Ioan 9
1 Și pe când trecea, Isus a văzut pe un om orb din naștere.
Yesu bu kaba mvioka, wumona mutu wumosi wubutuka phofo.
2 Și discipolii lui l-au întrebat, spunând: Rabi, cine a păcătuit, acest om sau părinții lui, de s-a născut orb?
Buna minlonguki miandi minyuvula: —Labi, nani wuvola masumu: mutu wawu voti bambuta bandi muingi kabutuka phofo e?
3 Isus a răspuns: Nu a păcătuit nici acest om, nici părinții lui; ci ca faptele lui Dumnezeu să fie arătate în el.
Yesu wuba vutudila: —Nana, kadi sia ti niandi wuvola masumu voti zimbota ziandi vayi mu diambu di mavanga ma Nzambi mamonika mu niandi.
4 Eu trebuie să lucrez faptele celui ce m-a trimis cât este ziuă; vine noaptea, când nimeni nu poate lucra.
Mfueti vanga mavanga ma mutu wowo wuthuma muini bu wukidi. Buisibuawu yila mutu kalendi buela sala ko.
5 Cât sunt în lume, eu sunt lumina lumii.
Bu ndikidi va nza, minu ndidi kiezila ki nza.
6 După ce a vorbit astfel a scuipat pe pământ și a făcut tină din scuipat; și a uns ochii orbului cu lutul acela,
Bu kamana tuba mambu momo, wulobula madita va tsi, wusoba nyamba mu madita mandi; wuvinda nyamba beni mu meso ma phofo.
7 Și i-a spus: Du-te, spală-te în scăldătoarea Siloamului (care se traduce: Trimis). De aceea s-a dus și s-a spălat și a venit văzând.
Buna wunkamba: —Yenda ayi wukisukula ku buindi ki Silowe (“Silowe” dinsundula “wutumu”). Phofo beni wuyenda, wukisukula. Wutoma mona bu kaba mvutuka.
8 De aceea vecinii și cei ce îl văzuseră înainte că era orb, au spus: Nu este acesta cel ce ședea și cerșea?
Batu bafikasana yandi ayi batu babo batuama kunzaba ti niandi wubanlombi, bayuvasana: —A beno! Niandi ko mutu wowo wubedi vuandanga ayi wubedi lombanga e?
9 Unii spuneau: El este; alții spuneau: Seamănă cu el; el spunea: Eu sunt.
Bankaka batuba ti: —Niandi! Bankaka batuba ti: —Nana, niandi ko! Dedakana kuandi badedikini! Vayi niandi veka wuba kamba: —Minu kuandi!
10 Așadar i-au spus: Cum ți-au fost deschiși ochii?
Buna bawu banyuvula: —Vayi buevi buzibukididingi meso maku e?
11 El a răspuns și a zis: Un om numit Isus, a făcut tină și mi-a uns ochii și mi-a spus: Du-te la scăldătoarea Siloamului și spală-te; și m-am dus și m-am spălat și am primit vedere.
Wuba kamba: —Mutu wowo bantedilanga Yesu, niandi sobikisidingi nyamba, vindidi yawu mu meso mama, bosi wukhembi ti yenda kisukula ku buindi ki Silowe. Buna ndiedingi, ndikisukudi ayi mbueningi.
12 Atunci i-au spus: Unde este el? [Iar] el a spus: Nu știu.
Banyuvula: —Mutu beni kuevi kadi e? Wuba vutudila: —Ndikadi zaba!
13 L-au adus la farisei pe cel ce înainte fusese orb.
Banata mutu wowo wuba phofo kuidi Bafalisi.
14 Și era de sabat când făcuse Isus tină și i-a deschis ochii.
Kiba lumbu ki saba kioki Yesu kasobikisa nyamba ayi kazibula meso ma phofo.
15 Atunci din nou fariseii l-au întrebat și ei cum și-a primit vedere. El le-a spus: Mi-a pus lut pe ochi și m-am spălat și văd.
Bafalisi mamvawu banyuvula buevi meso mandi mazibukila. Niandi wuba vutudila ti: —Nyamba katudidingi mu meso mama, ndikisukudingi ayi ndilembo moni!
16 De aceea unii dintre farisei au spus: Omul acesta nu este de la Dumnezeu, pentru că nu ține sabatul. Alții au spus: Cum poate un om păcătos să facă astfel de miracole? Și era dezbinare între ei.
Ndambu Bafalisi bakamba: —Mutu wawu kasi ba kuidi Nzambi ko. Bila kakinzikanga ko lumbu ki saba! Vayi bankaka bavutula: —Buna buevi nkua masumu kalenda vangila bikumu banga biobi e? Mu bila kioki batu bavasuka.
17 Din nou au spus orbului: Tu ce spui despre el, pentru că ți-a deschis ochii? El a spus: Este un profet.
Babuela yuvula diaka phofo: —Ngeyo veka, mbi wuntuba mu diambu di mutu wowo e? Bila meso maku kazibudi. Wuba vutudila: —Niandi mbikudi kadi.
18 Dar iudeii nu au crezut despre el că fusese orb și a primit vedere, până nu au chemat pe părinții celui care a primit vedere.
Bayuda basia wilukila ko ti niandi wuba phofo ayi basia wilukila ko ti meso mandi mazibukidi; diawu nate batumisa bambuta bandi.
19 Și i-au întrebat, spunând: Este acesta fiul vostru, despre care voi spuneți că s-a născut orb? Așadar, cum vede acum?
Baba yuvula: —Bukiedika kuandi ti niawu niandi muanꞌeno wowo lueti kamba ti wubutuka phofo e? Vayi buna buevi kalembo monina buabu e?
20 Părinții lui le-au răspuns și au zis: Știm că acesta este fiul nostru și că s-a născut orb;
Zimbuta bandi baba vutudila: —Tuzebi ti niawu niandi muanꞌeto, wubutuka phofo.
21 Dar cum vede acum, nu știm, sau cine i-a deschis ochii, nu știm; el este în vârstă, întrebați-l; el va vorbi pentru el însuși.
Vayi buevi keka monina buabu, diodi tukadi dizaba ayi tukadi zaba nani wunzibudingi meso. Vayi weka wuyunduka, lunyuvula niandi veka bila maka tuba mambu momo madi mu niandi.
22 Părinții lui au spus acestea pentru că se temeau de iudei; fiindcă iudeii se înțeleseseră deja că, dacă ar mărturisi cineva că el este Cristosul, să fie exclus din sinagogă.
Zimbuta bandi zitubila mambu momo bila boma zimona Bayuda; mu diambu di Bayuda bawizana ti woso mutu wela kikinina ti niandi Klisto, buna mutu wowo wela kanduku mu buela kotanga mu nzo yi lukutukunu.
23 Din această cauză au spus părinții lui: Este în vârstă, întrebați-l.
Diawu bambuta bandi zitubila ti: “weka wuyunduka, lunyuvula niandi veka.”
24 Atunci au chemat din nou pe omul care fusese orb și i-au spus: Dă-i lauda lui Dumnezeu; noi știm că omul acesta este un păcătos.
Bafalisi batumisa mu khumbu yimmuadi mutu wowo wuba phofo, bankamba: —Vana nkembo kuidi Nzambi bila beto tuzebi ti mutu wuna widi nkua masumu!
25 El a răspuns și a zis: Dacă este păcătos, nu știu; eu una știu, că eram orb [și] acum văd.
Vayi mutu beni wuba vutudila: —Enati widi nkua masumu, diodi ndisi dizaba ko vayi diambu dimosi kaka nzebi: ndibedi phofo vayi buabu ndilembo moni.
26 Din nou i-au spus: Ce ți-a făcut? Cum ți-a deschis ochii?
Babuela kunyuvula diaka: —Vayi mbi kasidingi e? Buevi kazibudidingi meso maku e?
27 Iar el le-a răspuns: V-am spus deja și nu ați ascultat. Pentru ce doriți să auziți din nou? Doriți și voi să vă faceți discipolii lui?
Niandi wuba vutudila: —A mamveno diaka, keti ndilukembingi mambu moso! Vayi lumengi kueno wa! Bila mbi lutididi diaka kuma wila e? Bati beno mamveno lutidi kituka minlonguki miandi e?
28 Atunci l-au ocărât și au spus: Tu ești discipolul aceluia; dar noi suntem discipolii lui Moise.
Bamfinga ayi bankamba: —Ngeyo widi nlonguki andi, vayi beto tuidi minlonguki mi Moyize!
29 Știm că Dumnezeu i-a vorbit lui Moise; cât despre acesta nu știm de unde este.
Beto tuzebi ti Nzambi wuyolukila mu Moyize, vayi mutu wowo, tuisi zaba ko kuevi kaba!
30 Omul a răspuns și le-a zis: Chiar în aceasta este o minune, că voi nu știți de unde este și [totuși] el mi-a deschis ochii.
Mutu beni wuba vutudila: —Didi ditsiminanga! Beno luisi zaba ko kuevi kaba, vayi zibudingi meso mama e.
31 Și știm că Dumnezeu nu ascultă pe păcătoși; dar, dacă cineva este închinător lui Dumnezeu și face voia lui, pe el îl ascultă.
Muaki beto tuzebi ti Nzambi kawilanga bankua masumu ko vayi enati mutu weti kinzika Nzambi ayi weta vanga luzolo luandi buna niandi Nzambi keta wila.
Bila tuwilu ko ti mutu wuzibula meso ma mutu wubutuka phofo. (aiōn g165)
33 Dacă acest om nu ar fi de la Dumnezeu, nu ar putea face nimic.
Enati mutu wowo kasia ba kuidi Nzambi ko nganu kalendi vanga diambu dimosi ko.
34 Ei au răspuns și i-au zis: Tu ești născut cu totul în păcate și ne înveți pe noi? Și l-au aruncat afară.
Bawu bamvutudila: —Ngeyo wubutukila mu masumu ayi ngeyo weka kutulonga e? Bankuka ku nganda.
35 Isus a auzit că l-au aruncat afară; și când l-a găsit i-a spus: Crezi tu pe Fiul lui Dumnezeu?
Yesu bu kawa ti bankuka ku nganda ayi bu kambakula, buna wunkamba: —Wunwilukila mu Muana Mutu e?
36 Iar el a răspuns și a zis: Cine este Doamne, ca să cred în el?
Buna mutu beni wumvutudila: —Tata, mutu beni nani muingi ndiwilukila mu niandi e?
37 Și Isus i-a spus: Deopotrivă l-ai văzut și el este cel ce vorbește cu tine.
Yesu wunkamba: —Wummueni, mutu wowo wulembo tubana yaku, niandi.
38 Iar el a spus: Doamne, cred, și i s-a închinat.
Mutu wumvutudila: —Pfumu, nguilukidi! Wumbuongimina.
39 Și Isus a spus: Pentru judecată am venit eu în această lume, ca toți ce nu văd, să vadă; și cei ce văd, să devină orbi.
Yesu wunkamba: —Minu ndiyiza va nza yayi mu diambu di tsambusulu muingi bankambu monanga bamona ayi muingi bobo bammonanga bakituka baphofo.
40 Și unii dintre fariseii care erau cu el au auzit aceste cuvinte și i-au spus: Suntem și noi orbi?
Bafalisi bankaka baba yandi bawa mambu momo, banyuvula: —Buevi, beto mamveto tuidi baphofo e?
41 Isus le-a spus: Dacă ați fi orbi nu ați avea păcat, dar acum spuneți: Vedem; de aceea păcatul vostru rămâne.
Yesu wuba vutudila: —Enati luidi baphofo nganu luisi masumu ko. Vayi buabu lulembo tubi ti lulembo moni diawu masumu meno madi kaka yeno!
