Lamentații 3
1 Eu sunt omul care a văzut necaz prin nuiaua mâniei sale.
I am the man that hath seen affliction by the rod of his wrath.
2 El m-a condus și m-a adus în întuneric și nu în lumină.
He hath led me, and brought me into darkness, but not into light.
3 Într-adevăr, împotriva mea s-a întors el; și-a întors mâna împotriva mea, toată ziua.
Surely against me is he turned; he turneth his hand against me all the day.
4 El a făcut carnea și pielea mea să îmbătrânească; mi-a zdrobit oasele.
My flesh and my skin hath he made old; he hath broken my bones.
5 El a ridicat un zid împotriva mea și m-a încercuit cu fiere și trudă.
He hath besieged me, and surrounded me with gall and travail.
6 El m-a pus în locuri întunecoase, ca pe morții din vechime.
He hath set me in dark places, as they that are dead of old.
7 El m-a îngrădit, încât nu pot ieși; el mi-a îngreunat lanțul.
He hath hedged me about, that I cannot get out: he hath made my chain heavy.
8 De asemenea și când plâng și strig, el îmi oprește rugăciunea.
Also when I cry and shout, he shutteth out my prayer.
9 El mi-a închis căile cu pietre cioplite, mi-a strâmbat cărările.
He hath inclosed my ways with hewn stone, he hath made my paths crooked.
10 El a fost pentru mine ca un urs la pândă și ca un leu în locuri tainice.
He was to me as a bear lying in wait, and as a lion in secret places.
11 El mi-a abătut căile și m-a rupt în bucăți, el m-a pustiit.
He hath turned aside my ways, and pulled me in pieces: he hath made me desolate.
12 El și-a încordat arcul și m-a pus ca o țintă pentru săgeată.
He hath bent his bow, and set me as a mark for the arrow.
13 El a făcut ca săgețile tolbei lui să intre în rărunchii mei.
He hath caused the arrows of his quiver to enter into my reins.
14 Am fost de râs pentru tot poporul meu și cântecul lor toată ziua.
I was a derision to all my people; and their song all the day.
15 El m-a umplut cu amărăciuni, m-a îmbătat cu pelin.
He hath filled me with bitterness, he hath made me drunk with wormwood.
16 De asemenea mi-a zdrobit dinții cu pietriș, m-a acoperit cu cenușă.
He hath also broken my teeth with gravel stones, he hath covered me with ashes.
17 Și mi-ai alungat sufletul departe de pace, am uitat prosperitatea.
And thou hast removed my soul far off from peace: I forgot prosperity.
18 Și am spus: Tăria mea și speranța mea din DOMNUL, au pierit,
And I said, My strength and my hope hath perished from the LORD:
19 Amintindu-mi de necazul meu și de nenorocirea mea, de pelin și de fiere.
Remembering my affliction and my misery, the wormwood and the gall.
20 Sufletul meu și le amintește încă și este umilit în mine.
My soul hath them still in remembrance, and is humbled in me.
21 De aceasta îmi amintesc, de aceea am speranță.
This I recall to my mind, therefore have I hope.
22 Datorită milelor DOMNULUI nu suntem mistuiți, fiindcă mângâierile lui nu se sfârșesc.
It is of the LORD’S mercies that we are not consumed, because his compassions fail not.
23 Ele sunt noi în fiecare dimineață; mare este credincioșia ta.
They are new every morning: great is thy faithfulness.
24 DOMNUL este partea mea, spune sufletul meu; de aceea voi spera în el.
The LORD is my portion, saith my soul; therefore will I hope in him.
25 DOMNUL este bun cu cei care îl așteaptă, cu sufletul care îl caută.
The LORD is good to them that wait for him, to the soul that seeketh him.
26 Este bine ca omul deopotrivă să spere și să aștepte în tăcere salvarea DOMNULUI.
It is good that a man should both hope and quietly wait for the salvation of the LORD.
27 Este bine pentru om să poarte jugul în tinerețea sa.
It is good for a man that he should bear the yoke in his youth.
28 El șade singur și tace, deoarece și l-a pus asupra lui.
He sitteth alone and keepeth silence, because he hath borne it upon him.
29 Își pune gura în țărână; dacă astfel poate fi speranță.
He putteth his mouth in the dust; if there may be hope.
30 El își dă obrazul celui care îl lovește; este îndestulat cu ocară.
He giveth his cheek to him that smiteth him: he is filled full with reproach.
31 Fiindcă DOMNUL nu va lepăda pentru totdeauna;
For the Lord will not cast off for ever:
32 Dar deși întristează, totuși va avea mângâiere după mulțimea îndurărilor sale.
But though he causeth grief, yet will he have compassion according to the multitude of his mercies.
33 Pentru că el nu își pune inima să chinuiască, nici nu mâhnește pe copiii oamenilor.
For he doth not afflict willingly nor grieve the children of men.
34 Zdrobirea sub picioare a tuturor prizonierilor pământului,
To crush under his feet all the prisoners of the earth,
35 Abaterea dreptului unui om înaintea feței celui Preaînalt,
To turn aside the right of a man before the face of the most High,
36 Domnul nu aprobă a răsturna pe om în cauza lui.
To subvert a man in his cause, the Lord approveth not.
37 Cine este cel ce spune și se împlinește ceva, când Domnul nu poruncește aceasta?
Who is he that saith, and it cometh to pass, when the Lord commandeth it not?
38 Nu din gura celui Preaînalt ies răul și binele?
Out of the mouth of the most High proceedeth not evil and good?
39 Pentru ce să se plângă un om care trăiește, un om pentru pedepsirea păcatelor lui?
Why doth a living man complain, a man for the punishment of his sins?
40 Să ne cercetăm și să ne încercăm căile noastre și să ne întoarcem la DOMNUL.
Let us search and try our ways, and turn again to the LORD.
41 Să ne înălțăm inima cu mâinile noastre spre Dumnezeu în ceruri.
Let us lift up our heart with our hands to God in the heavens.
42 Noi am încălcat legea și ne-am răzvrătit; tu nu ai iertat.
We have transgressed and have rebelled: thou hast not pardoned.
43 Tu ai acoperit cu mânie și ne-ai persecutat; ai ucis, nu ai cruțat.
Thou hast covered with anger, and persecuted us: thou hast slain, thou hast not pitied.
44 Te-ai acoperit cu un nor, ca rugăciunea noastră să nu străbată la tine.
Thou hast covered thyself with a cloud, that our prayer should not pass through.
45 Ne-ai făcut precum gunoiul și mizeria în mijlocul poporului.
Thou hast made us as the offscouring and refuse in the midst of the people.
46 Toți dușmanii noștri și-au deschis gurile împotriva noastră.
All our enemies have opened their mouths against us.
47 Frica și cursa au venit peste noi, pustiirea și distrugerea.
Fear and a snare is come upon us, desolation and destruction.
48 Ochiului meu îi curg râuri de apă din cauza nimicirii fiicei poporului meu.
My eye runneth down with rivers of water for the destruction of the daughter of my people.
49 Ochiul meu toarnă și nu încetează, fără oprire,
My eye trickleth down, and ceaseth not, without any intermission,
50 Până când DOMNUL va privi în jos și va vedea din cer.
Till the LORD shall look down, and behold from heaven.
51 Ochiul meu îmi influențează inima datorită tuturor fiicelor cetății mele.
My eye affecteth my heart because of all the daughters of my city.
52 Dușmanii mei m-au urmărit aprig, fără motiv, ca pe o pasăre.
My enemies chased me hard, like a bird, without cause.
53 Mi-au stârpit viața în groapă și au aruncat o piatră peste mine.
They have cut off my life in the dungeon, and cast a stone upon me.
54 Apele au curs peste capul meu; atunci am spus: Sunt stârpit.
Waters flowed over my head; then I said, I am cut off.
55 Am chemat numele tău, DOAMNE, din groapa cea adâncă.
I called upon thy name, O LORD, out of the low dungeon.
56 Tu mi-ai auzit vocea; nu îți ascunde urechea la suflarea mea, la strigătul meu.
Thou hast heard my voice: hide not thy ear at my breathing, at my cry.
57 Tu te-ai apropiat în ziua când eu te-am chemat; ai spus: Nu te teme.
Thou drewest near in the day that I called upon thee: thou saidst, Fear not.
58 Doamne, tu ai pledat în cauzele sufletului meu; mi-ai răscumpărat viața.
O Lord, thou hast pleaded the causes of my soul; thou hast redeemed my life.
59 DOAMNE, tu ai văzut răul, ce mi s-a făcut; judecă tu cauza mea.
O LORD, thou hast seen my wrong: judge thou my cause.
60 Ai văzut toată răzbunarea lor și toate închipuirile lor împotriva mea.
Thou hast seen all their vengeance and all their imaginations against me.
61 Ai auzit ocara lor, DOAMNE și închipuirile lor împotriva mea;
Thou hast heard their reproach, O LORD, and all their imaginations against me;
62 Buzele celor care s-au ridicat împotriva mea și planul lor împotriva mea toată ziua.
The lips of those that rose up against me, and they plot against me all the day.
63 Privește așezarea lor și ridicarea lor; eu sunt muzica lor.
Behold their sitting down, and their rising up; I am their music.
64 Întoarce-le o răsplată, DOAMNE, conform cu lucrarea mâinilor lor.
Render to them a recompence, O LORD, according to the work of their hands.
65 Dă-le întristare a inimii, blestemul tău asupra lor.
Give them sorrow of heart, thy curse to them.
66 Persecută-i și nimicește-i în mânie de sub cerurile DOMNULUI.
Persecute and destroy them in anger from under the heavens of the LORD.
