< Lamentații 5 >

1 Amintește-ți, DOAMNE, ce a venit peste noi; ia aminte și privește ocara noastră.
Hinumdumi, Oh Jehova, kong unsay nahitabo kanamo: Sud-onga, ug tan-awa ang among kaulaw.
2 Moștenirea noastră s-a întors la străini, casele noastre la necunoscuți.
Ang among kabilin nahulog ngadto sa mga dumuloong, Ang among mga balay ngadto sa mga lumalangyaw.
3 Noi suntem orfani și fără tată, mamele noastre sunt ca văduvele.
Kami mga ilo ug walay mga amahan; Ang among mga inahan nangahimong mga balo.
4 Noi am băut apa noastră pe bani; lemnul nostru ne este vândut nouă.
Kami nag-inum sa among tubig nga binayloan sa salapi; Ang among kahoy ginabaligya na kanamo.
5 Gâturile noastre sunt sub persecuție; muncim și nu avem odihnă.
Ang mga maglulutos kanamo nagaungot sa among mga liog: Kami gikapuyan ug walay pahulay.
6 Am dat mâna cu egiptenii și cu asirienii, ca să ne săturăm cu pâine.
Among gihatag ang kamot ngadto sa mga Egiptohanon, Ug sa mga Asiriahanon, aron tagbawon sa tinapay.
7 Părinții noștri au păcătuit și nu mai sunt, iar noi am purtat nelegiuirile lor.
Ang among mga amahan nanagpakasala, ug wala na; Ug among giantus ang ilang kasal-anan.
8 Servitori au condus peste noi, nu este nimeni care să ne elibereze din mâna lor.
Ang mga sulogoon maoy nagahari kanamo: Walay makaluwas kanamo gikan sa ilang kamot.
9 Ne câștigăm pâinea cu riscul vieților noastre din cauza sabiei pustiei.
Makuha namo ang among tinapay uban ang peligro sa among kinabuhi, Tungod sa espada didto sa kamingawan.
10 Pielea noastră era neagră ca un cuptor din cauza foametei teribile.
Ang among panit maitum sama sa usa ka hudno, Tungod sa makasunog nga kainit sa kagutmanan.
11 Ei au necinstit femeile în Sion și pe fecioarele din cetățile lui Iuda.
Ginalugos nila ang mga babaye didto sa Sion, Ang mga ulay sa ciudad sa Juda.
12 Prinți sunt spânzurați prin mâna lor; fețele bătrânilor nu au fost onorate.
Ang mga principe ginabitay pinaagi sa ilang mga kamot: Ang mga nawong sa mga anciano wala tahura.
13 Ei au luat pe tineri să macine și copiii au căzut sub lemne.
Ang mga batan-ong lalake maoy nanagpas-an sa galingan; Ug ang kabataan gipahiumod sa ilalum sa kahoy.
14 Bătrânii au încetat [să mai fie] la poartă, tinerii la muzica lor.
Ang mga anciano namiya sa pultahan, Ang mga batan-ong lalake namiya sa ilang honi.
15 Bucuria inimii noastre a încetat; dansul nostru este întors în jale.
Ang kalipay sa among kasingkasing mihunong na; Ang among sayaw nahimong pagminatay.
16 Coroana a căzut de pe capul nostru; vai de noi, pentru că am păcătuit!
Ang purongpurong nahulog gikan sa among ulo: Alaut kami kay kami nakasala man!
17 Fiindcă inima noastră [este] leșinată; pentru aceste lucruri ochii noștri sunt întunecați.
Tungod niini ang among kasingkasing nagakaluya; Tungod niining mga butanga ang among mga mata lubog na.
18 Din cauza muntelui Sionului, care este pustiit, vulpile se plimbă pe el.
Tungod sa bukid sa Sion, nga mamingaw: Ang mga milo nagalakaw sa ibabaw niana.
19 Tu, DOAMNE, rămâi pentru totdeauna; tronul tău din generație în generație.
Ikaw, Oh Jehova, magapabilin sa walay katapusan; Ang imong trono nagapadayon gikan sa kaliwatan ngadto sa kaliwatan.
20 Pentru ce ne uiți pentru totdeauna și ne părăsești atât de mult timp?
Ngano man nga nalimot ka kanamo sa walay katapusan, Ug mibiya kanamo sa hataas kaayong panahon?
21 Întoarce-ne la tine, DOAMNE și ne vom întoarce; înnoiește-ne zilele ca în vechime.
Pabalika kami nganha kanimo, Oh Jehova, ug kami mamalik; Bag-oha ang among mga adlaw ingon sa kanhing panahon.
22 Dar tu ne-ai respins pe deplin, te-ai înfuriat tare împotriva noastră.
Apan giay-ran mo sa tuman kami; Ikaw naligutgut sa hilabihan batok kanamo.

< Lamentații 5 >