Ioan 9
1 Și pe când trecea, Isus a văzut pe un om orb din naștere.
Yesu pakaweriti kankupita, kamwoniti muntu yumu kana lwisi kwanjira kwiwuka.
2 Și discipolii lui l-au întrebat, spunând: Rabi, cine a păcătuit, acest om sau părinții lui, de s-a născut orb?
Wafundwa wakuwi wamkosiya, “mfunda! Hashi, gaa ndo yakatenda vidoda vyavimtenda muntu ayu kayiwuki pakawera lwisi? Hashi, vidoda vyakuwi mweni ama vidoda vya walera wakuwi?”
3 Isus a răspuns: Nu a păcătuit nici acest om, nici părinții lui; ci ca faptele lui Dumnezeu să fie arătate în el.
Yesu kankula, “Shitwatila ashi shilawira ndiri toziya ya vidoda vyakuwi yomberi, ama vidoda vya walelwa wakuwi, ira kiwuka lwisi su makakala ga Mlungu gawonikani gatenda lihengu mwakuwi.
4 Eu trebuie să lucrez faptele celui ce m-a trimis cât este ziuă; vine noaptea, când nimeni nu poate lucra.
Kuweri kwankali paliwala tufiruwa kwendeleya kutenda lihengu lya uliya yakantumiti, mana pashiru peni pakwiza muntu hapeni kawezi kutenda lihengu.
5 Cât sunt în lume, eu sunt lumina lumii.
Shipindi nankali pasipanu, neni ndo gulangala gwa pasi panu.”
6 După ce a vorbit astfel a scuipat pe pământ și a făcut tină din scuipat; și a uns ochii orbului cu lutul acela,
Pakatakuliti kala aga, katema mata pasi, kalitenda linkandiga, kamswagaziya mumasu ulii yakawera na lwisi,
7 Și i-a spus: Du-te, spală-te în scăldătoarea Siloamului (care se traduce: Trimis). De aceea s-a dus și s-a spălat și a venit văzând.
kamgambira, “Gugendi na gukalifyankuli palitanda lya Silowamu.” Mana ya litawu ali ndo “Yawamtumiti”. Muntu kana lwisi uliya kagenda na kulifyankula kulitanda lya Siloam, shakapanu kawuya pakawera kankuwona.
8 De aceea vecinii și cei ce îl văzuseră înainte că era orb, au spus: Nu este acesta cel ce ședea și cerșea?
Su, wapakwegera wakuwi na walii yawaweriti wavimana handa kaweriti muhushu mluwa, walonga, “Hashi, ayu ndiri uliya muhushu yakaweriti pakalivaga na kuluwa luwa?”
9 Unii spuneau: El este; alții spuneau: Seamănă cu el; el spunea: Eu sunt.
Wamonga pawatakula, “Ndomweni.” Wantu wamu watakula, “ndala! Ira kalifana nayomberi.” Uliya yakaweriti lwisi katakula, “Ndo neni!”
10 Așadar i-au spus: Cum ți-au fost deschiși ochii?
Wamkosiya, “Vinu, masu gakuwi gapata hashi kutumula?”
11 El a răspuns și a zis: Un om numit Isus, a făcut tină și mi-a uns ochii și mi-a spus: Du-te la scăldătoarea Siloamului și spală-te; și m-am dus și m-am spălat și am primit vedere.
Nayomberi kawankula, “Muntu uliya yawamshema Yesu katenditi linkandiga, kaswagaziya mumasu na kung'ambira, ‘Gugendi gwakalifyankuli palitanda lya Silowamu,’ su neni ng'enda, nulifyankula sheni shangu, mpata kwona.”
12 Atunci i-au spus: Unde este el? [Iar] el a spus: Nu știu.
Wamkosia, “Yomberi ka koshi?” Nayomberi kawankula, “Neni nuvimana ndiri!”
13 L-au adus la farisei pe cel ce înainte fusese orb.
Shakapanu wamjega muntu uliya yakaweriti kana lwisi kwa Mafalisayu.
14 Și era de sabat când făcuse Isus tină și i-a deschis ochii.
Lishaka ali Yesu pakatenditi linkandiga na kumtumuziya masu muntu ayu, iweriti Lishaka lya kwoyera.
15 Atunci din nou fariseii l-au întrebat și ei cum și-a primit vedere. El le-a spus: Mi-a pus lut pe ochi și m-am spălat și văd.
Mafalisayu wamkosiya kayi muntu ayu, “Gupata hashi kwona?” Nayomberi kawagambira, “Kantyeremeka linkandiga mumasu, naneni nulifyankula sheni shangu, vinu weza kwona.”
16 De aceea unii dintre farisei au spus: Omul acesta nu este de la Dumnezeu, pentru că nu ține sabatul. Alții au spus: Cum poate un om păcătos să facă astfel de miracole? Și era dezbinare între ei.
Mafalisayu wamu walonga, “Muntu kantenditi hangu hapeni kalawi kwa Mlungu, toziya kajimira ndiri malagaliru ga Lishaka lya kwoyera.” Kumbiti wamonga walonga, “Muntu kana vidoda kaweza hashi kutenda liuzauza lya ntambu ayi?” Kuwera na malekaniru pakati pawu.
17 Din nou au spus orbului: Tu ce spui despre el, pentru că ți-a deschis ochii? El a spus: Este un profet.
Mafalisayu wamkosiya kayi muntu ayu, “Yomberi kagagubutula masu, gutakula shishi kwa yomberi?” Muntu uliya kawagambira, “Yomberi ndo mbuyi gwa Mlungu!”
18 Dar iudeii nu au crezut despre el că fusese orb și a primit vedere, până nu au chemat pe părinții celui care a primit vedere.
Wakulu wa Shiyawudi wajimira ndiri handa muntu ayu kaweriti lwisi na vinu kankuwona mpaka pawawashemiti walera wakuwi
19 Și i-au întrebat, spunând: Este acesta fiul vostru, despre care voi spuneți că s-a născut orb? Așadar, cum vede acum?
na wawakosiya walera awa, “Hashi, ayu mwana gwenu ndo mwenga mlonga kiwukiti lwisi? Hashi vinu kapata kwona?”
20 Părinții lui le-au răspuns și au zis: Știm că acesta este fiul nostru și că s-a născut orb;
Walera wakuwi wankula, “Tuvimana handa ayu ndo mwana gwetu na kiwukiti lwisi.
21 Dar cum vede acum, nu știm, sau cine i-a deschis ochii, nu știm; el este în vârstă, întrebați-l; el va vorbi pentru el însuși.
Kumbiti kapata hashi kwona, hapeni tuvimani na wala tuvimana ndiri uliya yakamtumuziyiti masu. Mumkosiyi mweni, yomberi ndo muntu mkulu, kaweza kulitakulira mweni.”
22 Părinții lui au spus acestea pentru că se temeau de iudei; fiindcă iudeii se înțeleseseră deja că, dacă ar mărturisi cineva că el este Cristosul, să fie exclus din sinagogă.
Walera wakuwi walongiti hangu toziya wawatiriti wakolamlima wa Shiyawudi, kwani wakolamlima awa waweriti waliragilirana handa muntu yoseri yakamini handa Yesu ndo Kristu kalivagi kunja kwa numba ya Mlungu.
23 Din această cauză au spus părinții lui: Este în vârstă, întrebați-l.
Walelwa wakuwi walongiti, “Yomberi ndo muntu mkulu, Mumkosiyi.”
24 Atunci au chemat din nou pe omul care fusese orb și i-au spus: Dă-i lauda lui Dumnezeu; noi știm că omul acesta este un păcătos.
Su, wamshema kayi muntu ulii yakiwukiti lwisi na wamgambira, “Gumpanani ukwisa Mlungu! Twenga tuvimana kuwera muntu ayu ndo kana vidoda.”
25 El a răspuns și a zis: Dacă este păcătos, nu știu; eu una știu, că eram orb [și] acum văd.
Yomberi kankula, “Handa ndo nana vidoda neni nuvimana ndiri. Kumbiti shintu shimu nushimana, neriti na lwisi na vinu mona.”
26 Din nou i-au spus: Ce ți-a făcut? Cum ți-a deschis ochii?
Wamkosiya, “Kakutenderiti shishi? Hashi kakutumuliziya masu gaku?”
27 Iar el le-a răspuns: V-am spus deja și nu ați ascultat. Pentru ce doriți să auziți din nou? Doriți și voi să vă faceți discipolii lui?
Muntu ayu kawankula, “Nuwagambireni mbera kala, namwenga mpikanira ndiri, mfira shishi kupikinira kayi? Hashi mwenga viraa mfira muweri wafundwa wakuwi?”
28 Atunci l-au ocărât și au spus: Tu ești discipolul aceluia; dar noi suntem discipolii lui Moise.
Kumbiti womberi wamwigira pawatakula, “Gwenga ndo mfundwa gwakuwi, twenga wafundwa wa Musa.
29 Știm că Dumnezeu i-a vorbit lui Moise; cât despre acesta nu știm de unde este.
Twega tuvimana handa Mlungu katakuliti na Musa, kumbiti muntu ayu tumumana ndiri kalawira koshi!”
30 Omul a răspuns și le-a zis: Chiar în aceasta este o minune, că voi nu știți de unde este și [totuși] el mi-a deschis ochii.
Muntu ulii kawankula, “Ashi ndo shitwatira sha kulikangasha! Mwenga muvimana ndiri kalawira koshi, kumbiti kantumuliziya masu gangu!
31 Și știm că Dumnezeu nu ascultă pe păcătoși; dar, dacă cineva este închinător lui Dumnezeu și face voia lui, pe el îl ascultă.
Tuvimana handa Mlungu hapeni kawapikiniri wantu wana vidoda, ira kumpikinira yoseri yakamjimira na kutenda vyakafiriti.
Kwanjira lupaga pasipanu ipikanirika ndiri handa muntu kagatumuziya masu ga muntu yakayiwukiti lwisi. (aiōn g165)
33 Dacă acest om nu ar fi de la Dumnezeu, nu ar putea face nimic.
Payiwera ndiri muntu ayu kalawa kwa Mlungu, mekaweziti ndiri kutenda shintu shoseri!”
34 Ei au răspuns și i-au zis: Tu ești născut cu totul în păcate și ne înveți pe noi? Și l-au aruncat afară.
Womberi wamwankula, “Gwenga gwiwuka na kulelwa pavidoda, na hashi guweza kutufunda twenga?” Wamwinga kulawa Mnumba ya Mlungu.
35 Isus a auzit că l-au aruncat afară; și când l-a găsit i-a spus: Crezi tu pe Fiul lui Dumnezeu?
Yesu kapikiniriti yagalawiliti, kamwoniti muntu uliya kamkosiya, “Hashi, gwenga gumjimira Mwana gwa Muntu?”
36 Iar el a răspuns și a zis: Cine este Doamne, ca să cred în el?
Muntu ayu kankula, “Mtuwa, gung'ambiri yomberi ndo gaa, su mpati kumjimira!”
37 Și Isus i-a spus: Deopotrivă l-ai văzut și el este cel ce vorbește cu tine.
Yesu kamgambira, “Gumwona kala na yomberi ndo yakatakula nagwenga vinu.”
38 Iar el a spus: Doamne, cred, și i s-a închinat.
Muntu ayu katakula, “Nukujimira, Mtuwa!” Na kamsuntamilira Yesu.
39 Și Isus a spus: Pentru judecată am venit eu în această lume, ca toți ce nu văd, să vadă; și cei ce văd, să devină orbi.
Yesu katakula, “Neni niza pasipanu kutoza wantu, wanalwisi wapati kuwona na woseri yawalola waweri lwisi.”
40 Și unii dintre fariseii care erau cu el au auzit aceste cuvinte și i-au spus: Suntem și noi orbi?
Mafalisayu wamu waweriti pamuhera na yomberi wampikinira pakatakuriti aga na wamkosiya, “Gumaanisha natwenga twanalwisi viraa?”
41 Isus le-a spus: Dacă ați fi orbi nu ați avea păcat, dar acum spuneți: Vedem; de aceea păcatul vostru rămâne.
Yesu kawankula, “Mwangaweriti mwana lwisi, mwangaweriti ndiri na vidoda, kumbiti mwenga vinu mtakula, twenga tuwona, ayi ilanguziya kuwera mwana vidoda.”
