Luca 10
1 Iar după acestea, Domnul a mai rânduit [și] alți șaptezeci și i-a trimis doi câte doi înaintea feței lui în fiecare cetate și loc, oriunde avea să vină el însuși
Bwika dike wuro Yeecu cok kwini niber cilom yoh, co tom ci yob-yob na ci ya cunnukur kange bettinimbo wo co cwija. Ya ka ti wiyeu.
2 De aceea le-a spus: Secerișul, într-adevăr, este mare, dar lucrătorii puțini; implorați, de aceea pe Domnul secerișului să trimită lucrători la secerișul lui.
La yi ci bituwe wi dutce di la nob nangnembo biduwa, no nyori kom kwob dilo kom kinong nii take na tom cimen nob nangenembo mor take ce.
3 Mergeți; iată, eu vă trimit ca miei în mijlocul lupilor.
Kom ya to man tom kom na be kwame mor bitilo.
4 Nu purtați nici pungă, nici traistă, nici încălțăminte; și nu salutați pe nimeni pe drum.
Be kom ture kiyemer, cwaye kange Taa. kom yarumde nii dor nuret.
5 Iar în orice casă intrați, întâi spuneți: Pace acestei case.
Luwe kom do wiyeudi, kom ter tok kako kom ki, funeret a no fo luwe wuro.
6 Și dacă, într-adevăr, este acolo fiul păcii, pacea voastră se va odihni peste ea; dar dacă nu, ea se va întoarce la voi.
Tano ni funeret wi luwe nen di, fu neret kumero an yiti luwe nen, no mani dii fowor neret kumero an yila fiya kom.
7 Și rămâneți în aceeași casă, mâncând și bând ce [vă] dau ei; fiindcă demn este lucrătorul de plata sa. Nu treceți din casă în casă.
Kom yi i luwe co, kom ca kom no, dike ci ne kome. Ni nage do daten cor cero, kom dore luwe-luwe.
8 Și în oricare cetate intrați și vă primesc, mâncați ce vi se va pune înainte;
Bero ci yo komeri kom ca diker ci ti ki kabum kumene.
9 Și vindecați pe bolnavii din ea și spuneți-le: Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat de voi.
Kom twam nubo ki bwarakeu wii bitine cuwo, kom yici liyar kwamaro bo bi dom kange kom.
10 Dar în oricare cetate intrați și nu vă primesc, mergeți pe străzile acesteia și spuneți:
Bitine wo kom do no ci yokom di yaken dor nuret ciyer, kom yi nubo cuwo kom kii ka kwero bitine kume tam na nye ko.
11 Chiar praful cetății voastre, care se lipește de noi, îl ștergem împotriva voastră; totuși să fiți siguri de aceasta, că împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat de voi.
Nyo ferkumen, co warke dor kumer. Be kom nyom liyar kwamaro bo bi dom kange kom.
12 Dar vă spun că va fi mai ușor de suportat în ziua aceea pentru Sodoma decât pentru acea cetate.
Ma yi kom bi diye bolange caduma an la bero wo, fiyaka luma.
13 Vai ție, Corazine! Vai ție, Betsaido! Căci, dacă în Tir și Sidon ar fi fost făcute faptele puternice care au fost făcute în voi, de mult s-ar fi pocăit șezând în pânză de sac și cenușă.
Kwannen karacinu, kwannen Baitcaida: nangedo tenangi wo ma mo re kume, na cin mani nyo Taya knge cidon di na cikin kiya ciko ki kinin, ci yim mor bituwamekange yilan kangbuwa.
14 Dar pentru Tir și Sidon va fi mai ușor de suportat la judecată, decât pentru voi.
Di la biye bolang taya kange cidon ci an La kom fiya ka luma.
Mo kenne kafanaum mo kwati moki yaken ciko dii kwama ciya duktang nen tiye? O-ong an cukken nen bwiyar. (Hadēs g86)
16 Cel ce vă aude, pe mine mă aude; și cel ce vă disprețuiește, pe mine mă disprețuiește; și cel ce mă disprețuiește, disprețuiește pe cel ce m-a trimis.
Wuro cutu fiye kom wiyedi, cuwantu minen, wo ko kom medi, koye, wo ko yere, ko niwo tomwo yere”.
17 Și cei șaptezeci s-au întors cu bucurie, spunând: Doamne, până și dracii ne sunt supuși prin numele tău.
Ci kwini ibere yilau ki fwor neret, ci yiti ki Teluwe, bwekelkele ken nyo durti. mor denen mwe?
18 Iar el le-a spus: Am privit pe Satan, căzând ca un fulger din cer.
La Yeeecu yici man to bwekelkele yaruti dii kwama na miblanka.
19 Iată, vă dau putere să călcați peste șerpi și scorpioni și peste toată puterea dușmanului; și nimic, în niciun fel, nu vă va vătăma.
To min ne kom bi kwan kom fuwa na cwiwetininm kange birngetinim kange bikwan nii kiyer gwam, take ci makom nin ki diger ko bi dob.
20 Totuși nu vă bucurați în aceasta, că duhurile vă sunt supuse; ci, mai degrabă, bucurați-vă pentru că numele voastre sunt scrise în cer.
Bwen nyeu kom bilangde nyo kom ki yuwa ko bwirko nuwa komti, Di la kom bilangi la den kumer mulangum mor dii kwama.
21 În acea oră Isus s-a bucurat în duh și a spus: Îți mulțumesc, Tată, Domn al cerului și al pământului, pentru că ai ascuns acestea de cei înțelepți și prevăzători și le-ai revelat pruncilor. Da, Tată, pentru că așa este plăcut înaintea ta.
Na wo ri Yeecu dim ki for neret mor yuwa tangbe ko wucakke, coki man ne nen dur Te Teluwe dii kwama kange bitine. wo mo cumom dige worombo nob Yilenebbo nin kange nyomka, mo na fwetang ci nen nubo worombonin merangbe. na bibei bi dwartinim. Ong, Tee nyo dong dong fiye mon wiyeu.
22 Toate mi-au fost date de Tatăl meu; și nimeni nu știe cine este Fiul, decât Tatăl; și cine este Tatăl, decât Fiul și acela căruia Fiul voiește să îl reveleze.
Dikero gwam ki no fiye Tee me wiyeu, ba nii win nyom bwe curoweu, La ka Tee win kange kangumbo wo bwe ciya ki nyomom ceu.
23 Și s-a întors spre discipoli și a spus deoparte: Binecuvântați sunt ochii care văd cele ce vedeți voi;
La cin yilam fiye bibei tomangeb cebo con cogi cunnka. Caklangka ki no nubo wo tom dikere cin toweu.
24 Fiindcă vă spun că mulți profeți și împărați au dorit să vadă cele ce vedeți voi și nu au văzut; și să audă cele ce auziți și nu au auzit.
Min yii komti nub wabero kange liyab kila ciyan to diker muu toweu, la ma ci to cii ti, ciyan nuwa diker muu nuwau, la ma ciya nuwati
25 Și iată, un anumit învățător al legii s-a sculat și l-a ispitit, spunând: Învățătorule, ce să fac să moștenesc viață eternă? (aiōnios g166)
Kange nii merangka bolange Yahudawa na co cwa co, cike na co cuwa co, cike nii meranka, Yeecu ma matiye na fiyam dume diiye? (aiōnios g166)
26 Și i-a spus: Ce este scris în lege? Cum citești?
Yeecu yi co ki moki kiye nyi dike mulangi mor bolange? co ciya coki.
27 Și răspunzând, a zis: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta și cu toată mintea ta și pe aproapele tău ca pe tine însuți.
Bilang te mwe kwama ki ner mwero gwam, dume mwe gwam, bikwan mwer gam, kange dike mo kwabe gwam, na mo bilang nii bidomeu na dor mwero.”
28 Și i-a zis: Drept ai răspuns; fă aceasta și vei trăi.
Yeecu ciya co mo tok dong dong, ma wo nyo na fulo
29 Dar el, voind să se declare drept, i-a spus lui Isus: Și cine este aproapele meu?
Nii merang ka cwiti na co cukum dorcero, ki Yeecu we nii mi bidome?
30 Și Isus, răspunzând, a zis: Un anumit om s-a coborât din Ierusalim la Ierihon și a căzut printre tâlhari, care l-au dezbrăcat și l-au rănit și au plecat lăsându-l aproape mort.
Yeecu ki nii kange kwen yam Ursalima, yakenti Jeriko. Con yar ken kan nub kwiyeb, ci cukum co, ci yom dike co cike kwarub ci bukco dob co tamwi bwiyam.
31 Și din întâmplare, cobora un anumit preot pe acea cale; și când l-a văzut, a trecut înainte pe cealaltă parte.
Nii wabe kange dou wi nure co, to co di kwen tiyagum cungagin cuken.
32 Și în același fel și un levit, când a fost la locul acela, a venit și l-a văzut și a trecut înainte pe cealaltă parte.
Nyo tak ni tikali dur bikur wabe dou wi nure cwo, la to co kwen tiyagum cunaggin cuken.
33 Dar un anumit samaritean, călătorind, a venit unde era el; și când l-a văzut, i s-a făcut milă.
Di la kange bwe Basamariya nure tou co wi.
34 Și a venit la el și i-a legat rănile, turnând peste ele untdelemn și vin și l-a pus pe animalul lui și l-a adus la un han și a avut grijă de el.
Con bou fiyentange niwo wiye, bwacinen deti ya ci nuwa cinen neu, belti cinen nuwanko kange mwem bitutti (Inabi) kunn ken co yoken dor kelba cer yaki co fiye dami, na to co.
35 Și a doua zi, când a plecat, a scos doi dinari și i-a dat hangiului și i-a spus: Ai grijă de el; și oricât vei mai cheltui, când mă întorc, îți voi înapoia.
Ki elfini con boki dinari yob ne ni luwe, yi co ki to twa cinen dero, tano mo twalki cum dige ma ne neri, na yilauri man ya nen.
36 Atunci, care dintre aceștia trei ți se pare că a fost aproapele celui căzut printre tâlhari?
Mor nubo wuro we nii mo to ci nii bilang kange ce?
37 Iar el a spus: Cel ce a arătat milă față de el. Atunci Isus i-a spus: Du-te și fă și tu la fel.
Ni merangka ki nii wo nuncinen bilangtum, Yecu yii o ki ya manyo ken.
38 Și, s-a întâmplat, pe când mergeau ei, că el a intrat într-un sat anume; și o anume femeie numită Marta l-a primit în casa ei.
Di ci yaekn ti Yecu doken mor conunkur kange nawiye kange dencerro Marta yo co lo co.
39 Și ea avea o soră numită Maria, care s-a așezat și ea la picioarele lui Isus și asculta cuvântul lui.
Con wiki korya ce den do Maryamu, wo yi na Teluwe nuwa ti ka dike co toktiyeu.
40 Dar Marta era copleșită cu multă servire; și, venind la el, a spus: Doamne, nu îți pasă că sora mea m-a lăsat să servesc singură? Spune-i așadar să mă ajute.
Marta ki ma yiri, la con bo Yecu nen ki Teluwe kwm nen bo, korya mi dob ye ma, m nage do tiki kwami? yi co ca tikang ye, Yecu ciya, la yi co Mart, mo kwon dor mwero dor diker dutce.
41 Dar Isus a răspuns și i-a zis: Marta, Marta, ești îngrijorată și tulburată pentru multe lucruri;
La Nii durko ciya co ki “Marta mon yumom diker kila.
42 Dar un lucru este necesar; și Maria a ales partea cea bună, care nu i se va lua.
Di la diker win tam yo maryamu tom ce diker yor yore, wo, nii mani a yo cimenti.
