< Lamentații 3 >

1 Eu sunt omul care a văzut necaz prin nuiaua mâniei sale.
Kai loe anih palungphuihaih quiboeng hoiah patang ka khang boeh.
2 El m-a condus și m-a adus în întuneric și nu în lumină.
Anih mah khodai ai, khoving thungah ang hoih.
3 Într-adevăr, împotriva mea s-a întors el; și-a întors mâna împotriva mea, toată ziua.
Anih mah ang thuitaek; athun qui vaihi hoi vaihi a ban hoiah ang thuitaek.
4 El a făcut carnea și pielea mea să îmbătrânească; mi-a zdrobit oasele.
Anih mah ka ngan hoi ahin ang hmawnsak; ka huhnawk doeh angkhaehsak.
5 El a ridicat un zid împotriva mea și m-a încercuit cu fiere și trudă.
Kai tuk hanah misatuh kaminawk to pakhueng moe, kakhaa hoi karai hmuen hoiah ang takui khoep.
6 El m-a pus în locuri întunecoase, ca pe morții din vechime.
Canghnii ah kadueh kami baktiah, khoving thungah ang suek.
7 El m-a îngrădit, încât nu pot ieși; el mi-a îngreunat lanțul.
Sipae hoi ang takui khoep pongah, ka loih thai ai; kazit sumqui hoiah ang pathlet.
8 De asemenea și când plâng și strig, el îmi oprește rugăciunea.
Ka hangh moe, lawk ka thuih naah doeh, lawk ka thuihaih to ang pakaa pae ving.
9 El mi-a închis căile cu pietre cioplite, mi-a strâmbat cărările.
Ka caehhaih loklam to thlung hoiah ang pakaa pae khoep moe, kang koih loklam to ang pazuisak.
10 El a fost pentru mine ca un urs la pândă și ca un leu în locuri tainice.
Anih loe kai hanah, moi angang taqom baktih, amtueng ai ahmuen ah kaom kaipui baktiah oh.
11 El mi-a abătut căile și m-a rupt în bucăți, el m-a pustiit.
Anih mah kai loklam amkhraengsak moe, ang taprawt pet pacoengah, kai hae amrosak.
12 El și-a încordat arcul și m-a pus ca o țintă pentru săgeată.
Anih mah kalii anueng moe, kai to palaa kahhaih ahmuen ah ang suek.
13 El a făcut ca săgețile tolbei lui să intre în rărunchii mei.
Kalii tabu thung ih anih ih palaanawk mah ka kaeng ah cop.
14 Am fost de râs pentru tot poporul meu și cântecul lor toată ziua.
Kai loe kaimah ih kaminawk mah pahnui thuih han ih ni ka oh sut boeh; ni thokkruek laasak thuih hanah ka oh.
15 El m-a umplut cu amărăciuni, m-a îmbătat cu pelin.
Anih mah kakhaa tui hoiah ang bawh moe, kakhaa ahmuet hoiah ang paquisak.
16 De asemenea mi-a zdrobit dinții cu pietriș, m-a acoperit cu cenușă.
Anih mah thlung hoiah ka ha angkhaehsak moe, maiphu hoiah ang phumh.
17 Și mi-ai alungat sufletul departe de pace, am uitat prosperitatea.
Monghaih hoi kangthla ah ka hinghaih pakhra na suek ving boeh pongah, khosak hoihaih to ka pahnet boeh.
18 Și am spus: Tăria mea și speranța mea din DOMNUL, au pierit,
To pongah Angraeng khae ih thacakhaih hoi oephaih to om ai boeh, tiah ka thuih.
19 Amintindu-mi de necazul meu și de nenorocirea mea, de pelin și de fiere.
Patangkhanghaih hoi raihaih, kakhaa tui hoi kakhaa ahmuet doeh ka pahnet ai vop.
20 Sufletul meu și le amintește încă și este umilit în mine.
To baktih hmuennawk to ka hinghaih pakhra mah panoek poe moe, ka thung ah angam sut boeh.
21 De aceasta îmi amintesc, de aceea am speranță.
Palung thungah ka poek poe pongah oephaih ka tawnh.
22 Datorită milelor DOMNULUI nu suntem mistuiți, fiindcă mângâierile lui nu se sfârșesc.
Angraeng amlunghaih loe boeng thai ai, anih mah palungnathaih tawn ai nahaeloe, aicae loe amro tih boeh.
23 Ele sunt noi în fiecare dimineață; mare este credincioșia ta.
Akhawnbang kruek tahmenhaih kangtha a hnuk o; na oep thohhaih loe paroeai len.
24 DOMNUL este partea mea, spune sufletul meu; de aceea voi spera în el.
Angraeng loe kai ih taham ah oh, tiah ka hinghaih pakhra mah thuih pongah, anih to ka zing han.
25 DOMNUL este bun cu cei care îl așteaptă, cu sufletul care îl caută.
Angraeng hoihhaih loe anih oephaih tawn kami, hinghaih pakhra hoi anih pakrong kaminawk khaeah oh.
26 Este bine ca omul deopotrivă să spere și să aștepte în tăcere salvarea DOMNULUI.
Kami loe Angraeng pahlonghaih to oep moe, zing han hoih.
27 Este bine pentru om să poarte jugul în tinerețea sa.
Kami loe thendoeng nathuem ah tok karai sak han hoih.
28 El șade singur și tace, deoarece și l-a pus asupra lui.
Anih nuiah hmuen to amtik boeh pongah, angmabueng anghnut moe, anghngai duem han oh.
29 Își pune gura în țărână; dacă astfel poate fi speranță.
Oephaih om tih hmang tiah poek nahaeloe, a mikhmai to maiphu pongah akuep nasoe.
30 El își dă obrazul celui care îl lovește; este îndestulat cu ocară.
Anih tabaeng kami khaeah tangbaeng patueng pae nasoe loe, ahmin sethaih hoiah koi nasoe.
31 Fiindcă DOMNUL nu va lepăda pentru totdeauna;
Sithaw mah aicae dungzan khoek to vaa mak ai;
32 Dar deși întristează, totuși va avea mângâiere după mulțimea îndurărilor sale.
anih mah palungsethaih phaksak, toe paroeai pop anih palungnathaih hoi amlunghaih to amtuengsak let tih.
33 Pentru că el nu își pune inima să chinuiască, nici nu mâhnește pe copiii oamenilor.
Anih loe kaminawk nuiah palungsethaih hoi amtanghaih phaksak han koeh ai.
34 Zdrobirea sub picioare a tuturor prizonierilor pământului,
Long ah thongkrah kaminawk boih khok hoiah cawh moe,
35 Abaterea dreptului unui om înaintea feței celui Preaînalt,
sang koek Sithaw hmaa ah kami mah toenghaih baktiah hnuk han koi hmuen lak pae ving pacoengah,
36 Domnul nu aprobă a răsturna pe om în cauza lui.
kami mah hnuk han koi hmuen sungsak ving hanah Angraeng mah koeh ai.
37 Cine este cel ce spune și se împlinește ceva, când Domnul nu poruncește aceasta?
Angraeng lokpaekhaih om ai ah, mi mah maw a thuih ih lok baktiah angcoengsak thaih?
38 Nu din gura celui Preaînalt ies răul și binele?
Sang koek Sithaw ih pakha thung hoiah na ai maw kahoih hoi kasae hmuen to angzo hmaek?
39 Pentru ce să se plângă un om care trăiește, un om pentru pedepsirea păcatelor lui?
Kami mah a zaehaih pongah danpaek naah, tipongah kahing kami loe laisaep khing loe?
40 Să ne cercetăm și să ne încercăm căile noastre și să ne întoarcem la DOMNUL.
To tiah oh pongah loe a caeh o haih loklam hae pakrong tanoek si loe, Angraeng khaeah amlaem o let si.
41 Să ne înălțăm inima cu mâinile noastre spre Dumnezeu în ceruri.
Vannawk ranui ah kaom Sithaw khaeah, ban a payangh o moe, lawk a thuih o naah, poekhaih palungthin doeh anih khaeah paek o si.
42 Noi am încălcat legea și ne-am răzvrătit; tu nu ai iertat.
Ka zae o moe, na lok kang aek o moeng boeh; kaicae zaehaih to nang tahmen ai vop.
43 Tu ai acoperit cu mânie și ne-ai persecutat; ai ucis, nu ai cruțat.
Palung na phuihaih hoiah nang kraeng khoep moe, nang pacaekthlaek boeh; tahmenhaih tawn ai ah, nang hum boeh.
44 Te-ai acoperit cu un nor, ca rugăciunea noastră să nu străbată la tine.
Lawk ka thuih o haih nang khaeah phak han ai ah, nangmah hoi nangmah tamai hoi nang yaw khoep boeh.
45 Ne-ai făcut precum gunoiul și mizeria în mijlocul poporului.
Kaminawk salakah anghnoeng baktih, panuet thok hmuen baktiah nang ohsak boeh.
46 Toți dușmanii noștri și-au deschis gurile împotriva noastră.
Kaicae ih misa boih mah, pakha ang angh o thuih.
47 Frica și cursa au venit peste noi, pustiirea și distrugerea.
Kaicae nui ah zithaih, amtimhaih, amrohaih hoi anghmat angtaahaih to phak boeh.
48 Ochiului meu îi curg râuri de apă din cauza nimicirii fiicei poporului meu.
Kai kami ih canunawk amro o boeh pongah, ka mik hoiah vapui tui to long.
49 Ochiul meu toarnă și nu încetează, fără oprire,
Ka mikkhraetui loe kang ai ah long tih, anghak mak ai,
50 Până când DOMNUL va privi în jos și va vedea din cer.
Angraeng mah hnu ai karoek to van hoiah dan tathuk.
51 Ochiul meu îmi influențează inima datorită tuturor fiicelor cetății mele.
Ka vangpui thung ih canunawk boih pongah, ka mik mah palung ang setsak.
52 Dușmanii mei m-au urmărit aprig, fără motiv, ca pe o pasăre.
Takung om ai ah ka misanawk mah tavaa baktiah ang mee o.
53 Mi-au stârpit viața în groapă și au aruncat o piatră peste mine.
Tangqom thungah ka hinghaih ang boeng o sak moe, ka nuiah thlung ang vah o thuih.
54 Apele au curs peste capul meu; atunci am spus: Sunt stârpit.
Tui mah ka lu uem naah, ka duek boeh, tiah ka poek.
55 Am chemat numele tău, DOAMNE, din groapa cea adâncă.
Aw Angraeng, tangqom thung hoiah na hmin to kang kawk.
56 Tu mi-ai auzit vocea; nu îți ascunde urechea la suflarea mea, la strigătul meu.
Ka lok nang thaih pae; ka hamhaih hoi abomhaih kang hnik naah, na naa tamuep ving hmah.
57 Tu te-ai apropiat în ziua când eu te-am chemat; ai spus: Nu te teme.
Nang kang kawk naah, kai nang hnai thuih moe, zii hmah, tiah nang naa.
58 Doamne, tu ai pledat în cauzele sufletului meu; mi-ai răscumpărat viața.
Aw Angraeng, ka hing thai hanah tok na sak moe, ka hinghaih pakhra to nang pahlong boeh.
59 DOAMNE, tu ai văzut răul, ce mi s-a făcut; judecă tu cauza mea.
Aw Angraeng, ka sakpazaehaih na hnuk boeh; toenghaih hoiah kai lok na caek ah.
60 Ai văzut toată răzbunarea lor și toate închipuirile lor împotriva mea.
Nihcae mah misa ah ang suekhaih hoi a poek o ih hmuen to na hnuk boih boeh.
61 Ai auzit ocara lor, DOAMNE și închipuirile lor împotriva mea;
Aw Angraeng, nihcae kasaethuihaih hoi poekhaihnawk to na thaih boeh.
62 Buzele celor care s-au ridicat împotriva mea și planul lor împotriva mea toată ziua.
Athun qui kai patoem kaminawk hoi kai misa angthawk thuih kaminawk mah thuih ih lok to na thaih boeh.
63 Privește așezarea lor și ridicarea lor; eu sunt muzica lor.
Nihcae anghnuthaih hoi angthawkhaih to khenah; kai loe nihcae laasak thuih han ih ni ka oh sut boeh.
64 Întoarce-le o răsplată, DOAMNE, conform cu lucrarea mâinilor lor.
Aw Angraeng, angmacae ban mah sak ih hmuen baktih toengah, nihcae khaeah pathok pae let ah.
65 Dă-le întristare a inimii, blestemul tău asupra lor.
Nihcae han qahhaih palungthin to paek ah loe, nihcae to tangoeng thuih ah.
66 Persecută-i și nimicește-i în mânie de sub cerurile DOMNULUI.
Palungphuihaih hoiah nihcae to pacaekthlaek hanah, maeto doeh anghmat ai ah Angraeng ih van tlim ah kaom hmuennawk to amrosak boih ah.

< Lamentații 3 >