Luca 11
1 Și s-a întâmplat, pe când se ruga el într-un anumit loc, după ce a încetat, unul dintre discipolii lui i-a spus: Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum i-a învățat și Ioan pe discipolii lui.
Alu logolo Jisu mooku golo kumla dooto. Vdwlo nw kumngin tokudw, ninyigv lvbwlaksu akonv ninyia minto, “Ahtu, ngonua kumsar labv, Jon ninyigv lvbwlaksu vdwa kumsarnam jvbv.”
2 Și le-a spus: Când vă rugați, spuneți: Tatăl nostru care ești în cer, Sfințit fie numele tău. Vie împărăția ta. Facă-se voia ta, precum în cer și pe pământ.
Jisu bunua minto, “Vdwlo nonu kumrinyi, sum minto: ‘Abu: Noogv darwknv aminv mvngdvnam gubvka; noogv Karv ngv aalaka.
3 Pâinea noastră de zi cu zi dă-ne-o nouă zilnic.
Ngonugv dvsetvngse nga alu-alua jilaka.
4 Și ne iartă păcatele noastre, fiindcă și noi iertăm fiecăruia îndatorat nouă. Și nu ne duce în ispită, ci scapă-ne de rău.
Ngonugv rimur vdwa mvngnga jilaka, ngonua rimurnv vdwa ngonu mvngnga jidunv. Okv ngonua alvmanv gwngkarika moyoka.’”
5 Și le-a spus: Cine dintre voi, având un prieten, va merge la el la miezul nopții și îi va spune: Prietene, împrumută-mi trei pâini,
Okv Jisu ninyigv lvbwlaksu vdwa mintoku, “Svkv aingbv nonu gvlokv akonv ayuyupra nga ajin gv naam lo vngla minre, ‘Ajin, nga vtwng taggom go narlabvkv.
6 Pentru că un prieten al meu a venit la mine din călătorie și nu am ce să pun înaintea lui?
Ngoogv ajin ako moing vngnvgo nw vjakpi ngoogv naam lo aalwkpv, okv ngo ninyigv lvgabv dvnam go dooma!’
7 Și cel dinăuntru, răspunzând, va zice: Nu mă tulbura; ușa este deja încuiată, și copiii mei sunt cu mine în pat; nu mă pot scula să îți dau.
Okv svkv aingbv noogv ajin v naam arwng lokv mirwk bolo, ‘Nga no mindwkmingku mabv! vriap agi ngv koktum ropvku, okv ngo la ngoogv kuu vdwv gadw lo doopv kunv. Ngo gudungla nam ogugo jinyuma.’
8 Vă spun: Chiar dacă nu se va ridica să îi dea, pentru că este prietenul lui, totuși, din cauza insistenței lui supărătoare, se va scula și îi va da câte are nevoie.
Alvdo, vbvrikunamv ogugo rire? Ngo nonua minpadu, nw ngoogv ajin v vla gudungla nam ogugo jima jeka noogv hinying mabv koodv-koodvnam lokv nw gudungla nam ogugo jirung reku.
9 Și vă spun: Cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide.
Okv vkvlvgabv ngo nonua mindunv: Kolaka okv no paarungre; makar laka no mapare; takdin laka, okv agi nga no lvgabv kokda pvjire.
10 Fiindcă oricine cere, primește; și cel ce caută, găsește; și celui ce bate, i se va deschide.
Mvnwngngv yvv koodunv hv paadu, okv yvvdw makar dunv mapare, okv yvvdw takdin dunv ninyigv lvgabv agi a kokda pvjire.
11 Dacă un fiu va cere pâine de la vreunul dintre voi care este tată, îi va da o piatră? Sau, dacă cere un pește, îi va da în loc de pește un șarpe?
Nonu gv abu vdwv yvvla kuu nga vtwng go koomu gvrila tabw go jinv?
12 Sau, de asemenea, dacă va cere un ou, îi va da un scorpion?
Vmalo no ninyia pvpw go koomu gvrila dwkung go jiredw?
13 Dacă voi așadar, fiind răi, știți cum să dați daruri bune copiilor voștri; cu cât mai mult Tatăl ceresc va da Duhul Sfânt celor ce i-l cer.
No alvmanv gubv rijeka, no chindu oguaing bv alvnvgo kuu nga jise ngvdw. Vbvrikunamv ung achialv kaiyanv go, nyidomooku lo doonv Abu Darwknv Dow a jirungre yvvdw ninyia koodunv!”
14 Și a scos un drac și acesta era mut. Și s-a întâmplat că după ce dracul a ieșit, mutul a vorbit; și oamenii s-au minunat.
Jisu milin momanv uyuvram ako charlin toku; vdwlo uyuvram angv vngro tokudw, nyi angv milin raptoku. Nyipam vdwv lamrwpatoku,
15 Dar unii dintre ei au spus: Prin Beelzebub, conducătorul dracilor, scoate el dracii.
vbvritola megonv nyi vdwv minto, “Si Biljebul pvnv go, uyuvram vdwgv dvbv, v ninyia bunua charanvnv jwkrw a jiriadu.”
16 Iar alții, ispitindu-l, căutau de la el un semn din cer.
Kvvbi vdwv Jisunyi gwngkup dvbv mvngto, vkvlvgabv bunu ninyia lamrwpanam go kaatam labv Pwknvyarnv nam yarlwk pvnvlo vla kooto.
17 Dar el, cunoscând gândurile lor, le-a spus: Fiecare împărăție dezbinată împotriva ei însăși, este pustiită; și casă împotriva casei, cade.
Vbvritola Jisu bunugv mvngnam a chinto, vkvlvgabv nw bunua minto, “Diringmooku gunv atu v apum-apum gubv yakpin sila hv padar minsu kubolo hv vdwloka doobwng lamare; vpin akonv atu v apinain sila rinying minsunv, hv ngoopinngoin dukunv.
18 Și dacă, de asemenea, Satan este dezbinat împotriva lui însuși, cum va sta în picioare împărăția lui? Pentru că spuneți că prin Beelzebub scot eu draci.
Vkvlvgabv Uyu gv karv ngv apum gubvrila padar minsu kubolo, oguaingbv hv doobwng nyudubv? Nonu mindu nga uyuvram vdwa charadu ogulvgavbolo Biljebul ngam jwkrw jinam lokv vbv rimu doonv vla.
19 Iar dacă prin Beelzebub scot eu draci, fiii voștri, prin cine îi scot? Din această cauză, ei vor fi judecătorii voștri.
Vbv rungbv ngo bunua charlin dunv bolo, nonua reming gvnv vdwv oguaingbv bunua charlindunv? Nonua reming gvnv vdwv nonua rimur do vla gakdu!
20 Dar dacă cu degetul lui Dumnezeu scot eu draci, fără îndoială, împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi.
Ma ho mabvdv ngo Pwknvyarnv gv jwkrw lokv bunua charlindunv, okv si kaatamdu Pwknvyarnv gv Karv ngv nonu gvlo aapvku vla.”
21 Când un om puternic și înarmat își păzește palatul, averile lui sunt în pace;
“Vdwlo gwlwknv nyi akonv, ninyigv panvnaanv nvnga lvkobv doogu sila, atubogv naam a kaaria sikubolo ninyigv yidu vdwv ngemare.
22 Dar când unul mai puternic decât el va veni peste el și îl învinge, îi ia toată armura în care s-a încrezut și împarte prăzile lui.
Vbvritola vdwlo nyi gunv ninyia gwlwk yanvgo nw gvlo palwk laku ninyia mvya yaku bolo, atu gv mvngging kunam yidu vdwa gvla yikula okv ogugo dvrit pvkudw orpin-oryin sireku.”
23 Cel ce nu este cu mine, este împotriva mea; și cel ce nu adună cu mine, risipește.
“Yvvdw ngogvbv rima dunv jvjvbv hv nga rinying nvngv; yvvdw nga ridur madunv, naakum nvngv ka jvjvbv ayakapakdu.”
24 Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri uscate, căutând odihnă; și negăsind, spune: Mă voi întoarce la casa mea de unde am ieșit.
“Vdwlo alvmanv dow v nyidum lokv linri kunyi, hv pvtwngko mooku lo dooku makarla vnggo kardu, hv dooku akoka mapa kuma bolo, hv atu v mindu, ‘Ngo ngoogv naam lo aakur reku.’
25 Și când vine, o găsește măturată și înfrumusețată.
Vkvlvgabv nw aakur dukula naam a doin doopa dubv kaapa duku.
26 Atunci se duce și își ia alte șapte duhuri mai stricate decât el și intră și locuiesc acolo; și starea de pe urmă a acelui om este mai rea decât cea dintâi.
Vbvrikunamv vnglinlaku okv ninyia alv mayanv uyu dow kanw go aagv dukunv okv bunu aalaku hoka doolwk duku. Vkvlvgabv vdwlo vbv rirekudw, ho nyi gv rinamdaknam hv kvvlo gvnga kaiyabv alvmayabv ridu kunv.”
27 Și s-a întâmplat că, pe când vorbea el acestea, o anumită femeie din mulțime a ridicat vocea și i-a spus: Binecuvântat este pântecele care te-a purtat și sânii la care ai supt.
Vdwlo Jisu hum minto kudw, nyimv nvgo nyipam lokv goklin la ninyia minto, “Achialv mvngpu v ho nyimv angv nam dwrwboklin la sootv bongv!”
28 Dar el a spus: Mai degrabă, binecuvântați sunt cei ce aud cuvântul lui Dumnezeu și îl țin.
Vbvritola Jisu mirwkto, “Vmabvya, achialv mvngpu v yvvdw Pwknvyarnv gv gaam a tvvdunv okv hum ridunv!”
29 Iar pe când mulțimea se îngrămădea, a început să spună: Această generație este rea; ea caută un semn; dar nu i se va da semn, decât semnul profetului Iona.
Nyi vdwv Jisunyi nyipam bv dooyum lvlv toku, nw mimbwngla minto, “Silu meriu gv nyi vdw si achialvbv alvmado! bunu lamrwpanam go koodu, vbvritola Jona gv lamrwpanam a jimwngre kvvbi lamrwpanam yagu bunua jimare.
30 Fiindcă așa cum Iona a fost un semn ninivenilor, tot așa va fi și Fiul omului acestei generații.
Ho apiabv nyijwk Jona Ninebe nyi vdwgv kaaringtamanam gobv rito, vkvlvgabv Nyia Kuunyilo vka silu meriu gv nyi vdwgv kaaringtama nam gubv rire.
31 Împărăteasa sudului se va ridica în judecată cu bărbații acestei generații și îi va condamna, pentru că a venit de la marginile pământului să audă înțelepciunea lui Solomon; și iată, aici [este] unul mai mare decât Solomon.
Jwngkadaka Alu lo Seba gv Dvnv angv dakrapre okv silugv nyi vdwa gungnying milwkre, ogulvgavbolo nw ninyigv mooku lokv lamtv mvnwngnga vngmila vngtoku Solomon gv mvnglakmilak a tvvdubv vla; okv ngo nonua mindu Dvbv Solomon nyika kaiyanv ogugo sika si doopv.
32 Bărbații din Ninive se vor scula în judecată cu această generație și o vor condamna, pentru că s-au pocăit la predicarea lui Iona; și iată, aici [este] unul mai mare decât Iona.
Jwngkadaka Alu lo Ninebe gv nyi vdwv dakrap dvla nonua gungnying milwkre, ogulvgavbolo bunu Jona gv japji nama tvvla bunu bunugv rimur lokv mvngdin toku; okv ngo nonua jvjv bv mindunv Jona nyika kaiyanv go sika si doopv!
33 Și nimeni după ce a aprins o candelă nu o pune într-un loc tainic, nici sub oboroc, ci pe un sfeșnic, ca toți care intră să vadă lumina.
“Yvvka mvdurrupum a baanu gvrila vsila vmalo bati lvkwnglo vvpvnv kaama; vmabvya, nw hum tunggingnvnv lo vvpv yadunv, ogulvgavbolo nyi aanv vdwa kaapa modubv.
34 Lumina trupului este ochiul; de aceea când ochiul tău este ațintit clar, tot trupul tău de asemenea este plin de lumină; dar când este stricat, trupul tău de asemenea este plin de întuneric.
Noogv nyik vdwv ayak gv lvgabv mvdurrupum jvbv rido. Vdwlo noogv nyik vdwv alvbolo, noogv ayak mvnwnglo loung ngv akomaring do; vbvritola vdwlo noogv nyik vdwv alvmabolo, noogv ayak mvnwngngv kanv arwng lo dooreku.
35 Ia seama atunci, lumina care este în tine să nu fie întuneric.
Vbvrikunamv, mvnggap tvvlaka, no gvlo loung doodunv am kanv madubv.
36 De aceea dacă întreg trupul tău este plin de lumină, neavând o parte întunecată, totul va fi plin de lumină, ca atunci când lumina strălucitoare a unei candele îți dă lumină.
Noogv ayak mvnwnglo loung yayabv, ogugoka kanvnamgo kamabv ridu bolo, hv mvnwnglo achialvbv loungre, mvdurrupum gonvgv achialvbv ungnam loung ngv, nam ungkanam jvbv rire.”
37 Și pe când vorbea, un anumit fariseu l-a implorat să mănânce la el; și a intrat și a șezut la masă.
Vdwlo Jisu mintung nga minya tokudw, Parisis ako ninyia lvkobv dvnam dvbam dubv vla gokto; vkvlvgabv nw vngtoku okv dvdubv vla dootung toku.
38 Și când fariseul a văzut, s-a minunat că nu se îmbăiase mai întâi, înainte de prânz.
Jisu gv dvma dwbv lasok manama Parisis nyi angv kaatokula lamkisak patoku.
39 Și Domnul i-a spus: Acum, voi fariseilor, faceți curat exteriorul paharului și al tăvii; dar interiorul vostru este plin de jefuire și stricăciune.
Vkvlvgabv Jisu ninyia mintoku, “Vbvrikunamv vjak, nonu Parisis vdwv nonugv koobu okv taali a agum a harkakdu, vbvritola arwnglo nonu dokchanam okv alvmanam v yarbingdu.
40 Nebunilor, nu cel care a făcut exteriorul a făcut și interiorul?
Pvchanv! Pwknvyarnv yvv agum gvnga mvnv, arwng gvnga mvmapvnvre?
41 Dați mai degrabă milostenii din cele ce aveți; și iată, toate vă sunt curate.
Vbvritola noogv koobu okv taali arwnglo ogugo doodudw um heemanv vdwa jitoka okv ogu mvnwngngv nonugv lvgabv darwk reku.”
42 Dar vai vouă, fariseilor! Pentru că dați zeciuială din mentă și rută și din toate felurile de ierburi și neglijați judecata și dragostea de Dumnezeu; pe acestea trebuia să le faceți și pe celelalte să nu le lăsați nefăcute.
“Vdwnvgo hirukaya gubv rire nonu Parisis nonu vdwa! nonu Pwknvyarnvnyi uji-uu linku loka vring lokv akonyi jinam a jidu, pudina uu okv achialv amok jungnv nvmwng uu okv kvvbi mvnwng uu hvkv nvnga, vbvritola nonu alvbv rinam a okv Pwknvyarnvnyi paknam a rimadu. So vdw sam nonu risar-sise ngvrung, dvbv vdwaka topu mabv.
43 Vai vouă, fariseilor! Pentru că iubiți scaunele din față în sinagogi și saluturile în piețe.
“Vdwnvgo hirukaya gubv rire nonu Parisis vdwa! nonu Jius kumkunaam vdwlo alvyachoknv doogingnvnv nga mvngbiu nvngv okv piokpam dorpamlo vdwlo alvyochok bv mvngdv konwng nvngv.
44 Vai vouă, scribi și farisei, fățarnicilor! Pentru că sunteți ca mormintele care nu se văd și oamenii care umblă pe deasupra lor nu își dau seama.
Vdwnvgo hirukaya gubv rire nonua! nonuno nyibung bungpam a mvu magvrila nyi vdwgv chimabv vngkarnam jvbv rido.”
45 Atunci unul dintre învățătorii legii a răspuns și i-a zis: Învățătorule, vorbind astfel și pe noi ne ocărăști.
Pvbv tamsarnv nyi akonv ninyia minto, “Tamsarnv, vdwlo no svbv minam v ngaaka miyakaya tadunv!”
46 Iar el a spus: Vai și vouă învățători ai legii! Pentru că împovărați pe oameni cu sarcini greu de purtat, iar voi nu atingeți sarcinile cu niciunul dintre degetele voastre.
Jisu mirwksito, “Pvbv tamsarnv nonuaka vdwnvgo hirukaya gubv rire! nonu nyi gv nangkulo bagla madubv vge mvlwkdu, ho vge a bagdubv nonu atu v lakching vka ridur dubv chilin manv.
47 Vai vouă! Pentru că zidiți mormintele profeților, iar părinții voștri i-au ucis.
Nonua vdwnvgo hirukaya gubv rire! nonu nyijwk vdwgv lvgabv alvnv nyibung mvpvdo, ho nyijwk vdwa nonugv abuapa vdwgv gwngrw mingku namv.
48 Cu adevărat, aduceți mărturie că încuviințați faptele părinților voștri, pentru că ei într-adevăr i-au ucis, iar voi le zidiți mormintele.
Vbvrikunamv nonuka ho aaming gvduku, nonugv abuapa gv rinam am tolwk duku; bunu nyijwk vdwa gwngrw mintoku, okv nonu bunugv nyibung vdwa mvto.
49 Tot din această cauză înțelepciunea lui Dumnezeu a spus: Le voi trimite profeți și apostoli și pe unii dintre ei îi vor ucide și îi vor persecuta;
So lvgabv Pwknvyarnv gv mvnglak v minto, ‘Ngo nyijwk vdwa okv gindungpingko vdwa vngmure bunu gvlo; bunu mvkire bunu kvgonam okv kvgunam mvritre.’
50 Ca sângele tuturor profeților, care a fost vărsat de la întemeierea lumii, să fie cerut de la această generație;
Vkvlvgabv selu gv nyi vdw sum mvritre ogu lvga nyiamooku a pwklin rilokv rila nyijwk mvnwngnga mvkijinam lvgalo,
51 De la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, care a pierit între altar și templu; adevărat vă spun: Va fi cerut de la această generație.
Abelnyi gwngrw gwnam lokv rila Jakarianyi gwngrw gwnam lobv bunua mwkwmwya mwwku gvla darwknv kumku pingkolo mvkitoku. Hum, ngo nonua mindunv, bunu mvnwng gv lvgalo selu gv nyi vdw sum mvritre!”
52 Vai vouă, învățători ai legii! Pentru că ați luat cheia cunoașterii; voi înșivă nu ați intrat și pe cei ce intrau i-ați împiedicat.
“Vdwnvgo hirukaya gubv rire Pvbv tamsarnv nonua! nonu chinampanam gv naam a yikoknvnv chabi a vvpv riadu; nonu atu v hoka arwng aama gvri okv kvvbi vdwaka arwng aamu mado!”
53 Și pe când el le spunea acestea, scribii și fariseii au început să îl constrângă vehement și să îl provoace să vorbească despre multe lucruri,
Vdwlo Jisu ho mooku a vngyu tokudw, Pvbv tamsarnv vdwv la Parisis vdwv ninyia achialvbv minjimio rapto okv ninyi ogumvnwngnga tvuto,
54 Întinzându-i o cursă și căutând să prindă ceva din gura lui, ca să îl acuze.
bunu ninyia kupdubv vla okv rimur go gakdubv vla rikw nyatoku.
