< Lamentații 5 >

1 Amintește-ți, DOAMNE, ce a venit peste noi; ia aminte și privește ocara noastră.
여호와여, 우리의 당한 것을 기억하시고 우리의 수욕을 감찰하옵소서
2 Moștenirea noastră s-a întors la străini, casele noastre la necunoscuți.
우리 기업이 외인에게, 우리 집들도 외인에게 돌아갔나이다
3 Noi suntem orfani și fără tată, mamele noastre sunt ca văduvele.
우리는 아비 없는 외로운 자식이오며 우리 어미는 과부 같으니
4 Noi am băut apa noastră pe bani; lemnul nostru ne este vândut nouă.
우리가 은을 주고 물을 마시며 값을 주고 섶을 얻으오며
5 Gâturile noastre sunt sub persecuție; muncim și nu avem odihnă.
우리를 쫓는 자는 우리 목을 눌렀사오니 우리가 곤비하여 쉴 수 없나이다
6 Am dat mâna cu egiptenii și cu asirienii, ca să ne săturăm cu pâine.
우리가 애굽 사람과 앗수르 사람과 악수하고 양식을 얻어 배불리고자 하였나이다
7 Părinții noștri au păcătuit și nu mai sunt, iar noi am purtat nelegiuirile lor.
우리 열조는 범죄하고 없어졌고 우리는 그 죄악을 담당하였나이다
8 Servitori au condus peste noi, nu este nimeni care să ne elibereze din mâna lor.
종들이 우리를 관할함이여 그 손에서 건져낼 자가 없나이다
9 Ne câștigăm pâinea cu riscul vieților noastre din cauza sabiei pustiei.
광야에는 칼이 있으므로 죽기를 무릅써야 양식을 얻사오니
10 Pielea noastră era neagră ca un cuptor din cauza foametei teribile.
주림의 열기로 인하여 우리의 피부가 아궁이처럼 검으니이다
11 Ei au necinstit femeile în Sion și pe fecioarele din cetățile lui Iuda.
대적이 시온에서 부녀들을, 유다 각 성에서 처녀들을 욕보였나이다
12 Prinți sunt spânzurați prin mâna lor; fețele bătrânilor nu au fost onorate.
방백들의 손이 매어달리며 장로들의 얼굴이 존경을 받지 못하나이다
13 Ei au luat pe tineri să macine și copiii au căzut sub lemne.
소년들이 맷돌을 지오며 아이들이 섶을 지다가 엎드러지오며
14 Bătrânii au încetat [să mai fie] la poartă, tinerii la muzica lor.
노인은 다시 성문에 앉지 못하며 소년은 다시 노래하지 못하나이다
15 Bucuria inimii noastre a încetat; dansul nostru este întors în jale.
우리 마음에 희락이 그쳤고 우리의 무도가 변하여 애통이 되었사오며
16 Coroana a căzut de pe capul nostru; vai de noi, pentru că am păcătuit!
우리 머리에서 면류관이 떨어졌사오니 오호라! 우리의 범죄함을 인함이니이다
17 Fiindcă inima noastră [este] leșinată; pentru aceste lucruri ochii noștri sunt întunecați.
이러므로 우리 마음이 피곤하고 이러므로 우리 눈이 어두우며
18 Din cauza muntelui Sionului, care este pustiit, vulpile se plimbă pe el.
시온산이 황무하여 여우가 거기서 노나이다
19 Tu, DOAMNE, rămâi pentru totdeauna; tronul tău din generație în generație.
여호와여, 주는 영원히 계시오며 주의 보좌는 세세에 미치나이다
20 Pentru ce ne uiți pentru totdeauna și ne părăsești atât de mult timp?
주께서 어찌하여 우리를 영원히 잊으시오며 우리를 이같이 오래 버리시나이까?
21 Întoarce-ne la tine, DOAMNE și ne vom întoarce; înnoiește-ne zilele ca în vechime.
여호와여, 우리를 주께로 돌이키소서 그리하시면 우리가 주께로 돌아가겠사오니 우리의 날을 다시 새롭게 하사 옛적 같게 하옵소서
22 Dar tu ne-ai respins pe deplin, te-ai înfuriat tare împotriva noastră.
주께서 우리를 아주 버리셨사오며 우리에게 진노하심이 특심하시니이다

< Lamentații 5 >