Lamentații 3
1 Eu sunt omul care a văzut necaz prin nuiaua mâniei sale.
I, am the man, that hath seen affliction, by the rod of his indignation;
2 El m-a condus și m-a adus în întuneric și nu în lumină.
Me, hath he driven out and brought into darkness, and not light;
3 Într-adevăr, împotriva mea s-a întors el; și-a întors mâna împotriva mea, toată ziua.
Surely, against me, doth he again and again, turn his hand all the day.
4 El a făcut carnea și pielea mea să îmbătrânească; mi-a zdrobit oasele.
He hath worn out my flesh and my skin, hath broken my bones;
5 El a ridicat un zid împotriva mea și m-a încercuit cu fiere și trudă.
He hath built up against me, and carried round me, fortifications and a trench;
6 El m-a pus în locuri întunecoase, ca pe morții din vechime.
In dark places, hath he made me sit, like the dead of age-past times.
7 El m-a îngrădit, încât nu pot ieși; el mi-a îngreunat lanțul.
He hath walled up around me, that I cannot get out, hath weighted my fetter;
8 De asemenea și când plâng și strig, el îmi oprește rugăciunea.
Yea, when I make outcry and implore, he hath shut out my prayer;
9 El mi-a închis căile cu pietre cioplite, mi-a strâmbat cărările.
He hath walled in my ways with hewn stone, my paths, hath he caused to wind back.
10 El a fost pentru mine ca un urs la pândă și ca un leu în locuri tainice.
A bear lying in wait, he is to me, a lion, in secret places;
11 El mi-a abătut căile și m-a rupt în bucăți, el m-a pustiit.
My ways, hath he turned aside, and hath torn me in pieces, hath made me desolate;
12 El și-a încordat arcul și m-a pus ca o țintă pentru săgeată.
He hath trodden his bow, and set me up, as a mark for the arrow.
13 El a făcut ca săgețile tolbei lui să intre în rărunchii mei.
He hath caused to enter my reins, the sons of his quiver;
14 Am fost de râs pentru tot poporul meu și cântecul lor toată ziua.
I have become a derision to all my people, their song all the day;
15 El m-a umplut cu amărăciuni, m-a îmbătat cu pelin.
He hath sated me with bitter things, hath drenched me with wormwood.
16 De asemenea mi-a zdrobit dinții cu pietriș, m-a acoperit cu cenușă.
And he hath crushed, with gravel-stones, my teeth, hath made me cower in ashes;
17 Și mi-ai alungat sufletul departe de pace, am uitat prosperitatea.
And thou hast thrust away from welfare, my soul, I have forgotten prosperity;
18 Și am spus: Tăria mea și speranța mea din DOMNUL, au pierit,
And I said, Vanished is mine endurance, even mine expectation, from Yahweh.
19 Amintindu-mi de necazul meu și de nenorocirea mea, de pelin și de fiere.
Remember my humiliation and my fleeings, the wormwood and poison;
20 Sufletul meu și le amintește încă și este umilit în mine.
Thou wilt, indeed remember, that, bowed down concerning myself, is my soul;
21 De aceasta îmi amintesc, de aceea am speranță.
This, will I bring back to my heart, therefore, will I hope.
22 Datorită milelor DOMNULUI nu suntem mistuiți, fiindcă mângâierile lui nu se sfârșesc.
The lovingkindnesses of Yahweh, verily they are not exhausted, Verily! not at an end, are his compassions:
23 Ele sunt noi în fiecare dimineață; mare este credincioșia ta.
New things for the mornings! Abundant is thy faithfulness:
24 DOMNUL este partea mea, spune sufletul meu; de aceea voi spera în el.
My portion, is Yahweh, saith my soul, For this cause, will I wait for him.
25 DOMNUL este bun cu cei care îl așteaptă, cu sufletul care îl caută.
Good is Yahweh, to them who wait for him, to the soul that will seek him;
26 Este bine ca omul deopotrivă să spere și să aștepte în tăcere salvarea DOMNULUI.
Good it is—both to wait and to be silent, for the deliverance of Yahweh;
27 Este bine pentru om să poarte jugul în tinerețea sa.
Good it is for a man, that he should bear the yoke in his youth.
28 El șade singur și tace, deoarece și l-a pus asupra lui.
Let him sit alone, and keep silence, because he took it upon himself:
29 Își pune gura în țărână; dacă astfel poate fi speranță.
Let him put, in the dust, his mouth, peradventure, there is hope!
30 El își dă obrazul celui care îl lovește; este îndestulat cu ocară.
Let him give, to him that smiteth him, his cheek, let him be sated with reproach.
31 Fiindcă DOMNUL nu va lepăda pentru totdeauna;
Surely My Lord, will not cast off, unto times age-abiding;
32 Dar deși întristează, totuși va avea mângâiere după mulțimea îndurărilor sale.
Surely, though he cause grief, yet will he have compassion, according to the multitude of his lovingkindnesses;
33 Pentru că el nu își pune inima să chinuiască, nici nu mâhnește pe copiii oamenilor.
Surely he hath not afflicted from his heart, nor caused sorrow to the sons of men.
34 Zdrobirea sub picioare a tuturor prizonierilor pământului,
To crush, under his feet, any of the prisoners of the earth;
35 Abaterea dreptului unui om înaintea feței celui Preaînalt,
To turn aside the right of a man, before the face of the Most High;
36 Domnul nu aprobă a răsturna pe om în cauza lui.
To oppress a son of earth in his cause, My Lord, hath made no provision.
37 Cine este cel ce spune și se împlinește ceva, când Domnul nu poruncește aceasta?
Who was it that spake, and it was done, [when], My Lord, had not commanded?
38 Nu din gura celui Preaînalt ies răul și binele?
Out of the mouth of the Most High, Proceed there not misfortunes and blessing?
39 Pentru ce să se plângă un om care trăiește, un om pentru pedepsirea păcatelor lui?
Why should a living son of earth complain, [Let] a man [complain] because of his sins?
40 Să ne cercetăm și să ne încercăm căile noastre și să ne întoarcem la DOMNUL.
Let us search out our ways, and examine them well, and let us return unto Yahweh;
41 Să ne înălțăm inima cu mâinile noastre spre Dumnezeu în ceruri.
Let us lift up our heart, to the opened palms, to the Mighty One in the heavens;
42 Noi am încălcat legea și ne-am răzvrătit; tu nu ai iertat.
We, have trespassed and rebelled, Thou, hast not pardoned.
43 Tu ai acoperit cu mânie și ne-ai persecutat; ai ucis, nu ai cruțat.
Thou hast covered thyself with anger, and pursued us, hast slain—hast not spared;
44 Te-ai acoperit cu un nor, ca rugăciunea noastră să nu străbată la tine.
Thou hast screened thyself with the clouds, that prayer, should not pass through;
45 Ne-ai făcut precum gunoiul și mizeria în mijlocul poporului.
Offscouring and refuse, dost thou make us, in the midst of the peoples.
46 Toți dușmanii noștri și-au deschis gurile împotriva noastră.
With their mouth, opened wide over us, [stand] all our foes.
47 Frica și cursa au venit peste noi, pustiirea și distrugerea.
Terror and a pit, have befallen us, tumult and grievous injury;
48 Ochiului meu îi curg râuri de apă din cauza nimicirii fiicei poporului meu.
With streams of water, mine eye runneth down, over the grievous injury of the daughter of my people.
49 Ochiul meu toarnă și nu încetează, fără oprire,
Mine eye, poureth itself out and ceaseth not, without relief;
50 Până când DOMNUL va privi în jos și va vedea din cer.
Until Yahweh out of the heavens shall look forth, and see,
51 Ochiul meu îmi influențează inima datorită tuturor fiicelor cetății mele.
Mine eye dealeth severely with my soul, because of all the daughters of my city.
52 Dușmanii mei m-au urmărit aprig, fără motiv, ca pe o pasăre.
They, have laid snares, for me as a bird, who are mine enemies without cause:
53 Mi-au stârpit viața în groapă și au aruncat o piatră peste mine.
They have cut off, in the dungeon, my life, and have cast a stone upon me;
54 Apele au curs peste capul meu; atunci am spus: Sunt stârpit.
Waters, flowed over, my head, I said, I am cut off!
55 Am chemat numele tău, DOAMNE, din groapa cea adâncă.
I have called upon thy Name, O Yahweh, out of the dungeon below;
56 Tu mi-ai auzit vocea; nu îți ascunde urechea la suflarea mea, la strigătul meu.
My voice, thou hast heard, —do not close thine ear to my respite, to mine outcry;
57 Tu te-ai apropiat în ziua când eu te-am chemat; ai spus: Nu te teme.
Thou drewest near, in the day I kept calling on thee, thou saidst, Do not fear!
58 Doamne, tu ai pledat în cauzele sufletului meu; mi-ai răscumpărat viața.
Thou hast pleaded, O My Lord, the pleas of my soul, hast redeemed my life;
59 DOAMNE, tu ai văzut răul, ce mi s-a făcut; judecă tu cauza mea.
Thou hast beheld, O Yahweh, my failure to get justice, Pronounce thou my sentence;
60 Ai văzut toată răzbunarea lor și toate închipuirile lor împotriva mea.
Thou hast seen all their vindictiveness, all their plots against me.
61 Ai auzit ocara lor, DOAMNE și închipuirile lor împotriva mea;
Thou hast heard their reproach, O Yahweh, all their plots against me;
62 Buzele celor care s-au ridicat împotriva mea și planul lor împotriva mea toată ziua.
The lips of mine assailants, and their mutterings, are against me, all the day;
63 Privește așezarea lor și ridicarea lor; eu sunt muzica lor.
On their downsitting and their uprising, do thou look, I, am their song.
64 Întoarce-le o răsplată, DOAMNE, conform cu lucrarea mâinilor lor.
Thou wilt render to them a recompense, O Yahweh, according to the work of their hands;
65 Dă-le întristare a inimii, blestemul tău asupra lor.
Thou wilt suffer them a veiling of heart, thy curse to them;
66 Persecută-i și nimicește-i în mânie de sub cerurile DOMNULUI.
Thou wilt pursue in anger, and wilt destroy them, from under the heavens of Yahweh.
