Lamentații 5
1 Amintește-ți, DOAMNE, ce a venit peste noi; ia aminte și privește ocara noastră.
Ricordati, Signore, di quanto ci è accaduto, guarda e considera il nostro obbrobrio.
2 Moștenirea noastră s-a întors la străini, casele noastre la necunoscuți.
La nostra eredità è passata a stranieri, le nostre case a estranei.
3 Noi suntem orfani și fără tată, mamele noastre sunt ca văduvele.
Orfani siam diventati, senza padre; le nostre madri come vedove.
4 Noi am băut apa noastră pe bani; lemnul nostru ne este vândut nouă.
L'acqua nostra beviamo per denaro, la nostra legna si acquista a pagamento.
5 Gâturile noastre sunt sub persecuție; muncim și nu avem odihnă.
Con un giogo sul collo siamo perseguitati siamo sfiniti, non c'è per noi riposo.
6 Am dat mâna cu egiptenii și cu asirienii, ca să ne săturăm cu pâine.
All'Egitto abbiamo teso la mano, all'Assiria per saziarci di pane.
7 Părinții noștri au păcătuit și nu mai sunt, iar noi am purtat nelegiuirile lor.
I nostri padri peccarono e non sono più, noi portiamo la pena delle loro iniquità.
8 Servitori au condus peste noi, nu este nimeni care să ne elibereze din mâna lor.
Schiavi comandano su di noi, non c'è chi ci liberi dalle loro mani.
9 Ne câștigăm pâinea cu riscul vieților noastre din cauza sabiei pustiei.
A rischio della nostra vita ci procuriamo il pane davanti alla spada nel deserto.
10 Pielea noastră era neagră ca un cuptor din cauza foametei teribile.
La nostra pelle si è fatta bruciante come un forno a causa degli ardori della fame.
11 Ei au necinstit femeile în Sion și pe fecioarele din cetățile lui Iuda.
Han disonorato le donne in Sion, le vergini nelle città di Giuda.
12 Prinți sunt spânzurați prin mâna lor; fețele bătrânilor nu au fost onorate.
I capi sono stati impiccati dalle loro mani, i volti degli anziani non sono stati rispettati.
13 Ei au luat pe tineri să macine și copiii au căzut sub lemne.
I giovani han girato la mola; i ragazzi son caduti sotto il peso della legna.
14 Bătrânii au încetat [să mai fie] la poartă, tinerii la muzica lor.
Gli anziani hanno disertato la porta, i giovani i loro strumenti a corda.
15 Bucuria inimii noastre a încetat; dansul nostru este întors în jale.
La gioia si è spenta nei nostri cuori, si è mutata in lutto la nostra danza.
16 Coroana a căzut de pe capul nostru; vai de noi, pentru că am păcătuit!
E' caduta la corona dalla nostra testa; guai a noi, perché abbiamo peccato!
17 Fiindcă inima noastră [este] leșinată; pentru aceste lucruri ochii noștri sunt întunecați.
Per questo è diventato mesto il nostro cuore, per tali cose si sono annebbiati i nostri occhi:
18 Din cauza muntelui Sionului, care este pustiit, vulpile se plimbă pe el.
perché il monte di Sion è desolato; le volpi vi scorrazzano.
19 Tu, DOAMNE, rămâi pentru totdeauna; tronul tău din generație în generație.
Ma tu, Signore, rimani per sempre, il tuo trono di generazione in generazione.
20 Pentru ce ne uiți pentru totdeauna și ne părăsești atât de mult timp?
Perché ci vuoi dimenticare per sempre? Ci vuoi abbandonare per lunghi giorni?
21 Întoarce-ne la tine, DOAMNE și ne vom întoarce; înnoiește-ne zilele ca în vechime.
Facci ritornare a te, Signore, e noi ritorneremo; rinnova i nostri giorni come in antico,
22 Dar tu ne-ai respins pe deplin, te-ai înfuriat tare împotriva noastră.
poiché non ci hai rigettati per sempre, nè senza limite sei sdegnato contro di noi.
