Iona 1

1 Şi cuvântul DOMNULUI a venit la Iona, fiul lui Amitai, spunând:

Et factum est verbum Domini ad Ionam filium Amathi, dicens:

2 Ridică-te, du-te la Ninive, acea mare cetate şi strigă împotriva ei, pentru că stricăciunea lor s-a ridicat înaintea mea.

Surge, et vade in Niniven civitatem grandem, et prædica in ea: quia ascendit malitia eius coram me.

3 Dar Iona s-a ridicat să fugă la Tarsis, departe de prezența DOMNULUI; şi a coborât la Iafo; şi a găsit o corabie care mergea la Tarsis, aşa că el a plătit costul călătoriei şi a coborât în ea, ca să meargă cu ei la Tarsis, departe de prezența DOMNULUI.

Et surrexit Ionas, ut fugeret in Tharsis a facie Domini, et descendit in Ioppen, et invenit navem euntem in Tharsis: et dedit naulum eius, et descendit in eam ut iret cum eis in Tharsis a facie Domini.

4 Dar DOMNUL a trimis un vânt tare pe mare şi a fost o furtună puternică pe mare, aşa încât corabia era gata să fie spartă.

Dominus autem misit ventum magnum in mare: et facta est tempestas magna in mari, et navis periclitabatur conteri.

5 Atunci marinarii s-au înspăimântat şi a strigat fiecare bărbat către dumnezeul lui şi au aruncat în mare încărcăturile care erau în corabie, ca să fie uşurată de ele. Dar Iona a coborât în părţile de jos ale corabiei şi s-a culcat şi a dormit adânc.

Et timuerunt nautæ, et clamaverunt viri ad deum suum: et miserunt vasa, quæ erant in navi, in mare, ut alleviaretur ab eis: et Ionas descendit ad interiora navis, et dormiebat sopore gravi.

6 Atunci căpitanul a venit la el şi i-a spus: Ce faci somnorosule? Ridică-te, cheamă pe Dumnezeul tău, poate că Dumnezeu se va gândi la noi, ca să nu pierim!

Et accessit ad eum gubernator, et dixit ei: Quid tu sopore deprimeris? surge, invoca Deum tuum, si forte recogitet Deus de nobis, et non pereamus.

7 Şi au spus fiecare unul către altul: Veniţi şi să aruncăm sorţi, ca să ştim din cauza cui este asupra noastră acest rău. Astfel ei au aruncat sorţi şi sorţul a căzut pe Iona.

Et dixit vir ad collegam suum: Venite, et mittamus sortes, et sciamus quare hoc malum sit nobis. Et miserunt sortes: et cecidit sors super Ionam.

8 Atunci i-au spus: Spune-ne, te rugăm, din cauza cui este acest rău asupra noastră? Care este ocupaţia ta? Şi de unde vii tu? Care este ţara ta? Şi din ce popor eşti tu?

Et dixerunt ad eum: Indica nobis cuius causa malum istud sit nobis: quod est opus tuum? quæ terra tua? et quo vadis? vel ex quo populo es tu?

9 Şi el le-a spus: Eu sunt evreu; şi mă tem de DOMNUL, Dumnezeul cerului, care a făcut marea şi uscatul.

Et dixit ad eos: Hebræus ego sum, et Dominum Deum cæli ego timeo, qui fecit mare et aridam.

10 Atunci oamenii au fost grozav de înspăimântaţi şi i-au spus: De ce ai făcut aceasta? Pentru că bărbaţii au ştiut că el fugea departe de faţa DOMNULUI, pentru că le spusese.

Et timuerunt viri timore magno, et dixerunt ad eum: Quid hoc fecisti? (Cognoverunt enim viri quod a facie Domini fugeret, quia indicaverat eis.)

11 Atunci i-au spus: Ce să îţi facem, ca marea să se liniştească faţă de noi? Pentru că marea se înfuria şi era furtunoasă.

Et dixerunt ad eum: Quid faciemus tibi, et cessabit mare a nobis? quia mare ibat, et intumescebat.

12 Şi el le-a spus: Luaţi-mă şi aruncaţi-mă în mare; astfel marea se va linişti faţă de voi, pentru că ştiu că din cauza mea această mare furtună este asupra voastră.

Et dixit ad eos: Tollite me, et mittite in mare, et cessabit mare a vobis: scio enim ego quoniam propter me tempestas hæc grandis venit super vos.

13 Totuşi oamenii au vâslit din greu ca să aducă corabia la uscat, dar nu puteau, pentru că marea se înfuria şi era furtunoasă împotriva lor.

Et remigabant viri ut reverterentur ad aridam, et non valebant: quia mare ibat, et intumescebat super eos.

14 De aceea au strigat către DOMNUL şi au spus: Te implorăm, DOAMNE, te implorăm, nu ne lăsa să pierim din cauza vieţii acestui om şi nu pune asupra noastră sânge nevinovat! Pentru că tu, DOAMNE, ai făcut cum ai dorit.

Et clamaverunt ad Dominum, et dixerunt: Quæsumus Domine, ne pereamus in anima viri istius, et ne des super nos sanguinem innocentem: quia tu Domine, sicut voluisti, fecisti.

15 Astfel au luat pe Iona şi l-au aruncat în mare, şi furia mării a încetat.

Et tulerunt Ionam, et miserunt in mare: et stetit mare a fervore suo.

16 Atunci oamenii s-au temut de DOMNUL grozav de tare şi au oferit un sacrificiu DOMNULUI şi au făcut promisiuni.

Et timuerunt viri timore magno Dominum, et immolaverunt hostias Domino, et voverunt vota.

17 Şi DOMNUL pregătise un peşte mare care să înghită pe Iona. Şi Iona a fost în pântecele peştelui trei zile şi trei nopţi.

Et præparavit Dominus piscem grandem ut deglutiret Ionam: et erat Ionas in ventre piscis tribus diebus, et tribus noctibus.