Leviticul 19
1 Și DOMNUL i-a vorbit lui Moise, zicând:
Jehova Nyasaye nowacho ne Musa niya,
2 Vorbește întregii adunări a copiilor lui Israel și spune-le: Să fiți sfinți, pentru că eu DOMNUL Dumnezeul vostru sunt sfânt.
“Wuo gi kanyakla mar Israel duto kendo inyisgi ni: ‘Beduru maler nikech an Jehova Nyasaye ma Nyasachu aler.
3 Fiecare om să se teamă de mama sa și de tatăl său și să țineți sabatele mele: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
“‘Ngʼato ka ngʼato kuomu nyaka luor min gi wuon kendo nyaka urit Sabato maga. An e Jehova Nyasaye ma Nyasachu.
4 Nu vă întoarceți la idoli, nici să nu vă faceți dumnezei turnați: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
“‘Kik uluw bangʼ nyiseche manono, kendo kik ubed gi nyiseche mothedhi mag nyinyo. An e Jehova Nyasaye ma Nyasachu.
5 Și dacă aduceți un sacrificiu al ofrandelor de pace DOMNULUI, să îl aduceți din propria voastră voie bună.
“‘Ka uchiwo misango mar lalruok ne Jehova Nyasaye, to timeuru e yo mowinjore ma Jehova Nyasaye oyiego.
6 Să fie mâncat în aceeași zi în care îl aduceți și a doua zi; și dacă ar rămâne până în a treia zi, să fie ars în foc.
Misangono ibiro chame e odiechiengno muchiwee kata kinyne, to ringʼo mane odongʼ nyaka chiengʼ mar adek nyaka wangʼ e mach.
7 Și dacă se mănâncă din el în a treia zi, este urâciune; să nu fie acceptat.
Ka lemo moro amora kuom ringʼoni ocham chiengʼ mar adek, to Jehova Nyasaye ok noyie kodu nikech en gima kwero.
8 De aceea oricine care îl mănâncă va purta nelegiuirea sa, deoarece a spurcat lucrul sfințit al DOMNULUI; și acel suflet să fie stârpit din mijlocul poporului său.
Ngʼato angʼata manocham ringʼono nokwan ka jaketho nikech osedwanyo kama ler mar Jehova Nyasaye, kendo ngʼatno nyaka ngʼad kare oko kuom ogandane.
9 Și când secerați secerișul pământului vostru, să nu seceri în întregime colțurile câmpului tău, nici să nu aduni spicele căzute după secerișul tău.
“‘Ka ukayo cham manie puotheu, to kik ugol cham duto nyaka manie giko puodho, kata kik uhul nyaka cham modongʼ.
10 Și să nu îți cureți via de boabele căzute, nici să nu strângi fiecare ciorchine din via ta; să le lași pentru cel sărac și pentru cel străin: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
Kupono olembeu mag mzabibu, to kik upon-gi duto, bende mago molwar piny kik ukwany. Mago weuru ni joma odhier kod jodak manie dieru. An e Jehova Nyasaye ma Nyasachu.
11 Să nu furați, nici să nu vă purtați cu falsitate, nici să nu vă mințiți unul pe celălalt.
“‘Kik ikwal. “‘Kik iriambi. “‘Kik iwuond nyawadu.
12 Și să nu jurați fals pe numele meu; nici să nu pângărești numele Dumnezeului tău: Eu sunt DOMNUL.
“‘Kik ikwongʼri gi miriambo ni ngʼato gi nyinga nimar kitimo kamano to ichayo Jehova Nyasaye ma Nyasachu. An e Jehova Nyasaye.
13 Să nu escrochezi pe aproapele tău, nici să nu îl jefuiești; plățile celui angajat cu ziua să nu rămână la tine toată noaptea până dimineața.
“‘Kik ima wadu e yor wuond kata kik imaye gire. “‘Kik itamri chulo ngʼato kuom tich motiyoni kendo nyaka ichule mana godiechiengno.
14 Să nu blestemi pe cel surd, nici să nu pui o piatră de poticnire înaintea celui orb, ci să te temi de Dumnezeul tău: Eu sunt DOMNUL.
“‘Kik ikwongʼ ngʼama ite odino, kata kik iket gimoro e nyim muofu monyalo chwanyoree, luoruru Nyasachu. An e Jehova Nyasaye.
15 Să nu faceți nedreptate în judecată; să nu părtinești pe sărac, nici să nu onorezi persoana celui puternic, ci în dreptate să judeci pe aproapele tău.
“‘Kik iketh buch ngʼato, to ngʼad bura kare ma kik idogne jachan kata luoro wangʼ ngʼama duongʼ, to ngʼadne wadu bura makare kichungʼ e adiera.
16 Să nu mergi încolo și încoace ca un bârfitor în mijlocul poporului tău, nici să nu stai împotriva sângelui aproapelui tău: Eu sunt DOMNUL.
“‘Kik iketh nying jowadu koni gi koni e yor kuoth, kendo kik ihangne jowadu wach ma ok nikare. An e Jehova Nyasaye.
17 Să nu urăști pe fratele tău în inima ta; să mustri în vreun fel pe aproapele tău și să nu permiți păcat asupra lui.
“‘Kik ibwon owadu gi chunyi. Nyis wadu kethone e wangʼe, mondo kik iriwri kode e richone.
18 Să nu te răzbuni, nici să nu porți vreo pică împotriva copiilor din poporul tău, ci să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți: Eu sunt DOMNUL.
“‘Kik idwar chulo kuor, kendo kik ibed ngʼama mon gi jowadgi, to her wadu kaka iherori iwuon. An e Jehova Nyasaye.
19 Să țineți statutele mele. Să nu lași vitele tale să se împerecheze cu un soi amestecat; să nu semeni câmpul tău cu sămânță amestecată; nici să nu îmbraci vreodată o haină amestecată făcută din fire de in și lână.
“‘Rituru yorena. “‘Kik uwe jamni mopogore opogore luwre ma nywol nyithindo. “‘Kik uriw kodhi e puodho achiel, kendo kik urwak nanga motwangʼ gi usi ariyo mopogore opogore.
20 Și oricine se culcă în mod carnal cu o femeie, ce este roabă, legată prin logodnă unui soț și nu este răscumpărată, nici având libertatea dată ei, ea să fie biciuită, ei să nu fie dați morții, deoarece nu era liberă.
“‘Ka ngʼato oterore gi misumba ma nyako mapok okendi mosewinjore gi ngʼama onego kende, kata mapok omi thuolo mar dhi, to wachno nyaka none maber. Kik neg nyakono gi ngʼat moterore kodeno nikech pod en misumba.
21 Iar el să aducă DOMNULUI ofranda sa pentru fărădelege, la ușa tabernacolului întâlnirii, un berbec ca ofrandă pentru fărădelege.
Ngʼat motimo kode tim makamanono nyaka kel im e nyim Jehova Nyasaye e dho Hemb Romo mondo timgo misango mar pwodhruok e ketho.
22 Și preotul să facă ispășire pentru el cu berbecul ofrandei pentru fărădelege înaintea DOMNULUI, pentru păcatul lui pe care l-a făcut; și păcatul făcut să îi fie iertat.
Jadolo notim misango mar golo richo e nyim Jehova Nyasaye gi imno kuom pwodho ngʼatno e kethone, eka richo mosetimo nowene.
23 Și când veți intra în țară și veți fi sădit tot felul de pomi pentru hrană, să socotiți rodul lor ca necircumcis; trei ani să vă fie ca necircumcis, din acesta să nu se mănânce.
“‘Ka udonjo e pinyno kendo upidho kit yiend olemo moro amora to ukwan olembene ka gik makwero. Kuom higni adek kik umul olembego kendo kik uchamgi.
24 Dar în al patrulea an tot rodul lor să fie sfânt pentru a lăuda pe DOMNUL cu el.
E higa mar angʼwen to olembege duto nobed maler, ma en chiwo mar pak ni Jehova Nyasaye.
25 Și în al cincilea an să mâncați din rodul lor, ca să vi se adauge venitul lor: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
To e higa mar abich, unyalo chamo olembege. Kuom mano keyo magu nomedre. An e Jehova Nyasaye ma Nyasachu.
26 Să nu mâncați nimic cu sânge; nici să nu folosiți descântarea, nici să nu preziceți timpurile.
“‘Kik ucham ringʼo motimo remo. “‘Kik ukor wach kata kik ubed ajuoke mag nyakalondo.
27 Să nu vă rotunjiți colțurile capetelor, nici să nu distrugi colțurile bărbii tale.
“‘Kik utit yie wiu kata kik utit yie tiku.
28 Să nu faceți niciun fel de tăieturi în carnea voastră pentru morți, nici nu întipăriți niciun fel de semne pe voi: Eu sunt DOMNUL.
“‘Kik usar dendu kuywago ngʼama otho, kendo kik usar kido moro amora e dendu. An e Jehova Nyasaye.
29 Nu prostitua pe fiica ta, să o faci să fie o curvă; ca nu cumva țara să cadă în curvie și pământul să devină plin de stricăciune.
“‘Kik utime timbe manyalo miyo nyiu bed jochode, nikech mano nyalo kethonu piny makel richo mangʼeny.
30 Să țineți sabatele mele și să respectați sanctuarul meu: Eu sunt DOMNUL.
“‘Rituru Sabato maga kendo kama ler mar lemo mara nyaka umi luor mowinjore. An e Jehova Nyasaye.
31 Să nu mergeți la cei ce au demoni, nici la cei ce caută după vrăjitori, ca să vă pângăriți cu ei: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
“‘Kik udhi upenj wach kuom jo-nyakalondo kata kuom ajuoke mamoko, nikech timo kamano biro miyo ubedo mogak. An e Jehova Nyasaye ma Nyasachu.
32 Să te ridici în picioare în fața capului cărunt și să onorezi fața omului bătrân și să te temi de Dumnezeul tău: Eu sunt DOMNUL.
“‘Nyaka ichiw luor kichungone jaduongʼ ma wiye oti lwar kendo uluor Nyasachu. An e Jehova Nyasaye.
33 Și dacă un străin locuiește temporar cu tine în țara voastră, să nu îl chinuiți.
“‘Ka japiny moro odak e dieru, to kik usande.
34 Ci străinul care locuiește cu voi să vă fie ca unul născut printre voi și să îl iubești ca pe tine însuți, pentru că și voi ați fost străini în țara Egiptului: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
Japiny moro modak e dieruno nyaka udag kode mana kaka wuodu. Hereuru mana kaka uheroru uwegi nikech ne un jodak e piny Misri. An Jehova Nyasaye ma Nyasachu.
35 Să nu faceți nicio nedreptate în judecată, în linia de măsură, în măsurarea greutății, sau în măsurarea lichidelor.
“‘Kik uti gi rapim ma ok nikare ka upimo bor kata pek mar gimoro kata kupimo ngʼeny mare.
36 Să aveți balanțe drepte, greutăți drepte, o efă dreaptă și un hin drept: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru, care v-am scos din țara Egiptului.
Tiuru gi rapim ma ok riambi kendo mapimo gimoro makare. An e Jehova Nyasaye ma Nyasachu mane ogolou e piny Misri.
37 De aceea să țineți toate statutele mele și toate judecățile mele și să le împliniți: Eu sunt DOMNUL.
“‘Rituru yorena duto kod chikena kendo uluwgi. An e Jehova Nyasaye.’”
