Ioan 7
1 După acestea Isus a umblat prin Galileea fiindcă nu voia să umble prin Iudeea, pentru că iudeii căutau să îl ucidă.
Pegamaliki genago, Yesu agendayi ku Galilaya kwenuko. Aganili lepi kugenda pamulima wa Yudea ndava Vachilongosi va Vayawudi vaganayi kumkoma.
2 Și sărbătoarea iudeilor, a corturilor, era aproape.
Lukumbi lwa mselebuko wa Vayawudi wewukemelewa vindanda wavi papipi.
3 De aceea frații lui i-au spus: Pleacă de aici și mergi în Iudeea, ca să vadă și discipolii tăi faptele pe care tu le faci.
Hinu, valongo vaki vakamjovela mwene, “Uwuka penapa na uhambayi ku Yudea muni vevakulanda vagawonayi mahengu gaku geukugahenga.
4 Fiindcă nimeni nu face ceva în taină, ci el însuși caută să fie cunoscut pe față. Dacă faci acestea, arată-te pe tine însuți lumii.
Kawaka mundu mweihenga mambu cha mfiyu kuni mwene igana kumanyikana kwa vandu. Ndava wikita mambu ago, hinu jilangilasa kwa vandu va mulima woha.”
5 Fiindcă nici frații lui nu credeau în el.
Hati valongo vaki mewawa vamsadika lepi.
6 Atunci Isus le-a spus: Timpul meu încă nu a venit; dar timpul vostru întotdeauna este gata.
Yesu akavajovela, “Lukumbi lwangu lwabwina lwakona kuhika, nambu kwa nyenye lukumbi lwoha lwabwina.
7 Lumea nu vă poate urî; dar pe mine mă urăște, pentru că eu aduc mărturie despre ea, că faptele ei sunt rele.
Vandu va mulima nakuhotola kuvahakalila nyenye, nambu ukunihakalila nene ndava nene nijova kuvya matendu gaki gahakau.
8 Urcați-vă la această sărbătoare, eu nu mă urc încă la această sărbătoare, pentru că timpul meu încă nu s-a împlinit.
Nyenye mhamba kumselebuko. Nambu nene nakuhamba kumselebuko wenuwo, muni lukumbi lwangu lwabwina lwakona kuhika.”
9 După ce le-a spus aceste cuvinte, a rămas în Galileea.
Peamalili kujova genago, mwene akasigalila ku Galilaya.
10 Dar după ce au urcat frații lui, atunci a urcat și el la sărbătoare, nu pe față, ci ca în taină.
Valongo vaki pevahambili kumselebuko wa vindanda, Yesu namwene akahamba, nambu lepi hotohoto ndi chamfiyu.
11 Atunci iudeii îl căutau la sărbătoare și spuneau: Unde este acela?
Vachilongosi va Vayawudi vamlondayi Yesu kumselebuko wenuwo, vakakota “Avi koki?”
12 Și era multă cârtire în mulțime despre el; într-adevăr unii spuneau: Este un om bun; alții spuneau: Nu, ci înșală mulțimea.
Pamsambi wa vandu kwavi na vandu vamahele vevajovai chinunu. Vangi pagati yavi vakajova, “Mundu mbwina.” Vangi vakajova, “Mwe! Akuvayaganisa vandu.”
13 Totuși, nimeni nu vorbea pe față despre el, de teama iudeilor.
Nambu avi lepi mundu mweahotwili kujova malovi ga Yesu hotohoto, ndava ya kuvayogopa Vachilongosi va Vayawudi.
14 Dar pe la jumătatea sărbătorii, Isus a urcat la templu și îi învăța.
Peyahikili pagati ya mselebuko, Yesu akahamba mu Nyumba ya Chapanga na kutumbula kuwula.
15 Și iudeii se minunau, spunând: Cum știe acest om carte fără să fi învățat?
Hinu, Vachilongosi va Vayawudi vakakangasa na kujova, “Mundu uyu agamanyili wuli goha aga changali mwene kuwuliwa na mundu?”
16 Isus le-a răspuns și a zis: Doctrina mea nu este a mea, ci a celui care m-a trimis.
Penapo Yesu akavayangula, “Mawuliwu genikugawula aga ganamwene lepi, nambu gaki yula mweanitumili.
17 Dacă cineva voiește să facă voia lui, va cunoaște despre doctrina aceasta, dacă este din Dumnezeu, sau dacă eu vorbesc de la mine însumi.
Mundu mweigana kuhenga gala geigana Chapanga, yati imanya ngati mawuliwu gangu gahumili kwa Chapanga amala nijova namwene.
18 Cine vorbește de la el însuși caută propria lui glorie; dar cine caută gloria celui ce l-a trimis, acela este adevărat și în el nu este nedreptate.
Mweijova ga mwene ndu, mwenuyu ilonda ukulu waki mwene, nambu yula mweilonda ukulu wa mweamtumili, ndi chakaka na mugati yaki kawaka uhakau.
19 Nu v-a dat Moise legea și [totuși] nimeni dintre voi nu ține legea? De ce căutați să mă ucideți?
Wu, Musa avapelili lepi Malagizu? Nambu kawaka hati mmonga mweiyidakila Malagizu. Ndava kyani mulonda kunikoma?”
20 Mulțimea i-a răspuns și a zis: Ai drac, cine caută să te ucidă?
Bahapo msambi wa vandu ukayangula, “Una mizuka veve! Yani mweigana kukukoma?”
21 Isus a răspuns și le-a zis: Am făcut o lucrare și toți vă minunați.
Yesu akavayangula, “Nikitili ulangisu umonga na nyenye uvakangisi.
22 De aceea Moise v-a dat circumcizia (nu că este din Moise, ci din patriarhi) și circumcideți un om în sabat.
Musa avapeli malagizu ga kudumula jandu ndi wahumili lepi kwa Musa muni wahumili kwa vagogo. Hinu nyenye mukumdumula mundu jandu hati Ligono la Kupumulila.
23 Dacă un om primește circumcizia în sabat, ca nu cumva legea lui Moise să se calce, sunteți mâniați pe mine pentru că am făcut un om în întregime sănătos în sabat?
Yakavya mundu idumuliwa jandu Ligono la Kupumulila, ndi muni malagizu ga Musa ukoto kudenywa, hinu ndava kyani mukuniyomela ndava ya kumlamisa mundu mu Ligono la Kupumulila?
24 Nu judecați după înfățișare, ci judecați judecată dreaptă.
Mkotoka kumuhamula mundu kwa kumlola chakuvala ndu, nambu muhamula cheyiganikiwa.”
25 Atunci unii dintre cei din Ierusalim au spus: Nu este acesta cel pe care caută ei să îl ucidă?
Vandu vangi va pa Yelusalemu vajovili, “Wu, mundu mwenuyu lepi yula vachilongosi vilonda kumkoma?
26 Și iată, vorbește cutezător și ei nu îi spun nimic. Știu cumva conducătorii că acesta este cu adevărat Cristosul?
Mlola, ilongela hotohoto kawaka mundu mweakumjovela hati lilovi! Wu yihotoleka vachilongosi vamanyili chakaka, mwenuyu ndi Kilisitu?
27 Totuși noi știm de unde este acesta; însă când vine Cristosul, nimeni nu știe de unde este.
Nambu Kilisitu peibwela avi lepi mundu yati imanya ihumila koki. Nambu tete tikumanyi kwe ahumili mundu uyu!”
28 Și Isus, pe când îi învăța în templu, a strigat și a spus: Deopotrivă mă cunoașteți și știți de unde sunt. Și nu am venit de la mine însumi, dar cel ce m-a trimis este adevărat, cel pe care voi nu îl cunoașteți.
Hinu, Yesu peavili mukuwula Munyumba ya Chapanga akajova kwa lwami, “Mwe! Mnimanyili, hati kwe nihumili mukukumanya? Nene nibweli lepi kwa uhotola wangu. Muni mwene mweanitumili nene ndi wa chakaka, na nyenye nakummanya,
29 Dar eu îl cunosc, fiindcă sunt de la el și el m-a trimis.
nambu nene nimmanyili ndava nihumili kwaki, mwene ndi mweanitumili.”
30 De aceea căutau să îl prindă; dar nimeni nu a pus mâinile pe el, deoarece încă nu îi venise timpul.
Hinu, vandu vakalonda kumkamula, nambu kawaka mundu mweatalambwili chiwoko kumpamisa ndava lukumbi lwaki lwavi lwakona kuhika.
31 Și mulți din mulțime au crezut în el și au spus: Când vine Cristosul va face mai multe miracole decât cele pe care le-a făcut acesta?
Vandu vamahele mu msambi wula vamsadiki, vakajova, “Peibwela Kilisitu Msangula, yati ihenga milangisu ya kukangasa yamahele neju kuliku yeihenga mundu uyu?”
32 Fariseii au auzit mulțimea cârtind astfel de lucruri despre el; și fariseii și preoții de seamă au trimis ofițeri ca să îl prindă.
Vafalisayu vevayuwini vandu vijova ga pahi ndava ya Yesu. Hinu, vene pamonga na Vamteta vakulu va Chapanga vavatumili valonda va nyumba ya Chapanga vamkamulayi.
33 Atunci Isus le-a spus: Mai sunt cu voi puțin timp și apoi mă duc la cel ce m-a trimis.
Yesu akajova, “Nakona nivii pamonga na nyenye palukumbi luhupi, kangi nihamba kwa mwene mweanitumili.
34 Mă veți căuta și nu mă veți găsi; și unde sunt eu, voi nu puteți veni.
Yati mukunilonda nambu nakuniwona, na penivya nene, nyenye nakuhotola kuhika.”
35 Atunci iudeii au spus între ei: Unde se va duce el, ca să nu îl putem găsi? Nu cumva se va duce la cei împrăștiați printre neamuri și să îi învețe pe neamuri?
Vachilongosi va Vayawudi vakajovesana vene kwa vene, “Mundu mwenuyu yati ihamba koki kwe nakuhotola kumkamula? Yati ihamba kumiji ya Vagiliki, kwevahamalili vandu vitu na kuvawula Vagiliki?
36 Ce este acest cuvânt pe care l-a spus: Mă veți căuta și nu mă veți găsi; și unde sunt eu, voi nu puteți veni?
Mwenuyu ijova kyani peijova, yati mukunilonda nambu nakuniwona na pala penivya nene nyenye nakuhotola kuhika?”
37 În ultima zi, ziua cea mare a sărbătorii, Isus a stat în picioare și a strigat, spunând: Dacă însetează cineva, să vină la mine și să bea.
Ligono la kumalakisa mselebuko wenuwo ndi lavi ligono likulu, Yesu akayima na kujova kwa lwami mundu mweavi na njota ndi abwela kwanene anywayi.
38 Cel ce crede în mine, după cum a spus scriptura, din lăuntrul lui vor curge râuri de apă vie.
Ngati chegijova Mayandiku Gamsopi, mweakunisadika nene, mifuleni ya manji yeyileta wumi yati yihelela mumtima waki.
39 (Dar spunea aceasta despre Duhul, pe care cei ce cred în el urmau să îl primească, pentru că Duhul Sfânt încă nu fusese dat, pentru că Isus nu fusese încă glorificat.)
Ajovili genago kumvala Mpungu Msopi kuvya vevakumsadika vala yati vakumpokela. Lukumbi lwenulo Mpungu Msopi avi akona kuhika, ndava Yesu avi akona kupewa ukulu na Chapanga.
40 De aceea mulți din mulțime, când au auzit acest cuvânt, au spus: Acesta este cu adevărat Profetul.
Vandu vangi mu msambi wula pevayuwini malovi ago, vakajova, “Chakaka mundu uyu ndi yula mlota wa Chapanga!”
41 Alții au spus: Acesta este Cristosul. Dar unii au spus: Din Galileea vine Cristosul?
Vangi vakajova, “mwenuyu ndi Kilisitu.” Nambu vangi vakajova, “Wu, yihotoleka Kilisitu kuhuma ku Galilaya?
42 Nu a spus scriptura că: Din sămânța lui David și din satul Betleem, de unde era David, vine Cristosul?
Wu, Mayandiku Gamsopi gijova wuli? Gijova Kilisitu yati ihumila mu lukolo lwa Daudi na ivelekewa ku Betelehemu, pamuji wa Daudi.”
43 Astfel în mulțime a fost dezbinare din cauza lui.
Hinu, mu msambi wula mpechenganu wahumalili ndava ya Yesu.
44 Iar unii dintre ei voiau să îl prindă; dar nimeni nu a pus mâinile pe el.
Vandu vangi vaganayi kumkamula nambu avi lepi mundu mweatalambwili chiwoko chaki kumpamisa.
45 Ofițerii au venit atunci la preoții de seamă și la farisei, iar ei le-au spus: De ce nu l-ați adus?
Kangi valonda vala vakavahambila Vakulu va kuteta va Chapanga na Vafalisayu. Ndi vene vakavakota valonda, “Ndava kyani, mwangamleta Yesu?”
46 Ofițerii au răspuns: Niciodată vreun om nu a vorbit ca omul acesta.
Valonda vala vakayangula, “Avi lepi mundu mweamali kujova vindu vyeajovili mundu uyu!”
47 Atunci fariseii le-au răspuns: Nu ați fost și voi înșelați?
Vafalisayu vakavakota, “Wu, na nyenye mkongiwi mewa?
48 A crezut în el vreunul dintre conducători sau dintre farisei?
Wu, mumuwene hati mmonga wa chilongosi wa vandu, amala mmonga wa Vafalisayu mweakumsadika?
49 Dar această mulțime, care nu știe legea, este blestemată.
Lepi, nambu msambi wenuwo vangamanya Malagizu ga Bambu geampeli Musa, vapeliwi likoto na Chapanga!”
50 Nicodim (cel care venise la Isus noaptea, fiind unul dintre ei), le-a spus:
Mmonga wavi avi Nikodemu mweamuhambili Yesu magono ga mumbele. Hinu mwene akavajovela.
51 Judecă legea noastră pe un om înainte să îl asculte și să știe ce face?
“Malagizu gitu gijova tikumuhamula lepi mundu changali kumuyuwanila na kumanya ahengili kyani?”
52 Iar ei au răspuns și i-au zis: Nu ești și tu din Galileea? Cercetează și vezi, pentru că din Galileea nu se ridică niciun profet.
Vene vakamyangula, “Wu, na veve mewa uhumili ku Galilaya? Hinu ukagasoma bwina Mayandiku Gamsopi wamwene yati wilola kuvya ku Galilaya katu nakuhuma mlota wa Chapanga!”
53 Și fiecare a mers acasă.
Penapo kila mmonga awuyili kunyumba yaki.
