Lamentații 5
1 Amintește-ți, DOAMNE, ce a venit peste noi; ia aminte și privește ocara noastră.
Remember, O YHWH, what has befallen us, Look attentively, and see our reproach.
2 Moștenirea noastră s-a întors la străini, casele noastre la necunoscuți.
Our inheritance has been turned to strangers, Our houses to foreigners.
3 Noi suntem orfani și fără tată, mamele noastre sunt ca văduvele.
Orphans we have been—without a father, our mothers [are] as widows.
4 Noi am băut apa noastră pe bani; lemnul nostru ne este vândut nouă.
We have drunk our water for money, Our wood comes for a price.
5 Gâturile noastre sunt sub persecuție; muncim și nu avem odihnă.
For our neck we have been pursued, We have labored—there has been no rest for us.
6 Am dat mâna cu egiptenii și cu asirienii, ca să ne săturăm cu pâine.
[To] Egypt we have given a hand, [To] Asshur, to be satisfied with bread.
7 Părinții noștri au păcătuit și nu mai sunt, iar noi am purtat nelegiuirile lor.
Our fathers have sinned—they are not, We have borne their iniquities.
8 Servitori au condus peste noi, nu este nimeni care să ne elibereze din mâna lor.
Servants have ruled over us, There is no deliverer from their hand.
9 Ne câștigăm pâinea cu riscul vieților noastre din cauza sabiei pustiei.
With our lives we bring in our bread, Because of the sword of the wilderness.
10 Pielea noastră era neagră ca un cuptor din cauza foametei teribile.
Our skin as an oven has been burning, Because of the raging of the famine.
11 Ei au necinstit femeile în Sion și pe fecioarele din cetățile lui Iuda.
Wives in Zion they have humbled, Virgins—in cities of Judah.
12 Prinți sunt spânzurați prin mâna lor; fețele bătrânilor nu au fost onorate.
Princes have been hanged by their hand, Elderly faces have not been honored.
13 Ei au luat pe tineri să macine și copiii au căzut sub lemne.
They have taken young men to grind, And youths have stumbled with wood.
14 Bătrânii au încetat [să mai fie] la poartă, tinerii la muzica lor.
Elderly have ceased from the gate, Young men from their song.
15 Bucuria inimii noastre a încetat; dansul nostru este întors în jale.
The joy of our heart has ceased, Our dancing has been turned to mourning.
16 Coroana a căzut de pe capul nostru; vai de noi, pentru că am păcătuit!
The crown has fallen [from] our head, Woe [is] now to us, for we have sinned.
17 Fiindcă inima noastră [este] leșinată; pentru aceste lucruri ochii noștri sunt întunecați.
Our heart has been sick for this, Our eyes have been dim for these.
18 Din cauza muntelui Sionului, care este pustiit, vulpile se plimbă pe el.
For the Mount of Zion—that is desolate, Foxes have gone up on it.
19 Tu, DOAMNE, rămâi pentru totdeauna; tronul tău din generație în generație.
You, O YHWH, remain for all time, Your throne to generation and generation.
20 Pentru ce ne uiți pentru totdeauna și ne părăsești atât de mult timp?
Why do You forget us forever? You forsake us for [the] length of [our] days!
21 Întoarce-ne la tine, DOAMNE și ne vom întoarce; înnoiește-ne zilele ca în vechime.
Turn us back, O YHWH, to You, And we turn back, renew our days as of old.
22 Dar tu ne-ai respins pe deplin, te-ai înfuriat tare împotriva noastră.
For have You utterly rejected us? You have been angry against us—exceedingly?
