Lamentații 3

1 Eu sunt omul care a văzut necaz prin nuiaua mâniei sale.

Jag är en elände man, den hans grymhets ris se måste.

2 El m-a condus și m-a adus în întuneric și nu în lumină.

Han hafver ledt mig, och låtit mig gå i mörkrena, och icke i ljusena.

3 Într-adevăr, împotriva mea s-a întors el; și-a întors mâna împotriva mea, toată ziua.

Han hafver vändt sina hand emot mig, och handlar fast annorlunda med mig alltid.

4 El a făcut carnea și pielea mea să îmbătrânească; mi-a zdrobit oasele.

Han hafver gjort mitt kött och mina hud gammal, och sönderslagit min ben.

5 El a ridicat un zid împotriva mea și m-a încercuit cu fiere și trudă.

Han hafver byggt emot mig, och bevefvat mig uti galla och mödo.

6 El m-a pus în locuri întunecoase, ca pe morții din vechime.

Han hafver lagt mig uti mörkret, lika som de döda i verldene.

7 El m-a îngrădit, încât nu pot ieși; el mi-a îngreunat lanțul.

Han hafver innemurat mig, så att jag icke utkomma kan, och satt mig uti hårda fjettrar.

8 De asemenea și când plâng și strig, el îmi oprește rugăciunea.

Och om jag än ropade och både, så stoppar han öronen till för mina bön.

9 El mi-a închis căile cu pietre cioplite, mi-a strâmbat cărările.

Han hafver igenmurat min väg med huggen sten, och mina stigar igentäppt.

10 El a fost pentru mine ca un urs la pândă și ca un leu în locuri tainice.

Han hafver vaktat efter mig lika som en björn, lika som ett lejon i lönlig rum.

11 El mi-a abătut căile și m-a rupt în bucăți, el m-a pustiit.

Han hafver låtit mig fela om vägen; han hafver rifvit mig i stycken sönder, och tillintetgjort.

12 El și-a încordat arcul și m-a pus ca o țintă pentru săgeată.

Han hafver spänt sin båga, och satt mig; såsom ett mål för pilenom.

13 El a făcut ca săgețile tolbei lui să intre în rărunchii mei.

Han hafver utaf kogret låtit skjuta mig i mina njurar.

14 Am fost de râs pentru tot poporul meu și cântecul lor toată ziua.

Jag är vorden till spott allo mino folke, och deras dagliga visa.

15 El m-a umplut cu amărăciuni, m-a îmbătat cu pelin.

Han hafver måttat mig med bitterhet, och gifvit mig malört dricka.

16 De asemenea mi-a zdrobit dinții cu pietriș, m-a acoperit cu cenușă.

Han hafver slagit mina tänder sönder i små stycke, och vältrat mig uti asko.

17 Și mi-ai alungat sufletul departe de pace, am uitat prosperitatea.

Min själ är fördrifven ifrå fridenom; goda, dagar måste jag förgäta.

18 Și am spus: Tăria mea și speranța mea din DOMNUL, au pierit,

Jag sade: Mitt hopp är ute, att jag någon tid mer skall vara när Herranom.

19 Amintindu-mi de necazul meu și de nenorocirea mea, de pelin și de fiere.

Kom dock ihåg, huru jag är elände och öfvergifven, och malört och galla druckit hafver.

20 Sufletul meu și le amintește încă și este umilit în mine.

Du varder ju deruppå tänkandes; ty min själ säger mig det.

21 De aceasta îmi amintesc, de aceea am speranță.

Det lägger jag på hjertat, derföre hoppas mig ännu.

22 Datorită milelor DOMNULUI nu suntem mistuiți, fiindcă mângâierile lui nu se sfârșesc.

Herrans mildhet är det, att ännu icke är ute med oss; hans barmhertighet hafver än nu icke ända;

23 Ele sunt noi în fiecare dimineață; mare este credincioșia ta.

Utan hon är hvar morgon ny, och din trohet är stor.

24 DOMNUL este partea mea, spune sufletul meu; de aceea voi spera în el.

Herren är min del, säger min själ; derför vill jag hoppas uppå honom.

25 DOMNUL este bun cu cei care îl așteaptă, cu sufletul care îl caută.

Ty Herren är god dem som hoppas uppå honom, och den själ som frågar efter honom.

26 Este bine ca omul deopotrivă să spere și să aștepte în tăcere salvarea DOMNULUI.

Det är en kostelig ting, att man är tålig, och hoppas uppå Herrans hjelp.

27 Este bine pentru om să poarte jugul în tinerețea sa.

Det är en kostelig ting, att man drager oket i ungdomen;

28 El șade singur și tace, deoarece și l-a pus asupra lui.

Att en, som öfvergifven är, hafver tålamod, när honom något uppåkommer;

29 Își pune gura în țărână; dacă astfel poate fi speranță.

Och sätter sin mun uti stoft, och vänter efter hoppet;

30 El își dă obrazul celui care îl lovește; este îndestulat cu ocară.

Och låtter slå sig vid kindbenet, och lägger mycken försmädelse uppå sig.

31 Fiindcă DOMNUL nu va lepăda pentru totdeauna;

Ty Herren drifver icke ifrå sig evinnerliga;

32 Dar deși întristează, totuși va avea mângâiere după mulțimea îndurărilor sale.

Utan han bedröfvar väl; men han förbarmar sig igen, efter sin stora mildhet.

33 Pentru că el nu își pune inima să chinuiască, nici nu mâhnește pe copiii oamenilor.

Ty han plågar och bedröfvar icke menniskona af hjertat;

34 Zdrobirea sub picioare a tuturor prizonierilor pământului,

Lika som han ville platt undertrycka låta de elända på jordene;

35 Abaterea dreptului unui om înaintea feței celui Preaînalt,

Och låta deras sak för Gudi orätta vara;

36 Domnul nu aprobă a răsturna pe om în cauza lui.

Och dem falskeliga döma låta, lika som Herren såge det intet.

37 Cine este cel ce spune și se împlinește ceva, când Domnul nu poruncește aceasta?

Ho tör då säga, att sådant sker utan Herrans befallning;

38 Nu din gura celui Preaînalt ies răul și binele?

Och att hvarken ondt eller godt kommer igenom hans befallning?

39 Pentru ce să se plângă un om care trăiește, un om pentru pedepsirea păcatelor lui?

Hvi knorra då menniskorna alltså, medan de lefva? Hvar och en knorre emot sina synder.

40 Să ne cercetăm și să ne încercăm căile noastre și să ne întoarcem la DOMNUL.

Och låt oss ransaka och söka vårt väsende, och omvända oss till Herran.

41 Să ne înălțăm inima cu mâinile noastre spre Dumnezeu în ceruri.

Låt oss upplyfta vår hjerta, samt med händerna, till Gud i himmelen.

42 Noi am încălcat legea și ne-am răzvrătit; tu nu ai iertat.

Vi, vi hafve syndat, och olydige varit; derföre hafver du med rätta intet skonat;

43 Tu ai acoperit cu mânie și ne-ai persecutat; ai ucis, nu ai cruțat.

Utan du hafver förmörkrat oss med vrede, och förföljt och dräpit utan barmhertighet.

44 Te-ai acoperit cu un nor, ca rugăciunea noastră să nu străbată la tine.

Du hafver betäckt dig med en sky, att ingen bön derigenom komma kunde.

45 Ne-ai făcut precum gunoiul și mizeria în mijlocul poporului.

Du hafver gjort oss till träck och slemhet ibland folken.

46 Toți dușmanii noștri și-au deschis gurile împotriva noastră.

Alle våre fiender gapa med munnen emot oss.

47 Frica și cursa au venit peste noi, pustiirea și distrugerea.

Vi varde förtryckte och plågade med förskräckelse och ångest.

48 Ochiului meu îi curg râuri de apă din cauza nimicirii fiicei poporului meu.

Min ögon rinna med vattubäcker, öfver mins folks dotters jämmer.

49 Ochiul meu toarnă și nu încetează, fără oprire,

Min ögon flyta, och kunna icke aflåta; ty der är ingen återvända;

50 Până când DOMNUL va privi în jos și va vedea din cer.

Tilldess Herren af himmelen skådar härned, och ser dertill.

51 Ochiul meu îmi influențează inima datorită tuturor fiicelor cetății mele.

Mitt öga fräter mig lifvet bort, för alla mins stads döttrars skull.

52 Dușmanii mei m-au urmărit aprig, fără motiv, ca pe o pasăre.

Mine fiender hafva besnärt mig, lika som en fågel, utan sak.

53 Mi-au stârpit viața în groapă și au aruncat o piatră peste mine.

De hafva förgjort mitt lif uti ene kulo, och kastat uppå mig stenar.

54 Apele au curs peste capul meu; atunci am spus: Sunt stârpit.

De hafva ock begjutit mitt hufvud med vatten; då sade jag: Nu är det platt ute med mig.

55 Am chemat numele tău, DOAMNE, din groapa cea adâncă.

Men jag åkallade ditt Namn, Herre, nedan utu kulone;

56 Tu mi-ai auzit vocea; nu îți ascunde urechea la suflarea mea, la strigătul meu.

Och du hörde mina röst: Bortgöm icke din öron för mitt suckande och ropande.

57 Tu te-ai apropiat în ziua când eu te-am chemat; ai spus: Nu te teme.

Nalka dig till mig, när jag åkallar dig och säg; Frukta dig intet.

58 Doamne, tu ai pledat în cauzele sufletului meu; mi-ai răscumpărat viața.

Uträtta, du Herre, mins själs sak, och förlossa mitt lif.

59 DOAMNE, tu ai văzut răul, ce mi s-a făcut; judecă tu cauza mea.

Herre, se dock till, huru orätt mig sker, och hjelp mig till min rätt.

60 Ai văzut toată răzbunarea lor și toate închipuirile lor împotriva mea.

Du ser alla deras hämnd, och alla deras tankar emot mig.

61 Ai auzit ocara lor, DOAMNE și închipuirile lor împotriva mea;

Herre, du hörer deras försmädelse, och alla deras tankar öfver mig;

62 Buzele celor care s-au ridicat împotriva mea și planul lor împotriva mea toată ziua.

Mina motståndares läppar, och deras rådslag emot mig dagliga.

63 Privește așezarea lor și ridicarea lor; eu sunt muzica lor.

Se dock, ehvad de sig lägga eller uppstå, så qväda de visor om mig.

64 Întoarce-le o răsplată, DOAMNE, conform cu lucrarea mâinilor lor.

Vedergäll dem, Herre, såsom de förtjent hafva.

65 Dă-le întristare a inimii, blestemul tău asupra lor.

Låt dem deras hjerta förskräckas och känna dina banno.

66 Persecută-i și nimicește-i în mânie de sub cerurile DOMNULUI.

Förfölj dem med grymhet, och förgör dem under Herrans himmel.