< Lamentații 5 >
1 Amintește-ți, DOAMNE, ce a venit peste noi; ia aminte și privește ocara noastră.
RICORDATI, Signore, di quello che ci è avvenuto; Riguarda, e vedi li nostro vituperio.
2 Moștenirea noastră s-a întors la străini, casele noastre la necunoscuți.
La nostra eredità [è] stata trasportata agli stranieri, [E] le nostre case a' forestieri.
3 Noi suntem orfani și fără tată, mamele noastre sunt ca văduvele.
Noi siam divenuti orfani, senza padre; [E] le nostre madri come donne vedove.
4 Noi am băut apa noastră pe bani; lemnul nostru ne este vândut nouă.
Noi abbiam bevuta la nostra acqua per danari, Le nostre legne ci sono state vendute a prezzo.
5 Gâturile noastre sunt sub persecuție; muncim și nu avem odihnă.
Noi abbiam sofferta persecuzione sopra il nostro collo; Noi ci siamo affannati, e non abbiamo avuto alcun riposo.
6 Am dat mâna cu egiptenii și cu asirienii, ca să ne săturăm cu pâine.
Noi abbiam porta la mano agli Egizi, [Ed] agli Assiri, per saziarci di pane.
7 Părinții noștri au păcătuit și nu mai sunt, iar noi am purtat nelegiuirile lor.
I nostri padri hanno peccato, e non sono [più]; Noi abbiam portate le loro iniquità.
8 Servitori au condus peste noi, nu este nimeni care să ne elibereze din mâna lor.
De' servi ci hanno signoreggiati; Non [vi è stato] alcuno che [ci] abbia riscossi di man loro.
9 Ne câștigăm pâinea cu riscul vieților noastre din cauza sabiei pustiei.
Noi abbiamo addotta la nostra vittuaglia A rischio della nostra vita, per la spada del deserto.
10 Pielea noastră era neagră ca un cuptor din cauza foametei teribile.
La nostra pelle è divenuta bruna come un forno, Per l'arsure della fame.
11 Ei au necinstit femeile în Sion și pe fecioarele din cetățile lui Iuda.
Le donne sono state sforzate in Sion, E le vergini nelle città di Giuda.
12 Prinți sunt spânzurați prin mâna lor; fețele bătrânilor nu au fost onorate.
I principi sono stati impiccati per man di coloro; Non si è avuta riverenza alle facce de' vecchi.
13 Ei au luat pe tineri să macine și copiii au căzut sub lemne.
I giovani hanno portata la macinatura, E i fanciulli son caduti per le legne.
14 Bătrânii au încetat [să mai fie] la poartă, tinerii la muzica lor.
I vecchi hanno abbandonato le porte, E i giovani i loro suoni.
15 Bucuria inimii noastre a încetat; dansul nostru este întors în jale.
La gioia del nostro cuore è cessata, I nostri balli sono stati cangiati in duolo.
16 Coroana a căzut de pe capul nostru; vai de noi, pentru că am păcătuit!
La corona del nostro capo è caduta; Guai ora a noi! perciocchè abbiam peccato.
17 Fiindcă inima noastră [este] leșinată; pentru aceste lucruri ochii noștri sunt întunecați.
Per questo il cuor nostro è languido; Per queste cose gli occhi nostri sono scurati.
18 Din cauza muntelui Sionului, care este pustiit, vulpile se plimbă pe el.
Egli è perchè il monte di Sion è deserto, [Sì che] le volpi vi passeggiano.
19 Tu, DOAMNE, rămâi pentru totdeauna; tronul tău din generație în generație.
Tu, Signore, dimori in eterno; Il tuo trono [è stabile] per ogni età.
20 Pentru ce ne uiți pentru totdeauna și ne părăsești atât de mult timp?
Perchè ci dimenticheresti in perpetuo? [Perchè] ci abbandoneresti per lungo tempo?
21 Întoarce-ne la tine, DOAMNE și ne vom întoarce; înnoiește-ne zilele ca în vechime.
O Signore, convertici a te, e noi sarem convertiti: Rinnova i nostri giorni, come [erano] anticamente.
22 Dar tu ne-ai respins pe deplin, te-ai înfuriat tare împotriva noastră.
Perciocchè, ci hai tu del tutto riprovati? Sei tu adirato contro a noi fino all'estremo?