Judecătorii 21
1 Și bărbații lui Israel juraseră în Mițpa, spunând: Niciunul dintre noi nu va da pe fiica sa de soție, lui Beniamin.
The sons of Israel had also taken an oath at Mizpah, and they said, “None of us shall give his daughters as a wife to the sons of Benjamin.”
2 Și poporul a venit la casa lui Dumnezeu și a rămas acolo până seara înaintea lui Dumnezeu; și și-au ridicat vocile și au plâns mult,
And they all went to the house of God at Shiloh. And sitting in his sight until evening, they lifted up their voice, and they began to weep, with a great wailing, saying,
3 Și au spus: O, DOAMNE Dumnezeul lui Israel, de ce s-a întâmplat aceasta în Israel, ca să lipsească astăzi un trib din Israel?
“Why, O Lord, God of Israel, has this evil happened among your people, so that this day one tribe would be taken away from us?”
4 Și s-a întâmplat a doua zi că poporul s-a sculat devreme și a zidit acolo un altar și au oferit ofrande arse și ofrande de pace.
Then, rising at first light on the next day, they built an altar. And they offered holocausts and victims of peace offerings there, and they said,
5 Și copiii lui Israel au spus: Cine dintre toate triburile lui Israel nu s-a urcat cu adunarea înaintea DOMNULUI? Pentru că făcuseră un mare jurământ referitor la cel care nu s-a urcat la DOMNUL la Mițpa, spunând: Cu siguranță va fi dat la moarte.
“Who, out of all the tribes of Israel, did not ascend with the army of the Lord?” For they had bound themselves with a great oath, when they were at Mizpah, that whoever was not present would be slain.
6 Și copiii lui Israel s-au pocăit pentru Beniamin, fratele lor, și au spus: Un trib este stârpit din Israel astăzi.
And the sons of Israel, having been led to repentance over their brother Benjamin, began to say: “One tribe has been taken away from Israel.
7 Cum să facem rost de soții pentru cei care rămân, văzând că am jurat pe DOMNUL că nu le vom da dintre fiicele noastre, de soții?
From where shall they receive wives? For we have all sworn in common that we will not give our daughters to them.”
8 Și au spus: Care dintre triburile lui Israel nu s-a urcat la Mițpa la DOMNUL? Și, iată, nimeni nu venise la tabără, la adunare, din Iabes-Galaad.
For this reason, they said, “Who is there, out of all the tribes of Israel, that did not ascend to the Lord at Mizpah?” And behold, the inhabitants of Jabesh-Gilead were found not to have been among that army.
9 Fiindcă poporul a fost numărat și, iată, nu era acolo nimeni dintre locuitorii Iabes-Galaadului.
(Likewise, in the time when they had been at Shiloh, not one of them was found to be there.)
10 Și adunarea a trimis acolo douăsprezece mii de oameni dintre cei mai viteji și le-au poruncit, spunând: Duceți-vă și loviți cu ascuțișul sabiei pe locuitorii din Iabes-Galaad împreună cu femei și copii.
And so they sent ten thousand very robust men, and they instructed them, saying, “Go and strike down the inhabitants of Jabesh-Gilead with the edge of the sword, including their wives and little ones.”
11 Și acesta este lucrul pe care să îl faceți: Să nimiciți cu desăvârșire orice parte bărbătească și pe orice femeie care s-a culcat cu bărbat.
And this shall be what you ought to do: “Every one of the male gender, as well as all the women who have known men, shall be put to death. But the virgins you shall reserve.”
12 Și au găsit printre locuitorii din Iabes-Galaad patru sute de fecioare tinere, care nu cunoscuseră bărbat și care nu s-au culcat cu parte bărbătească; și le-au adus în tabără la Șilo, care este în țara Canaanului.
And four hundred virgins, who had not known the bed of a man, were found from Jabesh-Gilead. And they brought them to the camp at Shiloh, in the land of Canaan.
13 Și întreaga adunare a trimis pe câțiva să vorbească copiilor lui Beniamin, care erau la stânca Rimon și să îi cheme pașnic.
And they sent messengers to the sons of Benjamin, who were at the rock of Rimmon, and they instructed them, so that they would receive them in peace.
14 Și Beniamin s-a întors în acel timp și ei le-au dat de soții pe acelea pe care le-au lăsat vii dintre femeile Iabes-Galaadului; și totuși nu le ajungeau.
And the sons of Benjamin went, at that time, and wives were given to them from the daughters of Jabesh-Gilead. But others were not found, whom they might give in a similar manner.
15 Și poporul s-a pocăit pentru Beniamin, pentru că DOMNUL făcuse o spărtură în triburile lui Israel.
And all of Israel was very saddened, and they did penance for destroying one tribe out of Israel.
16 Atunci bătrânii adunării au spus: Cum să facem rost de soții pentru cei care rămân, văzând că femeile au fost nimicite din Beniamin?
And those greater by birth said: “What shall we do with the remainder, those who have not received wives? For all the females of Benjamin have been cut down,
17 Și au spus: Trebuie să fie o moștenire pentru cei scăpați din Beniamin, să nu fie nimicit un trib din Israel.
and we must take great care, and make provision with a very great diligence, so that one tribe may not be wiped away from Israel.
18 Totuși, nu putem să le dăm soții dintre fiicele noastre, căci copiii lui Israel au jurat, spunând: Blestemat fie cel care dă o soție lui Beniamin.
As for our own daughters, we are not able to give them, being bound by an oath and a curse, when we said, ‘Accursed is he who will give any of his daughters to Benjamin as a wife.’”
19 Atunci au spus: Iată, este o sărbătoare anuală a DOMNULUI în Șilo, într-un loc care este spre nord de Betel, spre est de drumul mare care urcă de la Betel la Sihem, și spre sud de Lebona.
And they took counsel, and they said, “Behold, there is a yearly solemnity of the Lord at Shiloh, which is situated to the north of the city of Bethel, and on the eastern side of the way that one takes from Bethel to Shechem, and to the south of the town of Lebonah.”
20 De aceea au poruncit copiilor lui Beniamin, spunând: Duceți-vă și pândiți în vii;
And they instructed the sons of Benjamin, and they said: “Go, and hide in the vineyards.
21 Și vedeți și, iată, dacă fetele din Șilo ies să danseze cu dansuri, atunci ieșiți dintre vii și fiecare bărbat să își prindă o soție dintre fiicele din Șilo și apoi duceți-vă în țara lui Beniamin.
And when you will have seen daughters of Shiloh being led out to dance, according to custom, go forth suddenly from the vineyards, and let each one seize one wife from among them, and travel into the land of Benjamin.
22 Și dacă părinții lor sau frații lor vor veni la noi să se plângă, atunci le vom spune: Fiți binevoitori cu ei din cauza noastră; fiindcă în război nu i-am păstrat fiecărui bărbat soția, pentru că nu voi le-ați dat de data aceasta, ca să fiți vinovați.
And when their fathers and brothers arrive, and they begin to complain against you and to argue, we will say to them: ‘Take pity on them. For they have not seized them by right of war or conquest. Instead, begging to receive them, you did not give them, and so the sin was on your part.’”
23 Și copiii lui Beniamin au făcut astfel și și-au prins soții, conform numărului lor, dintre cele care dansau, pe care le-au prins; și au mers și s-au întors la moștenirea lor și au reparat cetățile și au locuit în ele.
And so the sons of Benjamin did just as they had been ordered. And according to their number, they seized for themselves one wife each, out of those who were led out dancing. And they went into their own possession, and they built up their cities, and they lived in them.
24 Și copiii lui Israel au plecat de acolo în timpul acela, fiecare om la tribul său și la familia sa, și au ieșit de acolo fiecare la moștenirea sa.
The sons of Israel also returned, according to their tribes and families, to their tents.
25 În acele zile nu era împărat în Israel; fiecare om făcea ceea ce era drept în ochii săi.
In those days, there was no king in Israel. Instead, each one did what seemed right to himself.
