Lamentații 5
1 Amintește-ți, DOAMNE, ce a venit peste noi; ia aminte și privește ocara noastră.
Tiahio, ry Iehovà, i nifetsak’ ama’ay zay; vazohò vaho oniño ty fisalara’ay!
2 Moștenirea noastră s-a întors la străini, casele noastre la necunoscuți.
Natolotse amo ambahinio ty lova’ay, amo rene-taneo o akiba’aio.
3 Noi suntem orfani și fără tată, mamele noastre sunt ca văduvele.
Bode zahay henaneo, toe bode rae; remavoiñe o rene’aio.
4 Noi am băut apa noastră pe bani; lemnul nostru ne este vândut nouă.
Tsy mete tsy vilie’ay ty rano hinome’ay; kaloeñe o hatae avori’aio.
5 Gâturile noastre sunt sub persecuție; muncim și nu avem odihnă.
Ampisoañeñe o hatò’aio; màmake zahay tsy maharendre-pitofàñe.
6 Am dat mâna cu egiptenii și cu asirienii, ca să ne săturăm cu pâine.
Fa nanolo-pitàñe amy Mitsraime zahay naho amy Asore, hitakara’ay mofo mahàtsake.
7 Părinții noștri au păcătuit și nu mai sunt, iar noi am purtat nelegiuirile lor.
Nandilatse o roae’aio; tsy eo ka iereo; zahay avao ty mivave o hakeo’eo.
8 Servitori au condus peste noi, nu este nimeni care să ne elibereze din mâna lor.
Fehe’ o ondevoo, fe tsy eo ty hamotsots’anay am-pità’ iareo.
9 Ne câștigăm pâinea cu riscul vieților noastre din cauza sabiei pustiei.
Mampamoe’ aiñe ty ahazoa’ay haneñe, amy fibara an-dratraratray.
10 Pielea noastră era neagră ca un cuptor din cauza foametei teribile.
Mahamainte ty holi’ay hoe toñake I kerè matrovokey.
11 Ei au necinstit femeile în Sion și pe fecioarele din cetățile lui Iuda.
Vahorañe e Tsione ao o rakemba’aio, naho amo rova’ Iehodào o somondrara’aio.
12 Prinți sunt spânzurați prin mâna lor; fețele bătrânilor nu au fost onorate.
Aradorado am-pità’e o roandriañeo; tsy iasiañe ty lahara’ o androanavio.
13 Ei au luat pe tineri să macine și copiii au căzut sub lemne.
Azitse handisañe ty ajalahy naho midaleandaleañe o jolingao te mijiny hatae.
14 Bătrânii au încetat [să mai fie] la poartă, tinerii la muzica lor.
Napo’ o androanavio ty lalam-bey, nado o ajalahio ty bekobeko.
15 Bucuria inimii noastre a încetat; dansul nostru este întors în jale.
Nijihetse ty hafalean’ arofo’ay; nifotetse ho fandalàñe o tsinja’aio.
16 Coroana a căzut de pe capul nostru; vai de noi, pentru că am păcătuit!
Po-tsabaka zahay; feh’ohatse fa niota!
17 Fiindcă inima noastră [este] leșinată; pentru aceste lucruri ochii noștri sunt întunecați.
Izay ty mahasiloke o tro’aio, izay ty mahalopelope o fihaino’aio;
18 Din cauza muntelui Sionului, care este pustiit, vulpile se plimbă pe el.
toe i Vohi-Tsione mangoakoakey; mitingañ’ ao o farasio.
19 Tu, DOAMNE, rămâi pentru totdeauna; tronul tău din generație în generație.
Fa Ihe ry Iehovà, nainai’e tsy modo ty fifehea’o; pak’amo tariratse fara-mandimbeo ty fiambesa’o.
20 Pentru ce ne uiți pentru totdeauna și ne părăsești atât de mult timp?
Akore t’ie naforintse’o? Amoea’o andro maro hao zahay?
21 Întoarce-ne la tine, DOAMNE și ne vom întoarce; înnoiește-ne zilele ca în vechime.
Ampolio ama’o, ry Iehovà, hibodaña’ay; vaò manahake o andro taoloo o andro’aio—
22 Dar tu ne-ai respins pe deplin, te-ai înfuriat tare împotriva noastră.
Fa naitoa’o zafezanake, naho loho niviñera’o.
