Luca 11
1 Și s-a întâmplat, pe când se ruga el într-un anumit loc, după ce a încetat, unul dintre discipolii lui i-a spus: Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum i-a învățat și Ioan pe discipolii lui.
Daa yenli ki jesu den jaandi ki gbeni, ko ŋɔdikaaba siigni yendo bual'o: ti Diedo, bangi ti i jaandi nani San n bangi o ŋɔdikaabi maama yeni.
2 Și le-a spus: Când vă rugați, spuneți: Tatăl nostru care ești în cer, Sfințit fie numele tău. Vie împărăția ta. Facă-se voia ta, precum în cer și pe pământ.
O den ŋmian ba: i ya baa jaandi, yin maadi ne: n baà yua ye aljandini, a diema pundi.
3 Pâinea noastră de zi cu zi dă-ne-o nouă zilnic.
Teni ti daali mi yentunjiema.
4 Și ne iartă păcatele noastre, fiindcă și noi iertăm fiecăruia îndatorat nouă. Și nu ne duce în ispită, ci scapă-ne de rău.
tieni sugli ti biidi po kuli nani tin tiendi sugli ti lieba po teni. K ya gu ti yeni li bigli yogunu.
5 Și le-a spus: Cine dintre voi, având un prieten, va merge la el la miezul nopții și îi va spune: Prietene, împrumută-mi trei pâini,
K o pugni ki maadi: li tie nani ya nulo pia o donli ko baa o yogsiigu ki miagu: “kpendin kpano bona taa.
6 Pentru că un prieten al meu a venit la mine din călătorie și nu am ce să pun înaintea lui?
Kelima n donli ba ñani u sani k ba ki can nni, ama n nan k pia ba li bonjekaali ko ba je.
7 Și cel dinăuntru, răspunzând, va zice: Nu mă tulbura; ușa este deja încuiată, și copiii mei sunt cu mine în pat; nu mă pot scula să îți dau.
Li ya sua k o donli ye jiin'o: “cedi k nfuodi, ki da mabi ni, n ganli luo, n k bidi mɔ duan'o. N kan fidi ki fii ki ten'a
8 Vă spun: Chiar dacă nu se va ridica să îi dea, pentru că este prietenul lui, totuși, din cauza insistenței lui supărătoare, se va scula și îi va da câte are nevoie.
n maadi, ba o ya kan fii ki ten'o ki li tie o donlugu po, o bi fii ki dugni li cɔnli po ki ten'o.
9 Și vă spun: Cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide.
Yeni k n maadi: mia mani, bi ba puni; kpaan mani, i bu la; pua mani li ganli, bi ba luodi yin kua.
10 Fiindcă oricine cere, primește; și cel ce caută, găsește; și celui ce bate, i se va deschide.
Kelima, bi tieni yua miadi, ki yua kpaani laadi, ki bi luodi li ganli yua kuogi po.
11 Dacă un fiu va cere pâine de la vreunul dintre voi care este tată, îi va da o piatră? Sau, dacă cere un pește, îi va da în loc de pește un șarpe?
Cegdi nba ye i siigni, ŋma ya po n kpeli ke teni o biga o waa ya yogunu k o buali o jamo?
12 Sau, de asemenea, dacă va cere un ou, îi va da un scorpion?
Bii, o ya buali jenli po wan ten'o o namo?
13 Dacă voi așadar, fiind răi, știți cum să dați daruri bune copiilor voștri; cu cât mai mult Tatăl ceresc va da Duhul Sfânt celor ce i-l cer.
Yinba bi biid dama, i ya bani yin teni i bidi a bonŋama, taalm ŋa i ki ti Diedo bi teni fuoŋanma yaabi n bual'o kuli?
14 Și a scos un drac și acesta era mut. Și s-a întâmplat că după ce dracul a ieșit, mutul a vorbit; și oamenii s-au minunat.
Daa yenli, ki jesu deli i cicibiadiga ja ba kani k o tie muuga. Li cicibiadiga n ñani li ja kani, k o ji cili maadi, ki li yaa ki lidi bi niba.
15 Dar unii dintre ei au spus: Prin Beelzebub, conducătorul dracilor, scoate el dracii.
K bonciali ji cili ke maadi: ... ne tie Belisebuul paalu po i, mu cicibiadimu canbaa, k o tugi ki bieli li cicibiadimu.
16 Iar alții, ispitindu-l, căutau de la el un semn din cer.
B tiama, ban den bua ban piugu ku diagu, ki bi bual'o ki wan tieni mi bama bii paligu k li ñani polu po ki ban diidi.
17 Dar el, cunoscând gândurile lor, le-a spus: Fiecare împărăție dezbinată împotriva ei însăși, este pustiită; și casă împotriva casei, cade.
Ama nani wan bo bani bi maalima k o jiin ba: o tɔbu n pua ya dogu, a diena yi baali, ki li ŋmadili ye.
18 Și dacă, de asemenea, Satan este dezbinat împotriva lui însuși, cum va sta în picioare împărăția lui? Pentru că spuneți că prin Beelzebub scot eu draci.
I maal k n bieli mu cicibiadimu besebuul yeli po. Li ya tie yeni, mi bɔgidma bo ba tieni sitaani diema nni. O diema bo ba bia fanma.
19 Iar dacă prin Beelzebub scot eu draci, fiii voștri, prin cine îi scot? Din această cauză, ei vor fi judecătorii voștri.
Lan ni, li ya tie k n bieli mu cicibiadimu belsebuul yeli po, ŋma nan tieni i niba o paalu ki bi paagdi bi yiama. Li po n cedi k bi tie i po buud dama
20 Dar dacă cu degetul lui Dumnezeu scot eu draci, fără îndoială, împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi.
Ama, li ya tie U Tienu paalu po k bieli mu cicibiadimu, U Tienu diema pundi i kani.
21 Când un om puternic și înarmat își păzește palatul, averile lui sunt în pace;
Ya nulo pia mi tuama ki gɔ pia ti tɔb tiadi ki gu o deni, o ŋalimano kuli ye li wuoli nni.
22 Dar când unul mai puternic decât el va veni peste el și îl învinge, îi ia toată armura în care s-a încrezut și împarte prăzile lui.
Ama yua ya paa ki cie ya kɔni yen'o, o yi fie o tɔb tiadi kuli yen o ŋalimano ki bɔgdi
23 Cel ce nu este cu mine, este împotriva mea; și cel ce nu adună cu mine, risipește.
ya nulo ki tie n yua, tie n yibalo, k yua ki taagi yen nni, yadi yaali k n taan nni.
24 Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri uscate, căutând odihnă; și negăsind, spune: Mă voi întoarce la casa mea de unde am ieșit.
Ya yogunu k bi deli cicinbiadiga, o yi sani ki ban kua li fuali nni, ki kpaani naan kani ko ba fuodi, ama o ya ki la naani k o ba kua, o yi yedi o ba nni: nba guani naani k n bo ñani.
25 Și când vine, o găsește măturată și înfrumusețată.
O yi guani ki sua ki bi tingni lan ya kaano ki ŋanbi.
26 Atunci se duce și își ia alte șapte duhuri mai stricate decât el și intră și locuiesc acolo; și starea de pe urmă a acelui om este mai rea decât cea dintâi.
Li ya tieni yeni, o yi guani ki gedi ki ban kpaani o lieba bonbi lele, k bi bia ki ciegu k pugni o po, ban ji ya ye. Li nulo yinyienu ji ŋanbi ki pa k cie cincinli.
27 Și s-a întâmplat că, pe când vorbea el acestea, o anumită femeie din mulțime a ridicat vocea și i-a spus: Binecuvântat este pântecele care te-a purtat și sânii la care ai supt.
Yayogunu k o maadi yeni, k o pua ba yigni bi niba nni: pamanli ya pua mal'a ki ŋaan'a o biili
28 Dar el a spus: Mai degrabă, binecuvântați sunt cei ce aud cuvântul lui Dumnezeu și îl țin.
K Jesu ŋmian o: li pamanli ŋanbi ki ye yaabi n cengi m maama ki gɔ cɔln ni li kuli.
29 Iar pe când mulțimea se îngrămădea, a început să spună: Această generație este rea; ea caută un semn; dar nu i se va da semn, decât semnul profetului Iona.
Bi niba bo baadi ki pugdi, k o maadi: ti yogu ne niba tie nibiidi, bi o paligu po, ama bi ji kan la paligu ke li ya tie Jonas n bo tieni yaali ka.
30 Fiindcă așa cum Iona a fost un semn ninivenilor, tot așa va fi și Fiul omului acestei generații.
Nani Jonas n bo tie bama Ninif nib po yen, o nulo bijua mɔ baa tie mɔlane niba ne po bama i.
31 Împărăteasa sudului se va ridica în judecată cu bărbații acestei generații și îi va condamna, pentru că a venit de la marginile pământului să audă înțelepciunea lui Solomon; și iată, aici [este] unul mai mare decât Solomon.
Daajijuogu daali, o yanbangu puo bado, bu fii ki kɔniyeni li yogunu niba, kelima o ba li ŋandunli ni ki bua cengi Salumɔ tundli yaali gbie yeni mi yanfuoma. Ama bonli nan ye ne cie salumɔ.
32 Bărbații din Ninive se vor scula în judecată cu această generație și o vor condamna, pentru că s-au pocăit la predicarea lui Iona; și iată, aici [este] unul mai mare decât Iona.
Li daajijuogu daali, Ninif niba bu fii ki kɔni yeni bi yogu yab. Kelima bi ŋa damiwoncili ki cengi jonas maama. Ama k bonli ye ki cie Jonas ne kanba.
33 Și nimeni după ce a aprins o candelă nu o pune într-un loc tainic, nici sub oboroc, ci pe un sfeșnic, ca toți care intră să vadă lumina.
Nul kan cuoni fidili ki wuon i lɔdign ni bii ki cunbni bobli. N n, bi yi tuani naani ki ya niba n kua gu diegu nni, n la mi yinyenma.
34 Lumina trupului este ochiul; de aceea când ochiul tău este ațintit clar, tot trupul tău de asemenea este plin de lumină; dar când este stricat, trupul tău de asemenea este plin de întuneric.
A nuni tie nani fidili yeni ki yendi a gbanu. A nuni ya ye laafia nni, a gbanu kuli ye mi yinyenma nni, ama a nuni ya ki pia laafia, a gbanu kuli ye li bonli nni.
35 Ia seama atunci, lumina care este în tine să nu fie întuneric.
Tien suoo ki ŋanbi ki diidi, ke a fidili n da cua yeni bonbonli a po.
36 De aceea dacă întreg trupul tău este plin de lumină, neavând o parte întunecată, totul va fi plin de lumină, ca atunci când lumina strălucitoare a unei candele îți dă lumină.
A gbanu kuli ya ye mi yinyenma nni, ki ba bɔgdima ki ye bonbonli nni, l baa tie a po nani li fidili n tien a mi yinyenma.
37 Și pe când vorbea, un anumit fariseu l-a implorat să mănânce la el; și a intrat și a șezut la masă.
Ban bo maadi ya yogunu yeni, ki farisien ba yin jesu k wan ba ki je o deni. Ki jesu kua li ja deni, ki cili ki ba je,
38 Și când fariseul a văzut, s-a minunat că nu se îmbăiase mai întâi, înainte de prânz.
ke farisien bandi k o cili ki je, k ki ŋuudi o nugi. k li ya k lid'o.
39 Și Domnul i-a spus: Acum, voi fariseilor, faceți curat exteriorul paharului și al tăvii; dar interiorul vostru este plin de jefuire și stricăciune.
K jesu jiin k maadi: yinb farisien nba, i yi ŋanbi ki wuli, ki caadi, ama ki pala nni gbie yen o naayidbu yen mi biadima.
40 Nebunilor, nu cel care a făcut exteriorul a făcut și interiorul?
Yinbi, i ki bani k yua tagi niin po, wan tagi deni mɔa?
41 Dați mai degrabă milostenii din cele ce aveți; și iată, toate vă sunt curate.
Teni mani U Tien yaali ye i pala nni kuli k o bu ŋanbi.
42 Dar vai vouă, fariseilor! Pentru că dați zeciuială din mentă și rută și din toate felurile de ierburi și neglijați judecata și dragostea de Dumnezeu; pe acestea trebuia să le faceți și pe celelalte să nu le lăsați nefăcute.
Ama yubonli i po, farisien nba, i di jodi boncianli bonli kuli nni, k k bua ki maadi i mɔmɔni, k gɔ sundi U Tienu buama po. Yin bo baa tien yaali, k da ŋa li ba kuli yeni.
43 Vai vouă, fariseilor! Pentru că iubiți scaunele din față în sinagogi și saluturile în piețe.
Yubonli i po, farisien nba, kelima i maan a kankaan cincina ti jandiedi nni. I bua ki ban fuondi bi niba n yabi naani.
44 Vai vouă, scribi și farisei, fățarnicilor! Pentru că sunteți ca mormintele care nu se văd și oamenii care umblă pe deasupra lor nu își dau seama.
Yubonli i po, i naani yen ya kula ki naani yeni bonli, k bi tɔgdi bii k cuoni li po k jeje k ye.
45 Atunci unul dintre învățătorii legii a răspuns și i-a zis: Învățătorule, vorbind astfel și pe noi ne ocărăști.
Wan maadi yeni, ki yiko tudka gaa ti jadi ki bual'o: ... canbaa, a maadi k ŋan sugd ti bi.
46 Iar el a spus: Vai și vouă învățători ai legii! Pentru că împovărați pe oameni cu sarcini greu de purtat, iar voi nu atingeți sarcinile cu niciunul dintre degetele voastre.
Jesu maadi: yubonli a po fin yiko daan'o ne. I tungi bi niba ya tuga kpiagi, ama, yinba mɔno ki bua yin sii ba i nugi li ba kuli ya po.
47 Vai vouă! Pentru că zidiți mormintele profeților, iar părinții voștri i-au ucis.
Yubonli i po, kelima i t iendi ti bontitagdi ki nangi U Tienu tondi yaaba ki yajaanb bo kpaab.
48 Cu adevărat, aduceți mărturie că încuviințați faptele părinților voștri, pentru că ei într-adevăr i-au ucis, iar voi le zidiți mormintele.
I wangi yeni mɔni i yaajaanba n bo sɔni ya tuonbiidi kuli: bi kpa U Tienu tondi, ki mɔa maa bi kula.
49 Tot din această cauză înțelepciunea lui Dumnezeu a spus: Le voi trimite profeți și apostoli și pe unii dintre ei îi vor ucide și îi vor persecuta;
Li ya po k U Tienu, o yanfuoma nni bo maadi: “n te bi sɔni ntondi yeni n ŋɔdikaaba; i ba kpa tiama, ki cagni yaaba n sieni”.
50 Ca sângele tuturor profeților, care a fost vărsat de la întemeierea lumii, să fie cerut de la această generație;
Li po n cedi ke ti yogunu yaaba te bi pa, U Tienu tondi yaaba ki bi kpabi kuli hali li ŋandunli cilima.
51 De la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, care a pierit între altar și templu; adevărat vă spun: Va fi cerut de la această generație.
Ki cili Abel kuuma, ki pan gedi Zakali kuuma li jaandi binbindli po. N maadi, ti yogunu yaaba, te kan fidi ki buu bi buudi ki gbeni.
52 Vai vouă, învățători ai legii! Pentru că ați luat cheia cunoașterii; voi înșivă nu ați intrat și pe cei ce intrau i-ați împiedicat.
Yubonli i po, yinba yiko tundikaaba, i tugi mi banma k li cie bonli kuli. L k tie ki kan la U Tienu baba ka, ama i bi pani bi niba boncianli, ki bi kan fidi ki kua.
53 Și pe când el le spunea acestea, scribii și fariseii au început să îl constrângă vehement și să îl provoace să vorbească despre multe lucruri,
Jesu n bo ñani gu diegu nni, ki yiko gbanbanda yeni farisien nba ji tudi o, ki bual'o i buali boncianli.
54 Întinzându-i o cursă și căutând să prindă ceva din gura lui, ca să îl acuze.
Bi ji den kpaani wan baa jiini yaali, lan cua yeni kɔnli.
