcă toate acestea le caută națiunile lumii; dar Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea.
Kunsoko imahe ihe na muunkumbigulu agiila emakani ao. Nutata anyu uine mutakile yayo.
31 Mai degrabă, căutați împărăția lui Dumnezeu; și toate acestea vi se vor adăuga.
Kuite dumi uutemi wakwe hanza, aya nimangiza mukongeeligwa,
32 Nu te teme, turmă mică, pentru că este buna plăcere a Tatălui vostru să vă dea împărăția.
lekikogopi, unye niakehu, kunsoko utata anyu uloilwe kumupa unye uutemi.
33 Vindeți ce aveți și dați milostenii; faceți-vă pungi care nu se învechesc, un tezaur în ceruri care nu seacă, unde hoțul nu se apropie, nici molia nu distruge.
Ngulyi insao yanyu muape iatuka, mutule nimefuko nishangiuilwa itulyo lakilunde nishangalihila, kianza nikanso eii shangaehumbila wala nondo shanga akuweza kubepya.
34 Fiindcă unde este tezaurul vostru, acolo va fi și inima voastră.
Kuite nilikole itulyo lako, hapo ninkolo ako ikutulaikole.
35 Mijlocul să vă fie încins și luminile aprinse;
Iang'wenda anyu nialepu atule atungilwe kumunkanda, ni ntala yanyu ihakikishigwe kina yendelee kakila,
36 Și voi înșivă [să fiți] asemenea oamenilor care așteaptă pe domnul lor, când se va întoarce de la nuntă; ca atunci când vine și bate, să îi deschidă imediat.
Mutule anga aantu, niamugozee u Mukulu kupuma mushere winga. Kuite anga waze wakoe ihodi, ahumile kumuluguela mulango kwa haraka.
37 Binecuvântați sunt acei robi, pe care domnul, când vine, îi va găsi veghind; adevărat vă spun, că se va încinge și îi va pune să șadă la masă și se va apropia și îi va servi.
Akembetilwe iitumi, neanso u Mukulu nukuaahanga akole miho. Etai ukuatunga ang'wenda alepu neminkanda kuite ukuikalesha pihe pandya, neite ukuahudumila.
38 Și dacă vine în a doua gardă, sau vine în a treia gardă și îi găsește așa, binecuvântați sunt acei robi.
Kuite u Mukulu angawaze kunkua akabiile nadolia ang'wi utiku ung'wi nkua akatatu na dolia, nukuahanga, akole uza, ikutula tazu kung'wao eitumi.
39 Dar să știți aceasta, că dacă ar fi știut stăpânul casei la ce oră ar veni hoțul, ar fi vegheat și nu ar fi lăsat să îi fie spartă casa.
Kukila ayo, mulinge ile, kina u mukulu ung'wenso nuanyumba angize uine imatungo nuzie umii, singauzegomba enyumba akwe kuunangwa.
40 De aceea și voi fiți pregătiți, pentru că Fiul omului vine într-o oră la care nu vă gândiți.
Mutule mukole iza kunsoko shangamuine imatungo kee ung'wa Adamu nukusuka.
41 Atunci Petru i-a spus: Doamne, nouă ne spui această parabolă, sau de asemenea tuturor?
U Petelo akalunga, “Mukulu, ukoela usese kumpyani ang'wi ukuila kila umuntu?
42 Iar Domnul a spus: Cine așadar, este administratorul credincios și priceput, pe care domnul său îl va face stăpân peste gospodăria sa, să dea porția de mâncare la timpul cuvenit?
Mukulu wekaaila nyenyu umitumi numuhueli ang'wi nukete eheshima kuite u mukulu wakwe ukumuika migulya aitumi neangiza, kuite agawile indya yao kumatungo nazipie?
43 Binecuvântat este acel rob, pe care domnul lui, când vine, îl va găsi făcând astfel.
Uloeigwe umitumi nuanso, kunsoko u mukulu wakwe ukumuhanga ukituma aya naulageigwe.
44 Adevărat vă spun, că îl va face stăpân peste tot ce are el.
ite kumuila unye kunsoko ukumuika migulya ansao yakwe yehi.
45 Dar dacă acel rob spune în inima lui: Domnul meu întârzie să vină; și va începe să îi bată pe servitori și pe servitoare și să mănânce și să bea și să se îmbete,
Kunsoko umitumi nuanso ukulunga mumoyo wakwe, “mukulu wane ukushelewa kusuka, kuite akakaakua zitumi akigoha nawa niasungu, kuite akanza kulya, kung'wa nukugala.
46 Domnul acelui rob va veni într-o zi în care nu este așteptat și într-o oră pe care robul nu o cunoaște și îl va tăia în două, și îi va da partea lui împreună cu necredincioșii.
U mukulu wakwe nuanso umitumi uzile kuluhiku nisingautegemee nematungo nishangaumaine, nung'wanso ukumutema ipande ipande nukuaika isehemu palung'wi nishangaahuie.
47 Iar acel rob, care a știut voia domnului său și nu s-a pregătit, nici nu a făcut conform cu voia lui, va fi biciuit cu multe lovituri.
Umitumi, nuzile ulowa wang'wa Mukulu wakwe, nung'wenso shanga aiwihambile endogoilyo shangaukituma sawa sawa nuulowa wakwe, ukukuwa iboko iidu.
48 Dar cel ce nu a știut și a făcut lucruri demne de lovituri, va fi biciuit cu puține lovituri. Și oricăruia îi este dat mult, i se va cere mult; și cui i s-a încredințat mult, i se va cere mai mult.
Lakini umitumi nushangaune uloowa wang'wa Mukulu wakwe, lakini ukituma naloeye adhabu, ukokuwa iboko ikehu. Kunsoko aupewe yeedu, yeedu kupuma kung'wakwe, ung'wenso nishangaauhuiwe kuintu niyedu, kitalakwe ikudaigwa yedu kukila.
49 Am venit să trimit foc pe pământ; și ce voiesc, dacă este aprins deja?
Nezile kakilya umoto muunkumbigulu, na nkete insula utule wakeigwe.
50 Dar am un botez cu care să fiu botezat; și cât sunt de constrâns până să fie împlinit!
Lakini nkete ubatizo nuanso nuakubadisigwa, nankite uukia mpaka nuukukamilika!
51 Presupuneți că am venit să dau pace pe pământ? Eu vă spun: Nu; ci mai degrabă dezbinare;
Ite musegile aenizile kuleta uhueline muunkumbigulu? Kutile, kumuila, badala akwe ndetile mugawanyiko.
52 Fiindcă, de acum înainte vor fi cinci într-o casă dezbinată, trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.
Kupuma itungile nukendelea ikutula aantu aatano munymba ing'wi agawanyikile, awa niatatu akatula kinyume nawa niabiile, nawaniabiile akutula kinyume nawaniatatu.
53 Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului și fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei; soacra împotriva nurorii ei și nora împotriva soacrei ei.
Akutawanyika, utata ukutula kinyume niana, niana akutula kenyume nutata ao, umama ukutulakinyume numunanso akwe, numunanso ukutula kenyume numama akwe, umama mukwe ukutula kenyume numukwingwakwe, numukwingwakw ukutula kenyume numamamukwe wakwe.
54 Și a mai spus oamenilor: Când vedeți un nor ridicându-se de la apus, imediat spuneți: Vine ploaia; și așa este.
U Yesu wikatula aela imakutano hange, “Ite angamuone imalunde akupumila kukilya, melunga imatungo ambula aapika; uu yetula.
55 Și când suflă vântul de la sud, spuneți: Va fi arșiță; și se întâmplă.
Nung'wega wakuhuma anga ukunke, mekalunga, ikutula ijoto itaki, uu ikatula.
56 Fățarnicilor, puteți deosebi fața cerului și a pământului; dar cum de nu deosebiți acest timp?
Unye ateele, mukuweza kutafsiri wigeleki wihe ni gulu lakini itula ule shangamugemile kutafsiri imatungo nakole?
57 Și de ce nu judecați chiar de la voi înșivă ce este drept?
Kuneke kila ung'we anyu kupambanula ileni lekole iza kung'wakwe kituma kumatungo nukete inafasi akituma nanso.
58 Dar când te duci cu potrivnicul tău la magistrat, pe drum, dă-ți silința să fii eliberat de el; ca nu cumva să te târască la judecător și judecătorul să te predea executorului și executorul să te arunce în închisoare.
Kundogoilyo angawende numube wako ntongeela amulamuli, mugeme kupatana numube wako muze mukole munzila aleke kuutwala kumulamuli, numulamuli wakutwal3 kumukulu, numukulu wakutwale mukitungo.
59 Îți spun că nu vei ieși nicidecum de acolo, până nu vei plăti până și ultimul bănuț.
Kuila shanga ukupuma kung'wanso mpaka ukulipa esenti aamwisho.
