Lamentații 5
1 Amintește-ți, DOAMNE, ce a venit peste noi; ia aminte și privește ocara noastră.
Acuérdate, oh Yavé, de lo que nos sucedió. Ve y mira nuestro oprobio.
2 Moștenirea noastră s-a întors la străini, casele noastre la necunoscuți.
Nuestra heredad pasó a extraños, Nuestras casas a extranjeros.
3 Noi suntem orfani și fără tată, mamele noastre sunt ca văduvele.
Somos huérfanos, sin padre. Nuestras madres son como viudas.
4 Noi am băut apa noastră pe bani; lemnul nostru ne este vândut nouă.
Tenemos que pagar el agua que bebemos. Pagamos también nuestra leña.
5 Gâturile noastre sunt sub persecuție; muncim și nu avem odihnă.
Los que nos siguen están sobre nuestras nucas. Trabajamos y no tenemos descanso.
6 Am dat mâna cu egiptenii și cu asirienii, ca să ne săturăm cu pâine.
Tuvimos que someternos a Egipto y a Asiria Para tener suficiente pan.
7 Părinții noștri au păcătuit și nu mai sunt, iar noi am purtat nelegiuirile lor.
Nuestros antepasados pecaron, no existen. Nosotros cargamos sus iniquidades.
8 Servitori au condus peste noi, nu este nimeni care să ne elibereze din mâna lor.
Unos esclavos nos dominan. No hay uno que nos libre de su mano.
9 Ne câștigăm pâinea cu riscul vieților noastre din cauza sabiei pustiei.
Para conseguir nuestro pan arriesgamos nuestras vidas A causa de la espada en la región despoblada.
10 Pielea noastră era neagră ca un cuptor din cauza foametei teribile.
Nuestra piel arde como un horno A causa de los ardores del hambre.
11 Ei au necinstit femeile în Sion și pe fecioarele din cetățile lui Iuda.
Violaron a las mujeres en Sion, A las doncellas en los pueblos de Judá.
12 Prinți sunt spânzurați prin mâna lor; fețele bătrânilor nu au fost onorate.
Los magistrados fueron colgados de las manos, Y los ancianos no fueron respetados.
13 Ei au luat pe tineri să macine și copiii au căzut sub lemne.
Los jóvenes trabajan en la piedra del molino, Y los niños se tambalean bajo el peso de la leña.
14 Bătrânii au încetat [să mai fie] la poartă, tinerii la muzica lor.
Los ancianos se fueron de la puerta. Los jóvenes abandonaron su música.
15 Bucuria inimii noastre a încetat; dansul nostru este întors în jale.
Cesó la alegría de nuestros corazones. Nuestra danza se convirtió en duelo,
16 Coroana a căzut de pe capul nostru; vai de noi, pentru că am păcătuit!
La corona cayó de nuestra cabeza. ¡Ay de nosotros, porque pecamos!
17 Fiindcă inima noastră [este] leșinată; pentru aceste lucruri ochii noștri sunt întunecați.
A causa de esto nuestro corazón está enfermo. A causa de estas cosas se nublan nuestros ojos.
18 Din cauza muntelui Sionului, care este pustiit, vulpile se plimbă pe el.
Porque la Montaña Sion está desolada, Y las zorras se pasean por ella.
19 Tu, DOAMNE, rămâi pentru totdeauna; tronul tău din generație în generație.
Sin embargo Tú, oh Yavé, permaneces para siempre. Tu trono es de generación en generación.
20 Pentru ce ne uiți pentru totdeauna și ne părăsești atât de mult timp?
¿Te olvidarás para siempre de nosotros? ¿Nos abandonarás tanto tiempo?
21 Întoarce-ne la tine, DOAMNE și ne vom întoarce; înnoiește-ne zilele ca în vechime.
Oh Yavé, devuélvenos a Ti, Y seremos restaurados. Renueva nuestros días para que sean como los de antaño.
22 Dar tu ne-ai respins pe deplin, te-ai înfuriat tare împotriva noastră.
A menos que nos hayas desechado por completo, Y estés sumamente airado contra nosotros.
