Ioan 7
1 După acestea Isus a umblat prin Galileea fiindcă nu voia să umble prin Iudeea, pentru că iudeii căutau să îl ucidă.
Hesafe guye Yesussay galila garssan yuyettdees, gido attin Yuhudan yuyanas kooybeeyna, gasooykka Ayhudat iza wodhana kooyza gishshasiko.
2 Și sărbătoarea iudeilor, a corturilor, era aproape.
He wode Ayhudata dase Ba77eley matti uttdes.
3 De aceea frații lui i-au spus: Pleacă de aici și mergi în Iudeea, ca să vadă și discipolii tăi faptele pe care tu le faci.
Hesa gish Yesussa ishshati izakoo shiqqidi hizzigida. “nena kallizayt ne ooththiza oosoza beyana mala ne heyssafe denddada Yuhuda dere ba.
4 Fiindcă nimeni nu face ceva în taină, ci el însuși caută să fie cunoscut pe față. Dacă faci acestea, arată-te pe tine însuți lumii.
Gasooykka qooccen erristana koyzadey ba ooso geeman oothena, neka heytantta wursa ooththashe nena allamen qoonccsana koshshes.”
5 Fiindcă nici frații lui nu credeau în el.
Istt hessa gida gasooy iza ishshataka gidin izan ammanonttayta gidida gishshasiko.
6 Atunci Isus le-a spus: Timpul meu încă nu a venit; dar timpul vostru întotdeauna este gata.
Yesussayka isttas hizzigides. “ta wodey buroo gakiibeyna, inte wodey gidiko wuriso wode intes gigako.
7 Lumea nu vă poate urî; dar pe mine mă urăște, pentru că eu aduc mărturie despre ea, că faptele ei sunt rele.
Deerey intena ixxana danddaena, tana gidikoo ixxes, gasooyka ta allame oosoy iita gididdaysa izas markkattza gishshasiko.
8 Urcați-vă la această sărbătoare, eu nu mă urc încă la această sărbătoare, pentru că timpul meu încă nu s-a împlinit.
Hai inte gede ba77elezaso bite, tass wodey gakontta gish hayssa ha Ba77elezaso bikke.”
9 După ce le-a spus aceste cuvinte, a rămas în Galileea.
Hesa gidii Yesussay Galilan attdess.
10 Dar după ce au urcat frații lui, atunci a urcat și el la sărbătoare, nu pe față, ci ca în taină.
Gido attin iza ishshat Ba77elezaso bidappe guye Yesussay qonccera gidontta qotara ba77elezaso bidees.
11 Atunci iudeii îl căutau la sărbătoare și spuneau: Unde este acela?
Ayhudat iza “awan diize?” gishe Ba77elezason koydda.
12 Și era multă cârtire în mulțime despre el; într-adevăr unii spuneau: Este un om bun; alții spuneau: Nu, ci înșală mulțimea.
Deereyka Iza gish garisara sasuqi hasaettdes. issi issi asat “izi loo7o asakoo” gishin bagay qase “loo7o gidena izi dere baleththes” gides.
13 Totuși, nimeni nu vorbea pe față despre el, de teama iudeilor.
Gido attin Ayhudata dannatas babiza gish oonnika iza gish qoonccen hasaibeyna.
14 Dar pe la jumătatea sărbătorii, Isus a urcat la templu și îi învăța.
Ba77elezii wurana baaga gakishin Yesussay xoossa keeth bidi tammariso oykkdees.
15 Și iudeii se minunau, spunând: Cum știe acest om carte fără să fi învățat?
Ayhudat “haysii addezi tammarontta dishshe hayssa wursi woostti erride” gidi malaletidda.
16 Isus le-a răspuns și a zis: Doctrina mea nu este a mea, ci a celui care m-a trimis.
Hessa gish Yesussay hizzgdes. “ta tammarithiza timmiritey tana kittda ta Aawape immetides attin tape gidenna.
17 Dacă cineva voiește să facă voia lui, va cunoaște despre doctrina aceasta, dacă este din Dumnezeu, sau dacă eu vorbesc de la mine însumi.
Tana kittdaysa sheene ooththana koyzadeey dikko haysii ha timmiritey Xoossafe beetdaysa woykko ta tape hasaidaysa gidikkoka errana.
18 Cine vorbește de la el însuși caută propria lui glorie; dar cine caută gloria celui ce l-a trimis, acela este adevărat și în el nu este nedreptate.
Bepe hasaizadeey ba boncho koyyes, kittidade boncho koyzadeey gidiko izi tummancha, wordooy iza bolla denna.
19 Nu v-a dat Moise legea și [totuși] nimeni dintre voi nu ține legea? De ce căutați să mă ucideți?
Mussey intes woga immidess gideene? gidikkoka inte garisan wog nagii poliidadey oonka deena, inte azass tana wodhana koyeti?”
20 Mulțimea i-a răspuns și a zis: Ai drac, cine caută să te ucidă?
Deereyka iza “ne bolla dayydanthth dees! ne wodhana kooyzay oonne?” gidees.
21 Isus a răspuns și le-a zis: Am făcut o lucrare și toți vă minunați.
Yesussayka isttas hizzgi zarides “ta issi ooso ooththadiss inte wurikka hano ha oosoy malaleteista.
22 De aceea Moise v-a dat circumcizia (nu că este din Moise, ci din patriarhi) și circumcideți un om în sabat.
Musseey intes qaxxara woga immidees, he wogayyka immeetiday kase aawatape beetidees attin Mussepe gidena. histtin hekko intekka sambbatta gaalasiika asse qaxxarista.
23 Dacă un om primește circumcizia în sabat, ca nu cumva legea lui Moise să se calce, sunteți mâniați pe mine pentru că am făcut un om în întregime sănătos în sabat?
Histtiko Musse wogay sharetontta mala assi smbbata gaalas qaxaretiysa gidiko histtin ta sambbata gaalas asas kummetha asateth paththiin azzas ta bolla hanqqetet?
24 Nu judecați după înfățișare, ci judecați judecată dreaptă.
Suurre pirda pirdite attin asa ayfeso xeelidi maadoo pirda pirdofite.”
25 Atunci unii dintre cei din Ierusalim au spus: Nu este acesta cel pe care caută ei să îl ucidă?
Yerusalame asape issi issi asat hizzgda “istt woodhana koyza addezii hayssa gideene?”
26 Și iată, vorbește cutezător și ei nu îi spun nimic. Știu cumva conducătorii că acesta este cu adevărat Cristosul?
heko izi qoonccen hasaees shin istt iza aykooka gibeytena, haysii xoossay kittidade giddidaysa dannat tummu eerizoshsha?
27 Totuși noi știm de unde este acesta; însă când vine Cristosul, nimeni nu știe de unde este.
Histtin haysii addeezi awa asakone nu erroos, xoossay kitiddadey yishshin qaasse izi awapekone errizadey oonnika deena,
28 Și Isus, pe când îi învăța în templu, a strigat și a spus: Deopotrivă mă cunoașteți și știți de unde sunt. Și nu am venit de la mine însumi, dar cel ce m-a trimis este adevărat, cel pe care voi nu îl cunoașteți.
Hesa gish Yesussay xoossa keeththan tammarththishe ba qaala dhoqu histtdi “inte tana tummu errata, ta awape yidakone inte errata, gido attin tan ta sheenen yabeykke, tana kittdaysi izi tummancha, gidoshin inte qasse iza errekkista.
29 Dar eu îl cunosc, fiindcă sunt de la el și el m-a trimis.
Ta gidikoo iza achchafe yida gishshine izi tana kittda gish ta iza errays” gidees.
30 De aceea căutau să îl prindă; dar nimeni nu a pus mâinile pe el, deoarece încă nu îi venise timpul.
Hesa woode iza oykanass koydaa, gido attin buroo wodey gakibeyna gish oonnika oykkbeyna.
31 Și mulți din mulțime au crezut în el și au spus: Când vine Cristosul va face mai multe miracole decât cele pe care le-a făcut acesta?
Gido attin derezape darooy izan ammanides, asay hizgidees “xoossay kittiddadey yizza wode haysi addezi ooso malatape bollaara hara ootthhane?”
32 Fariseii au auzit mulțimea cârtind astfel de lucruri despre el; și fariseii și preoții de seamă au trimis ofițeri ca să îl prindă.
Assay Yesussa gish garssara sasuketi hasaishshin Parssawet siyda, hessa gish qeessista halaqatne parssawet yesussa oykkanas Xoossa keethth pengge naggizayta yediida.
33 Atunci Isus le-a spus: Mai sunt cu voi puțin timp și apoi mă duc la cel ce m-a trimis.
He wode Yesussay “ta intenara guuththa wode dashshana, hessafe guye tana kittidaysako simma bana.
34 Mă veți căuta și nu mă veți găsi; și unde sunt eu, voi nu puteți veni.
Inte tana koyana shin demekkista, inte ta dizzaso yanas danddaekeista.”
35 Atunci iudeii au spus între ei: Unde se va duce el, ca să nu îl putem găsi? Nu cumva se va duce la cei împrăștiați printre neamuri și să îi învețe pe neamuri?
Hesa gish Ayhudata dannat ba garssan issay issara, “haysi addezii nu demmontta mala awa baneshsha? oonne errizzay Girikista giddo laleti diza Ayhuddatakoo bidi Girikista tammarisanesha?
36 Ce este acest cuvânt pe care l-a spus: Mă veți căuta și nu mă veți găsi; și unde sunt eu, voi nu puteți veni?
Izi (inte tana koyana shin demekkista, ta dizasoo inte yanas danddaekista gishin hes ay gusee?)” gida.
37 În ultima zi, ziua cea mare a sărbătorii, Isus a stat în picioare și a strigat, spunând: Dacă însetează cineva, să vină la mine și să bea.
Ba77eleeza wurithetha gita gaalas Yesussay dendidii eqqidne ba qaala dhoqu histtdii “hethth sammottda urray dikoo ha taakko yidi uuyoo.
38 Cel ce crede în mine, după cum a spus scriptura, din lăuntrul lui vor curge râuri de apă vie.
Maxxafay gida mala tana ammanizadefe deyoo haththa pullitooy pullitana.” gidees.
39 (Dar spunea aceasta despre Duhul, pe care cei ce cred în el urmau să îl primească, pentru că Duhul Sfânt încă nu fusese dat, pentru că Isus nu fusese încă glorificat.)
Izi hessa gidaay izan ammanizayt buropee ekkana xiilo ayana gishshasiko, gasooyka yesussay boonchetza wodey buroo gakontta gish xiilo ayanay buroo qoonccoontta immetibeyna.
40 De aceea mulți din mulțime, când au auzit acest cuvânt, au spus: Acesta este cu adevărat Profetul.
Hessa gish derezape issi issi asat he qaala siydii “yana giza nabey tummape hayssakoo” gida.
41 Alții au spus: Acesta este Cristosul. Dar unii au spus: Din Galileea vine Cristosul?
“Harati haysii xoossay kittiddadeko” gida. baggayyt qasse “xoossay kittiddadey Gliilape waan yane?
42 Nu a spus scriptura că: Din sămânța lui David și din satul Betleem, de unde era David, vine Cristosul?
xoossay kittiddadey Dawitte zeereththape yeletanaysane dawitte katamma Bettelemepe yanaysii kase geshsha maxxafan xaafetibeyne?” gida.
43 Astfel în mulțime a fost dezbinare din cauza lui.
Hessa gish iza gaason derey ba gidoon shaaketi wodhides.
44 Iar unii dintre ei voiau să îl prindă; dar nimeni nu a pus mâinile pe el.
Isttafe issi issi asat iza oykkana koyda, gido attin oonikka oykibbeyna.
45 Ofițerii au venit atunci la preoții de seamă și la farisei, iar ei le-au spus: De ce nu l-ați adus?
Hessafe guye xoossa keeth naggizayt qeessata hallaqatakone Parisawettako simmid bida, izetika “aazas iza ekontta yidet?” gida.
46 Ofițerii au răspuns: Niciodată vreun om nu a vorbit ca omul acesta.
Wootadaretika zaridi “ha addezi hasaizaysa mala ay assika hasai errena” gida.
47 Atunci fariseii le-au răspuns: Nu ați fost și voi înșelați?
parssaweti istta “intekka baletidet?” gida.
48 A crezut în el vreunul dintre conducători sau dintre farisei?
dannatape woykoo parssawistape iza ammanidayt dizosha?
49 Dar această mulțime, care nu știe legea, este blestemată.
Haysii mussee woga errontta derey tummape qanggetdaysa.
50 Nicodim (cel care venise la Isus noaptea, fiind unul dintre ei), le-a spus:
Haysafe kasse Yesussako bida Parssawistape isa gidida niqoodimoosay isttas
51 Judecă legea noastră pe un om înainte să îl asculte și să știe ce face?
“Nu wogan issi mottetizadey ba mottos malththe immin siyonttane izi ay ooththidakone erretontta dishshin pirday pirdeet errize?” gides.
52 Iar ei au răspuns și i-au zis: Nu ești și tu din Galileea? Cercetează și vezi, pentru că din Galileea nu se ridică niciun profet.
Isttika “neka galila asse? galilape nabey denddontaysa qoorerethada gakka erraa” gida.
53 Și fiecare a mers acasă.
hessafe guye isay isay beso bides.
