< Lamentații 5 >

1 Amintește-ți, DOAMNE, ce a venit peste noi; ia aminte și privește ocara noastră.
Kia mahara, e Ihowa, ki te mea kua pa nei ki a matou: tirohia mai, kia kite ai koe i to matou ingoa kino.
2 Moștenirea noastră s-a întors la străini, casele noastre la necunoscuți.
Kua riro to matou wahi tupu i nga tangata ke, o matou whare i nga tautangata.
3 Noi suntem orfani și fără tată, mamele noastre sunt ca văduvele.
He pani matou, kahore he matua, ko o matou whaea ano he pouaru.
4 Noi am băut apa noastră pe bani; lemnul nostru ne este vândut nouă.
Na te moni i inu wai ai matou; ko a matou wahie he mea hoko.
5 Gâturile noastre sunt sub persecuție; muncim și nu avem odihnă.
Kei runga kei o matou kaki o matou kaiwhai: e mauiui ana matou, kahore he tanga manawa mo matou.
6 Am dat mâna cu egiptenii și cu asirienii, ca să ne săturăm cu pâine.
Kua hoatu e matou te ringa ki nga Ihipiana, ki nga Ahiriana, kia makona ai matou i te taro.
7 Părinții noștri au păcătuit și nu mai sunt, iar noi am purtat nelegiuirile lor.
I hara o matou matua, a kua kore; a kua whakawaha e matou o ratou he.
8 Servitori au condus peste noi, nu este nimeni care să ne elibereze din mâna lor.
Ko nga pononga o matou rangatira: kahore he kaiwhakaora mo matou i o ratou ringa.
9 Ne câștigăm pâinea cu riscul vieților noastre din cauza sabiei pustiei.
E tata mate matou ka whiwhi ai i te taro, i te hoari hoki o te koraha.
10 Pielea noastră era neagră ca un cuptor din cauza foametei teribile.
Mangu ana o matou kiri ano he oumu, i te wera ngau kino o te hemokai.
11 Ei au necinstit femeile în Sion și pe fecioarele din cetățile lui Iuda.
Taea ana e ratou nga wahine o Hiona, nga wahine i nga pa o Hura.
12 Prinți sunt spânzurați prin mâna lor; fețele bătrânilor nu au fost onorate.
Ko nga rangatira, taronatia ake e to ratou ringa; kihai nga kanohi o nga kaumatua i whakahonoretia.
13 Ei au luat pe tineri să macine și copiii au căzut sub lemne.
Ko nga taitama kei te waha i te huri, hinga ana nga tamariki i te pikaunga wahie.
14 Bătrânii au încetat [să mai fie] la poartă, tinerii la muzica lor.
Ko nga kaumatua i nga kuwaha kua kore, me te waiata hoki a nga taitama.
15 Bucuria inimii noastre a încetat; dansul nostru este întors în jale.
Kua mutu te koa o o matou ngakau, kua puta ke ta matou kanikani hei uhunga.
16 Coroana a căzut de pe capul nostru; vai de noi, pentru că am păcătuit!
Kua taka te karauna o to matou mahunga; aue, te mate mo matou! kua hara hoki matou.
17 Fiindcă inima noastră [este] leșinată; pentru aceste lucruri ochii noștri sunt întunecați.
Na reira whakaruhi noa iho o matou ngakau; na enei mea pouriuri ana o matou kanohi.
18 Din cauza muntelui Sionului, care este pustiit, vulpile se plimbă pe el.
Na te maunga hoki o Hiona kua ururuatia nei, e haereerea nei e nga pokiha.
19 Tu, DOAMNE, rămâi pentru totdeauna; tronul tău din generație în generație.
Pumau tonu koe, ake ake, e Ihowa; ko tou torona kei tera whakatupuranga, kei tera whakatupuranga.
20 Pentru ce ne uiți pentru totdeauna și ne părăsești atât de mult timp?
He aha koe i wareware tonu ai ki a matou? he aha koe i whakarere ai i a matou, a roa noa iho nga ra?
21 Întoarce-ne la tine, DOAMNE și ne vom întoarce; înnoiește-ne zilele ca în vechime.
Whakatahuritia atu matou ki a koe, e Ihowa, a ka tahuri matou: whakahoutia o matou ra, kia rite ki o mua.
22 Dar tu ne-ai respins pe deplin, te-ai înfuriat tare împotriva noastră.
Otiia kua tino whakakahore rawa koe ki a matou, e tino nui ana tou riri ki a matou.

< Lamentații 5 >