Luca 10
1 Iar după acestea, Domnul a mai rânduit [și] alți șaptezeci și i-a trimis doi câte doi înaintea feței lui în fiecare cetate și loc, oriunde avea să vină el însuși
Momo bu mavioka, Pfumu wusobula diaka lusambudi lu makumi ayi minlonguki miodi; wuba tuma buadi-buadi muingi bantuaminina ku ntuala mu mavula moso ayi mu bibuangu bioso biobi niandi veka kafueti viokila.
2 De aceea le-a spus: Secerișul, într-adevăr, este mare, dar lucrătorii puțini; implorați, de aceea pe Domnul secerișului să trimită lucrători la secerișul lui.
Wuba kamba: —Makundi meka mawombo mu ndima vayi bisadi bidi bifioti. Diawu luleba Pfumu yi ndima muingi kafidisa bisadi mu ndimꞌandi.
3 Mergeți; iată, eu vă trimit ca miei în mijlocul lupilor.
Tala minu ndiludidisidi banga mameme va khatitsika memvu.
4 Nu purtați nici pungă, nici traistă, nici încălțăminte; și nu salutați pe nimeni pe drum.
Lubika nata kadi photimoni, kadi sakosi, kadi zisapatu ayi lubika vana kadi mutu mbote mu nzila.
5 Iar în orice casă intrați, întâi spuneți: Pace acestei case.
Bu luela kota mu nzo yimosi, lutuba theti: “Bika ndembama yiba mu nzo yayi”.
6 Și dacă, într-adevăr, este acolo fiul păcii, pacea voastră se va odihni peste ea; dar dacă nu, ea se va întoarce la voi.
Enati mutu wundembama wudi mu nzo beni buna ndembama yeno yela ba mu niandi vayi enati buawu ko buna ndembama beni yela luvutukila.
7 Și rămâneți în aceeași casă, mâncând și bând ce [vă] dau ei; fiindcă demn este lucrătorul de plata sa. Nu treceți din casă în casă.
Buna luvuanda mu nzo beni, ludia bidia bela kuluvana ayi lunuanduinu bena kuluvana bila “kisadi kifueni mu tambula mfutu andi.” Lubika ba ti lueka nzo yayi, luedi mu nzo yina.
8 Și în oricare cetate intrați și vă primesc, mâncați ce vi se va pune înainte;
Mu dioso divula di lunkota ayi enati baluyakudi buna ludia bioso bela kuluvana,
9 Și vindecați pe bolnavii din ea și spuneți-le: Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat de voi.
lubelusa bambevo ziela ba muna ayi luba kamba: “Kipfumu ki Nzambiki lufikimini.”
10 Dar în oricare cetate intrați și nu vă primesc, mergeți pe străzile acesteia și spuneți:
Vayi mu dioso divula di lunkota ayi enatibamengi kuluyakula buna lutotuka mu zinzila zi divula beni ayi lutuba:
11 Chiar praful cetății voastre, care se lipește de noi, îl ștergem împotriva voastră; totuși să fiți siguri de aceasta, că împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat de voi.
“Ka diambu ko mbungi-mbungi yi divula dieno yinemi mu malumeto, tueka yikukumuna; vayi luzaba diadi ti Kipfumu ki Nzambi ki fikimini.”
12 Dar vă spun că va fi mai ușor de suportat în ziua aceea pentru Sodoma decât pentru acea cetate.
Ndikulukamba ti mu lumbu kina, thumbudulu yi divula dina yelaviatuka thumbudulu ui Sodoma.
13 Vai ție, Corazine! Vai ție, Betsaido! Căci, dacă în Tir și Sidon ar fi fost făcute faptele puternice care au fost făcute în voi, de mult s-ar fi pocăit șezând în pânză de sac și cenușă.
Mabienga kuidi ngeyo Kolazini! Mabienga kuidi ngeyo Betesayida! Bila enati bikumu bivangulu va khatitsikꞌeno biawu bivangulu ku Tile ayi ku Sidoni, nganu thama batu ba mavula beni babalula mavanga mawu ayi mu monisa buawu mu vuata zitsaku ayi mu kivinda dibombi.
14 Dar pentru Tir și Sidon va fi mai ușor de suportat la judecată, decât pentru voi.
Vayi mu lumbu ki tsambusu, thumbudulu yeno yela viatuka yi Tile ayi yi Sidoni.
A ngeyo Kafalinawumi, ngeyo wummuena ti wela tombulu nateku diyilu e? Wela kululu nate ku tsi yi bafua! (Hadēs g86)
16 Cel ce vă aude, pe mine mă aude; și cel ce vă disprețuiește, pe mine mă disprețuiește; și cel ce mă disprețuiește, disprețuiește pe cel ce m-a trimis.
Buna wubuela diaka: —Woso mutu wukuluwila buna minu kuandi kawilu; ayi woso mutu wululozidi buna minu kuandi kalozidi vayi woso mutu wundozidi buna lozidi mutu wowo wuthuma.
17 Și cei șaptezeci s-au întors cu bucurie, spunând: Doamne, până și dracii ne sunt supuși prin numele tău.
Lusambudi ayi minlonguki miodi mivutuka, khini ayi mituba: —A Pfumu, ka diambu ko ziphevi zimbimbi zitutumimini beto kuzivana zithumunu mu dizina diaku.
18 Iar el le-a spus: Am privit pe Satan, căzând ca un fulger din cer.
Niandi wuba vutudila: —Ndimueni satana wubuidi va tsi banga lusiemo.
19 Iată, vă dau putere să călcați peste șerpi și scorpioni și peste toată puterea dușmanului; și nimic, în niciun fel, nu vă va vătăma.
Tala; ndiluveni lulendo lu diatila zinioka, zikhutu ayi kipfumu va lulendo loso lu mbeni ayi kadi kima kimosi kilendi kuluvanga mbimbi ko.
20 Totuși nu vă bucurați în aceasta, că duhurile vă sunt supuse; ci, mai degrabă, bucurați-vă pentru că numele voastre sunt scrise în cer.
Muaki lubika mona khini mu diambu ziphevi zilutumimini vayi lumona khini mazina meso bu madi masonama ku Diyilu.
21 În acea oră Isus s-a bucurat în duh și a spus: Îți mulțumesc, Tată, Domn al cerului și al pământului, pentru că ai ascuns acestea de cei înțelepți și prevăzători și le-ai revelat pruncilor. Da, Tată, pentru că așa este plăcut înaintea ta.
Muna thangu beni, Yesu wumona khini mu Mpeve ayi wutuba: —A Tata, Pfumu yi Diyilu ayi yi ntoto, ndikukembisa bila wusuekamambu mama kuidi batu banduenga ayi badiela vayi wumonisini mawu kuidi bana balezi. Nyinga, tata, mu luzolo luaku buawu bobo wumuenina.
22 Toate mi-au fost date de Tatăl meu; și nimeni nu știe cine este Fiul, decât Tatăl; și cine este Tatăl, decât Fiul și acela căruia Fiul voiește să îl reveleze.
Dise diama dindiekudila mambu moso kuisi ko mutu zebi muana botula kaka Dise. Kuisi ko mutu zebi Dise botula kaka Muana ayi woso-woso mutu wowo Muana katidi monikisa Dese.
23 Și s-a întors spre discipoli și a spus deoparte: Binecuvântați sunt ochii care văd cele ce vedeți voi;
Bu kabaluka kuidi minlonguki miandi, buna wuba kamba va bawu veka: —Khini kuidi batu balembu moni mambu momo lulembo moni!
24 Fiindcă vă spun că mulți profeți și împărați au dorit să vadă cele ce vedeți voi și nu au văzut; și să audă cele ce auziți și nu au auzit.
Bila bukiedika ndikulukamba mimbikudi miwombo ayi mintinumiwombo mizola mona mambu momo lulembo moni vayi misia mamona ko; mizola wa mambu momo lulembo wi vayi misia mawa ko.
25 Și iată, un anumit învățător al legii s-a sculat și l-a ispitit, spunând: Învățătorule, ce să fac să moștenesc viață eternă? (aiōnios g166)
Nlongi wumosi wu Mina wutelama ayi wuyuvula Yesu kiuvu mu kumfiela ayi wunkamba: —A nlongi, diambu mbi mfueti vanga muingi ndibaka luzingu lukalimani e? (aiōnios g166)
26 Și i-a spus: Ce este scris în lege? Cum citești?
Yesu wumvutudila: —A mambu mbi masonama mu mina? Mambu mbi wuntanganga muna e?
27 Și răspunzând, a zis: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta și cu toată mintea ta și pe aproapele tău ca pe tine însuți.
Niandi wumvutudila: —Fueti zola Pfumu Nzambi aku mu ntimꞌaku wumvimba, mu muelꞌakuwumvimba, mu zingolo ziaku zioso, mu mayindu maku moso ayi fueti zolandiaku banga bobo weta kukizodila ngeyo veka.
28 Și i-a zis: Drept ai răspuns; fă aceasta și vei trăi.
Yesu wumvutudila: —Ngeyo vutudi bumboti, vanga buawu buna wela zinga.
29 Dar el, voind să se declare drept, i-a spus lui Isus: Și cine este aproapele meu?
Vayi nlongi wu mina beni wuzola kukinungisa, wubuela yuvula Yesu: —A buna nani ndiama e?
30 Și Isus, răspunzând, a zis: Un anumit om s-a coborât din Ierusalim la Ierihon și a căzut printre tâlhari, care l-au dezbrăcat și l-au rănit și au plecat lăsându-l aproape mort.
Buna Yesu wumvutudila: —Kuba mutu wumosi wuba ku Yelusalemi wuba kuenda ku Yeliko; wudengana mivi. Minziona bima biandi bioso; minlueka miyenda kuawu ayi mimbika weka nduka fua.
31 Și din întâmplare, cobora un anumit preot pe acea cale; și când l-a văzut, a trecut înainte pe cealaltă parte.
Vayi nganga Nzambi yimosi yiviokila mu nzila beni, wumona mutu beni vayi wuzengisa ku ndambu yinkaka ayi wuyenda kuandi.
32 Și în același fel și un levit, când a fost la locul acela, a venit și l-a văzut și a trecut înainte pe cealaltă parte.
Bobuawu, wumosi mu dikanda di Levi wutula vana buangu beni, wumona mutu beni, wuzengisa ku ndambu yinkaka ayi wuyenda kuandi.
33 Dar un anumit samaritean, călătorind, a venit unde era el; și când l-a văzut, i s-a făcut milă.
Vayi muisi Samali wumosi wuba viokila vana, wutula va ndambu vaba mutu beni. Bu kamona mutu, wummona kiadi.
34 Și a venit la el și i-a legat rănile, turnând peste ele untdelemn și vin și l-a pus pe animalul lui și l-a adus la un han și a avut grijă de el.
Wufikama va kaba, wutula mafuta ayi vinu mu zimputa ziandi ayi wuzizinga ziphasima. Bosi wuntula va yilu mpundꞌandi, wunnata ku nzo yi banzenza ayi kuna kansadisa bumboti.
35 Și a doua zi, când a plecat, a scos doi dinari și i-a dat hangiului și i-a spus: Ai grijă de el; și oricât vei mai cheltui, când mă întorc, îți voi înapoia.
Mu lumbu kilanda, wubonga denali biodi, wuvana biawu kuidi pfumu yi nzo yi banzenza ayi wunkamba: “Sadisa bumbote mutu wawu. Zimbongo zioso wela fukisa va yilu, minu veka ndiela kuvutudila ziawumu thangu ndiela vutuka.”
36 Atunci, care dintre aceștia trei ți se pare că a fost aproapele celui căzut printre tâlhari?
Buna Yesu wubuela diaka: —Kuidi ngeyo, mu bawu batatu nani wumonikini ndiandi kuidi mutu wowo wuvangu phasi kuidi mivi e?
37 Iar el a spus: Cel ce a arătat milă față de el. Atunci Isus i-a spus: Du-te și fă și tu la fel.
Buna nlongi wu mina beni wuvutula: —Mutu wowo wummona kiadi. Buna Yesu wunkamba: —Yenda ayi vanga banga mutu wuna.
38 Și, s-a întâmplat, pe când mergeau ei, că el a intrat într-un sat anume; și o anume femeie numită Marta l-a primit în casa ei.
Buna bakidi mu nzila, Yesu wukota mu buala bumosi. Kunakuba nketo wumosi, dizina diandi Malite, wunyakula ku nzoꞌandi.
39 Și ea avea o soră numită Maria, care s-a așezat și ea la picioarele lui Isus și asculta cuvântul lui.
Wuba ayi khombꞌandi yinketo, dizina diandi Maliya. Niandi wuyiza vuanda va malu ma Yesu ayi wuba lembu kawanga mambu matuba Yesu.
40 Dar Marta era copleșită cu multă servire; și, venind la el, a spus: Doamne, nu îți pasă că sora mea m-a lăsat să servesc singură? Spune-i așadar să mă ajute.
Vayi Malite wukiyekula mu bisalu biwombo. Buna wufikama vaba Yesu ayi wunkamba: —A nlongi, disi kuvanga phasi ko mu mona ti khombꞌama wundiekudidi bisalu bioso e? Nkambi kiza tsadisa.
41 Dar Isus a răspuns și i-a zis: Marta, Marta, ești îngrijorată și tulburată pentru multe lucruri;
Vayi Yesu wumvutudila: —Malite, Malite, ngeyo weka mayindu ayi wulembo kukiyamisamu diambu di mambu mawombo!
42 Dar un lucru este necesar; și Maria a ales partea cea bună, care nu i se va lua.
Vayi diambu dimosi kaka dilutidi mfunu. Maliya niandi sobudi kukukimbote ayi balendi kunziona kiawu ko.
