Joshua 10
1 Și s-a întâmplat, când a auzit Adoni-Țedec, împăratul Ierusalimului, cum Iosua luase cetatea Ai și o nimicise în întregime; cum făcuse cetății Ai și împăratului ei, așa cum făcuse Ierihonului și împăratului său; și că locuitorii din Gabaon făcuseră pace cu Israel și erau între ei,
Karon si Adonizedek, nga hari sa Jerusalem, nakadungog nga nailog ni Josue ang Ai ug nalaglag gayod kini sa hingpit, sama sa iyang gibuhat sa Jerico ug sa hari niini. Ug nakadungog siya kung giunsa pagpakighigala sa katawhan sa Gibeon ngadto sa Israel ug namuyo uban kanila.
2 Că s-au temut foarte mult, pentru că Gabaon era o cetate mare, ca una din cetățile împărătești și era mai mare decât Ai și toți bărbații lui erau puternici.
Nangahadlok pag-ayo ang katawhan sa Jerusalem tungod kay ang Gibeon usa man ka dako nga siyudad kaniadto, sama sa usa sa harianon nga mga siyudad. Mas dako pa kini kay sa Ai, ug ang tanan nga mga kalalakin-an niini mga kusgan gayod nga mga manggugubat.
3 De aceea Adoni-Țedec, împăratul Ierusalimului, a trimis la Hoham, împăratul Hebronului, și la Piream, împăratul Iarmutului, și la Iafia, împăratul Lachisului, și la Debir, împăratul Eglonului, spunând:
Busa nagpadala ug mensahe si Adonizedek, nga hari sa Jerusalem, ngadto kang Hoham, nga hari sa Hebron, kang Piram, nga hari sa Jarmut, kang Jafia, nga hari sa Lakis, ug kang Dabir, nga hari sa Eglon:
4 Urcați-vă la mine și ajutați-mă să batem Gabaon, fiindcă a făcut pace cu Iosua și cu copiii lui Israel.
“Tungas kamo nganhi kanako ug tabangi ako. Sulongon nato ang Gibeon kay nakighigala man sila kang Josue ug sa katawhan sa Israel.”
5 De aceea, cei cinci împărați ai amoriților: împăratul Ierusalimului, împăratul Hebronului, împăratul Iarmutului, împăratul Lachisului și împăratul Eglonului s-au adunat și s-au urcat, ei și toate oștirile lor și au așezat tabăra înaintea Gabaonului și au făcut război împotriva lui.
Ang lima ka mga hari sa mga Amorihanon; ang hari sa Jerusalem, sa Hebron, sa Jarmut, sa Lakis, ug ang hari sa Eglon, nanungas sila uban ang tanan nilang mga kasundalohan. Gilibotan nila ang Gibeon, ug gisulong nila kini.
6 Și bărbații din Gabaon au trimis la Iosua în tabără la Ghilgal, spunând: Nu îți trage mâna de la servitorii tăi; urcă-te repede la noi și salvează-ne și ajută-ne; fiindcă toți împărații amoriților care locuiesc în munți s-au adunat împotriva noastră.
Nagpadala ug mensahe ang katawhan sa Gibeon ngadto kang Josue ug sa mga kasundalohan nga anaa sa Gilgal. Miingon sila, “Pagdali! Ayaw ninyo kuhaa ang inyong mga kamot nganhi sa inyong mga sulugoon. Tungas dayon kamo dinhi kanamo ug luwasa kami. Tabangi kami, kay ang tanang hari sa mga Amorihanon nga nagpuyo sa kabungtoran nagkahiusa sa pagsulong kanamo.”
7 Astfel Iosua s-a urcat din Ghilgal, el și tot poporul de război împreună cu el și toți cei viteji în luptă.
Mitungas si Josue gikan sa Gilgal uban ang tanan niyang mga kasundalohan, ug ang tanang kalalakin-an nga mga manggugubat.
8 Și DOMNUL i-a spus lui Iosua: Nu te teme de ei, fiindcă i-am dat în mâinile tale; niciun om dintre ei nu va sta înaintea ta.
Miingon si Yahweh kang Josue, “Ayaw kahadlok kanila. Gihatag ko na sila sa imong kamot. Walay ni bisan usa kanila ang makahimo sa pagpugong sa inyong pagsulong.”
9 De aceea Iosua a venit dintr-o dată asupra lor și s-a urcat din Ghilgal toată noaptea.
Miabot dayon si Josue kanila, nga nagpanaw tibuok gabii gikan sa Gilgal.
10 Și DOMNUL i-a învins înaintea copiilor lui Israel, și Israel i-a măcelărit cu mare măcel la Gabaon; și i-a urmărit pe drumul care urcă la Bet-Horon și i-a bătut până la Azeca și până la Macheda.
Unya gilibog ni Yahweh ang mga kaaway sa Israel—nga nipatay kanila sa hilabihan nga kamatay didto sa Gibeon, ug gigukod nila sila patungas sa Bet Horon, ug gipamatay usab nila ang anaa sa dalan paingon sa Azeka ug Makeda.
11 Și s-a întâmplat, când fugeau ei dinaintea lui Israel și erau la coborâșul Bet-Horonului, că DOMNUL a aruncat din ceruri pietre mari asupra lor până la Azec și au murit; mai mulți erau cei ce au murit de grindină decât cei pe care i-au ucis copiii lui Israel cu sabia.
Samtang nang-ikyas sila gikan sa Israel, palugsong sa bungtod gikan sa Bet Horon, nagpaulan ug dagkong mga bato si Yahweh gikan sa langit paingon sa Azeka, ug nangamatay sila. Mas daghan pa ang nangamatay tungod sa ulan nga bato kaysa nangamatay pinaagi sa espada sa mga kalalakin-an sa Israel.
12 Și Iosua a vorbit DOMNULUI în ziua când DOMNUL i-a dat pe amoriți înaintea copiilor lui Israel și a spus în fața lui Israel: Oprește-te soare asupra Gabaonului; și tu, lună, în Valea Aialonului!
Unya nakigsulti si Josue kang Yahweh sa adlaw nga gihatag ni Yahweh ang kadaogan sa Israel batok sa mga Amorihanon. Mao kini ang gisulti ni Josue ngadto kang Yahweh atubangan sa Israel, “Adlaw, ayaw ug salop sa Gibeon, ug ikaw bulan, sa walog sa Ajalon.”
13 Și soarele s-a oprit și luna a stat până ce poporul s-a răzbunat asupra dușmanilor săi. Nu este scris acest lucru în cartea lui Iașar? Astfel soarele a stat în mijlocul cerurilor și nu s-a grăbit să apună aproape o zi întreagă.
Mipundo ang adlaw, ug miundang ang paglihok sa bulan hangtod nga nakapanimalos na ang nasod sa ilang mga kaaway. Wala ba kini nahisulat Sa Libro ni Jasar? Ang adlaw nagpundo sa tungatunga sa kawanangan; wala kini misalop tibuok adlaw.
14 Și nu a fost zi ca aceasta nici înainte, nici după aceea, când DOMNUL să fi ascultat vocea unui om, fiindcă DOMNUL lupta pentru Israel.
Wala na gayoy sama niining adlawa kaniadto o human niini, sa dihang gituman ni Yahweh ang tingog sa usa ka tawo. Kay si Yahweh man ang nakiggubat alang sa Israel.
15 Și Iosua și tot Israelul împreună cu el s-au întors în tabără la Ghilgal.
Mibalik si Josue ug ang tibuok Israel ngadto sa kampo sa Gilgal.
16 Și acei cinci împărați au fugit și s-au ascuns în peșteră la Macheda.
Karon nakaikyas ug mitago ang lima ka mga hari ngadto sa langob sa Makeda.
17 Și i s-a spus lui Iosua, zicând: Cei cinci împărați au fost găsiți ascunși în peșteră la Macheda.
Gisulti kini kang Josue, “Nakit-an na sila! —ang lima ka mga hari nga mitago sa langob sa Makeda!”
18 Și Iosua a spus: Rostogoliți pietre mari la gura peșterii și puneți oameni lângă ea, ca să îi păzească.
Miingon si Josue, “Paligiri ug dagkong mga bato ang baba sa langob ug pagbutang ug mga sundalo aron mobantay kanila.
19 Și nu vă opriți, urmăriți pe dușmanii voștri și bateți-i pe cei mai de la urmă dintre ei; nu îi lăsați să intre în cetățile lor, fiindcă DOMNUL Dumnezeul vostru i-a dat în mâna voastră.
Ayaw kamo pagpundo dinhi. Gukda ang inyong mga kaaway ug sulonga sila gikan sa likod. Ayaw sila tugoti nga makasulod sa ilang mga siyudad, tungod kay gihatag naman sila ni Yahweh sa inyong kamot.”
20 Și s-a întâmplat că, după ce Iosua și copiii lui Israel i-au terminat de măcelărit cu foarte mare măcel, până i-au nimicit, cei ce au scăpat dintre ei au intrat în cetățile întărite.
Daghan na kaayo ug napatay si Josue ug ang mga anak nga lalaki sa Israel, hangtod nga hapit na sila malaglag sa hingpit; diyutay lang sa mga nakaikyas ang nakaabot sa ilang mga siyudad.
21 Și tot poporul s-a întors în pace în tabără la Iosua, la Macheda; nimeni nu și-a mișcat limba împotriva vreunuia dintre copiii lui Israel.
Unya namalik nga malinawon ang tibuok kasundalohan ngadto kang Josue nga anaa sa kampo sa Makeda. Ug wala gayoy misulay sa pagsulti ug pulong batok sa katawhan sa Israel.
22 Atunci Iosua a spus: Deschideți gura peșterii și aduceți la mine pe cei cinci împărați din peșteră.
Unya miingon si Josue, “Ablihi ang baba sa langob ug gikan sa langob dad-a kanako kining lima ka mga hari.”
23 Și au făcut așa și au adus la el, din peșteră, pe cei cinci împărați: pe împăratul Ierusalimului, pe împăratul Hebronului, pe împăratul Iarmutului, pe împăratul Lachisului și pe împăratul Eglonului.
Gihimo nila ang iyang giingon. Gidala nila kaniya ang lima ka mga hari gikan sa langob—ang hari sa Jerusalem, ang hari sa Hebron, ang hari sa Jarmut, ang hari sa Lakis, ug ang hari sa Eglon.
24 Și s-a întâmplat, după ce au adus pe acei împărați la Iosua, că Iosua a chemat pe toți bărbații lui Israel și a spus căpeteniilor bărbaților de război care merseseră cu el: Apropiați-vă, puneți-vă picioarele pe grumajii acestor împărați. Și s-au apropiat și și-au pus picioarele pe grumajii lor.
Ug sa dihang gidala na nila ang mga hari ngadto kang Josue, gisugo niya ang matag lalaki sa Israel, ug miingon siya sa mga pangulo sa mga kasundalohan nga miuban kaniya sa pagpakiggubat, “tumbi ang ilang mga liog.” Busa miduol sila ug gitumban nila ang ilang mga liog.
25 Și Iosua le-a spus: Nu vă temeți, nici nu vă descurajați; fiți tari și curajoși, fiindcă astfel va face DOMNUL tuturor dușmanilor voștri împotriva cărora luptați.
Unya miingon siya kanila, “Ayaw kamo kahadlok ug ayaw kamo kaluya. Pagmaisogon ug pagmadasigon. Mao kini ang buhaton ni Yahweh sa tanan ninyong mga kaaway nga inyong pakigbatokan.”
26 Și, după aceasta, Iosua i-a lovit și i-a ucis și i-a spânzurat pe cinci lemne; și au stat spânzurați pe lemne până seara.
Unya gisulong ug gipatay ni Josue ang mga hari. Gibitay niya sila sa lima ka mga kahoy. Nagbitay sila sa mga kahoy hangtod sa gabii.
27 Și s-a întâmplat, la timpul apusului soarelui, că Iosua a poruncit și i-au coborât de pe lemne și i-au aruncat în peștera în care se ascunseseră și au pus pietre mari la gura peșterii, care sunt până în ziua aceasta.
Sa dihang misalop na ang adlaw, naghatag ug mga mando si Josue ug ila kining ginaog gikan sa mga kahoy ug gilabay kini sa langob diin sila mitago. Gitakloban nila ug dagko nga mga bato ang baba sa langob. Nagpabilin gihapon didto kadto nga mga bato hangtod karon.
28 Și în ziua aceea Iosua a luat Macheda și a lovit-o cu ascuțișul sabiei și a nimicit în întregime pe împăratul ei și toate sufletele care erau în ea; nu a lăsat să rămână niciunul și a făcut împăratului din Macheda cum făcuse împăratului Ierihonului.
Niini nga paagi, gisakop ni Josue ang Makeda niadtong adlawa ug gipamatay ang tanan nga atua didto pinaagi sa espada, lakip na ang hari niini. Gilaglag niya sila sa hingpit uban ang tanang mga buhing binuhat nga atua didto. Wala gayod siyay gibilin nga mga buhi. Gibuhat niya sa hari sa Makeda ang gibuhat niya sa hari sa Jerico.
29 Atunci Iosua și tot Israelul împreună cu el a trecut de la Macheda la Libna și s-au luptat împotriva Libnei.
Milatas si Josue ug ang tibuok Israel gikan sa Makeda hangtod sa Libna. Nakig-away siya batok sa Libna.
30 Și DOMNUL a dat-o și pe ea și pe împăratul ei în mâna lui Israel; și Israel a lovit-o cu ascuțișul sabiei pe ea și toate sufletele care erau în ea; nu a lăsat să rămână niciunul din ea și a făcut împăratului ei cum făcuse împăratului Ierihonului.
Gihatag usab kini ni Yahweh sa kamot sa Israel—uban sa ilang hari. Gipatay ni Josue ang matag buhing binuhat pinaagi sa espada. Wala siya magbilin ug bisan unsa nga buhi. Gibuhat niya sa hari ang gibuhat niya ngadto sa hari sa Jerico.
31 Și Iosua și tot Israelul împreună cu el a trecut de la Libna la Lachis și au așezat tabăra împotriva lui și s-au luptat împotriva lui.
Unya milabay si Josue ug ang tibuok Israel gikan sa Libna paingon sa Lakis. Nagkampo sila didto ug nagkiggubat batok niini.
32 Și DOMNUL a dat Lachisul în mâna lui Israel, care l-a luat a doua zi și l-a lovit cu ascuțișul sabiei pe el și pe toate sufletele care erau în el, conform cu toate cele ce făcuse Libnei.
Gihatag ni Yahweh ang Lakis ngadto sa kamot sa Israel. Nasakop kini ni Josue sa ikaduha nga adlaw. Gipamatay niya pinaagi sa espada ang tanang buhing binuhat nga anaa niini, sama sa iyang gibuhat ngadto sa Libna.
33 Atunci Horam, împăratul Ghezerului, s-a urcat să ajute Lachisul. Și Iosua l-a bătut, pe el și pe poporul său, până nu a lăsat să îi rămână niciunul.
Unya miabot ang hari sa Gezer nga si Horam, aron tabangan ang Lakis. Gipatay siya ni Josue ug ang iyang kasundalohan hangtod nga wala na gayoy bisan usa kanila ang nahibilin nga buhi.
34 Și Iosua și tot Israelul împreună cu el a trecut de la Lachis la Eglon; și au așezat tabăra împotriva lui și s-au luptat împotriva lui.
Unya milatas si Josue ug ang tibuok Israel gikan sa Lakis hangtod sa Eglon. Nagkampo sila didto ug nagkiggubat batok niini,
35 Și l-au luat în acea zi și l-au lovit cu ascuțișul sabiei și în acea zi a nimicit în întregime toate sufletele care erau în el, conform cu toate cele ce făcuseră Lachisului.
ug nailog nila kini niana usab nga adlaw. Gitigbas nila kini pinaagi sa espada ug hingpit gayod ang pagkalaglag sa tanan nga anaa niini, sama sa gibuhat ni Josue ngadto sa Lakis.
36 Și Iosua și tot Israelul împreună cu el s-a urcat de la Eglon la Hebron și s-au luptat împotriva lui,
Unya milatas si Josue ug ang tibuok Israel gikan sa Eglon hangtod sa Hebron. Nakiggubat sila batok kanila.
37 Și l-au luat și l-au lovit cu ascuțișul sabiei și pe împăratul lui și toate cetățile lui și toate sufletele care erau în el. Nu a lăsat să rămână niciunul, după toate cele ce făcuseră Eglonului, și l-a nimicit în întregime, pe el și toate sufletele care erau în el.
Giilog nila kini ug gitigbas pinaagi sa espada ang tanan nga anaa niini, lakip na ang hari ug ang kasikbit nga mga baryo niini. Gilaglag gayod nila sa hingpit ang tanang buhing binuhat nga anaa niini, wala gayod silay gibilin nga buhi, sama sa gibuhat ni Josue ngadto sa Eglon. Gilaglag niya kini sa hingpit, lakip na ang tanan nga mga buhing binuhat nga anaa niini.
38 Și Iosua și tot Israelul împreună cu el s-a întors la Debir și s-au luptat împotriva lui;
Unya mibalik si Josue, uban ang tanang kasundalohan sa Israel, ug milabay sila sa Debir ug nakiggubat batok niini.
39 Și l-a luat și pe împăratul lui și toate cetățile lui; și l-au lovit cu ascuțișul sabiei și au nimicit în întregime toate sufletele care erau în el; nu au lăsat să rămână niciunul; așa cum făcuse Hebronului, tot așa făcuse Libnei și împăratului ei, tocmai cum a făcut și Debirului și împăratului său.
Gisakop niya kini lakip na ang hari niini, ug ang tanang kasikbit nga mga baryo niini. Gitigbas nila sila pinaagi sa espada ug hingpit nga gilaglag ang tanang buhing binuhat nga anaa niini. Wala gayoy gibilin nga buhi si Josue, sama sa iyang gibuhat ngadto sa Hebron ug sa hari niini, ug sama sa iyang gibuhat sa Libna ug sa hari niini.
40 Astfel Iosua a bătut toată țara, ținutul deluros și partea de sud și a văii și ținutul izvoarelor și pe toți împărații lor; nu a lăsat să rămână niciunul, ci a nimicit în întregime tot ce sufla, așa cum poruncise DOMNUL Dumnezeul lui Israel.
Gipildi ni Josue ang tibuok yuta, ang anaa sa kabungtoran, ang Negeb, ang anaa sa kapatagan, ug ang anaa sa tiilan sa mga bungtod. Sa tanan nga mga hari wala gayod siyay gibilin nga buhi. Gilaglag gayod niya sa hingpit ang matag buhing butang, sama sa gimando ni Yahweh, nga Dios sa Israel.
41 Și Iosua i-a bătut de la Cades-Barnea până la Gaza și toată țara Gosen până la Gabaon.
Gitigbas sila ni Josue pinaagi sa espada gikan sa Kades Barnea ngadto sa Gaza, ug ang tibuok nasod sa Gosen ngadto sa Gibeon.
42 Și Iosua a luat dintr-o singură dată pe toți acești împărați și țara lor, pentru că DOMNUL Dumnezeul lui Israel lupta pentru Israel.
Nasakop ni Josue kining tanan nga mga hari ug ang ilang yuta sa usa lamang ka higayon tungod kay si Yahweh, nga Dios sa Israel, maoy nakigbatok alang sa Israel.
43 Și Iosua și tot Israelul împreună cu el s-a întors în tabără la Ghilgal.
Unya mipauli si Josue, uban ang tibuok Israel ngadto sa kampo sa Gilgal.
