Ioan 6
1 După acestea, Isus s-a dus dincolo de marea Galileii, care este marea Tiberiadei.
Після цього Ісус відправився на другий бік Галілейського моря, [яке зветься] Тиверіадським.
2 Și o mare mulțime îl urma pentru că vedeau miracolele lui pe care le făcea peste cei ce erau bolnavi.
За Ним ішов великий натовп, оскільки бачили знамення, які Він робив, зцілюючи хворих.
3 Și Isus a urcat pe munte și acolo s-a așezat cu discipolii săi.
Ісус піднявся на гору й сів там зі Своїми учнями.
4 Și paștele, sărbătoarea iudeilor, era aproape.
Наближалося юдейське свято Пасхи.
5 Atunci Isus, ridicând ochii și văzând că o mare mulțime a venit la el, i-a spus lui Filip: De unde să cumpărăm pâine, ca aceștia să mănânce?
Коли Ісус підняв очі й побачив, що багато людей ішло до Нього, сказав Филипові: ―Де ми купимо хліба, щоб нагодувати цих [людей]?
6 Și spunea aceasta ca să îl încerce, fiindcă el știa ce avea să facă.
Він спитав це, щоб випробувати Филипа, бо Сам вже знав, що буде робити.
7 Filip i-a răspuns: Pâine de două sute de dinari nu le este suficientă, ca fiecare din ei să ia câte puțin.
Филип відповів: ―Навіть якщо купити хліба на двісті динаріїв, і того не буде достатньо, щоб кожний отримав хоч трохи.
8 Unul dintre discipolii săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, i-a spus:
Інший Його учень, Андрій, брат Симона Петра, сказав:
9 Este aici un băiețel care are cinci pâini de orz și doi peștișori; dar ce sunt acestea la atâția?
―Тут є хлопчик, який має п’ять хлібів з ячмінного борошна та дві рибини. Але що це для такої кількості?
10 Și Isus a spus: Faceți oamenii să se așeze. Și în locul acela era multă iarbă. Atunci bărbații s-au așezat, în număr de aproape cinci mii.
Ісус сказав: ―Звеліть людям сісти. У тому місці було багато трави, тож всі посідали на неї (було їх близько п’яти тисяч чоловіків).
11 Și Isus a luat pâinile și după ce a adus mulțumiri, [le]-a împărțit discipolilor, iar discipolii celor ce ședeau jos; la fel și din pești cât au dorit.
Ісус узяв хліби та, подякувавши Богові, роздав їх тим, хто сидів. Так само зробив і з рибою. Кожний брав, скільки хотів.
12 După ce s-au săturat, Isus le-a spus discipolilor săi: Adunați frânturile care rămân, ca nu cumva ceva să se piardă.
Коли всі наїлися, Він сказав Своїм учням: ―Зберіть те, що залишилося, щоб нічого не пропало.
13 Așadar, au adunat și au umplut douăsprezece coșuri cu frânturile celor cinci pâini de orz care au rămas în plus celor ce au mâncat.
Вони зібрали та наповнили дванадцять кошиків із залишками з п’яти ячмінних хлібів, які залишилися після тих, що їли.
14 Atunci oamenii aceia, când au văzut miracolul pe care îl făcuse Isus, au spus: Într-adevăr acesta este profetul ce trebuia să vină în lume.
Коли люди побачили знамення, яке Він зробив, почали казати: «Він насправді Пророк, Який мав прийти у світ».
15 De aceea Isus, știind că sunt gata să vină să îl ia cu forța să îl facă împărat, s-a dus din nou pe munte, numai el singur.
Ісус же, зрозумівши, що вони мають намір прийти і взяти Його силоміць, щоб зробити царем, знову пішов на гору один.
16 Iar când s-a făcut seară, discipolii lui au coborât la mare.
Коли настав вечір, учні Ісуса спустилися до моря
17 Și s-au urcat într-o corabie și au trecut marea spre Capernaum. Și deja se făcuse întuneric și Isus tot nu venise la ei.
й, увійшовши в човен, попливли через море до Капернаума. Було вже темно, а Ісус усе ще не приходив до них.
18 Și marea s-a întărâtat pentru că sufla un vânt puternic.
Тим часом море розхвилювалося, бо подув сильний вітер.
19 Și după ce au vâslit cam douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, ei îl văd pe Isus umblând pe mare și apropiindu-se de corabie, și s-au temut.
Вони вже відпливли на двадцять п’ять або тридцять стадіїв, коли побачили Ісуса, Який ішов по воді та наближався до човна. Учні злякалися.
20 Dar el le-a spus: Eu sunt; nu vă temeți.
Але Він заговорив до них: «Це Я! Не бійтеся!»
21 Atunci cu voie bună l-au primit în corabie; și îndată corabia a sosit la țărmul spre care mergeau.
Вони хотіли взяти Його в човен; і човен відразу пристав до берега, до якого прямували.
22 A doua zi, când mulțimea care stătea de cealaltă parte a mării a văzut că acolo nu era nicio altă corabie decât aceea în care se urcaseră discipolii lui, și că Isus nu intrase cu discipolii lui în corabie, ci discipolii plecaseră singuri cu ea;
Наступного дня люди, які стояли на іншому березі моря, побачили, що там не було іншого човна, окрім одного, і що Ісус не сідав разом зі Своїми учнями в човен, а Його учні відпливли самі.
23 (Dar din Tiberiada au venit alte corăbii aproape de locul unde mâncaseră pâinea, după ce Domnul mulțumise).
[Тим часом] кілька човнів із Тиверіади припливло [та пристало] поблизу того міста, де вони їли хліб, після того, як Господь подякував [Богові].
24 Când a văzut așadar mulțimea că nici Isus, nici discipolii lui nu erau acolo, au urcat și ei în corăbii și au venit la Capernaum, căutând pe Isus.
Коли люди побачили, що ні Ісуса, ні Його учнів немає в тому місці, вони сіли в човни та попливли до Капернаума шукати Ісуса.
25 Și când l-au găsit de cealaltă parte a mării, i-au spus: Rabi, când ai venit aici?
Коли знайшли Його на іншому березі, запитали: ―Равві, коли Ти сюди прийшов?
26 Isus le-a răspuns și a zis: Adevărat, adevărat vă spun: Voi mă căutați nu pentru că ați văzut miracolele, ci pentru că ați mâncat din pâini și v-ați săturat.
Ісус відповів їм: ―Істинно кажу вам: ви шукаєте Мене не тому, що побачили знамення, а тому, що їли хліб та наїлися.
27 Lucrați nu pentru mâncarea care piere, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viața veșnică pe care Fiul omului v-o va da; fiindcă pe el l-a sigilat Dumnezeu Tatăl. (aiōnios g166)
Працюйте не за їжу, що проходить, а за їжу, що залишається для життя вічного, яке дасть вам Син Людський. Бо Його засвідчив Бог Отець. (aiōnios g166)
28 Atunci i-au spus: Ce să facem ca să putem lucra faptele lui Dumnezeu?
Вони запитали: ―Що нам робити, щоб чинити діла Божі?
29 Isus a răspuns și le-a zis: Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu: să credeți în acela pe care l-a trimis el.
Ісус відповів їм: ―Діло Боже – це вірити в Того, Кого Він послав.
30 De aceea i-au spus: Așadar ce semn faci tu, ca să vedem și să te credem? Ce lucrezi tu?
Вони запитали: ―Яке знамення Ти міг би зробити, щоб ми побачили та повірили в Тебе? Що Ти зробиш?
31 Părinții noștri au mâncat mană în pustie; așa cum este scris: Le-a dat pâine din cer să mănânce.
Наші батьки їли манну в пустелі, як написано: «Дав їм їсти хліб із неба».
32 Atunci Isus le-a spus: Adevărat, adevărat vă spun: Nu Moise v-a dat acea pâine din cer, ci Tatăl meu vă dă adevărata pâine din cer.
Ісус сказав їм: ―Істинно кажу вам: це не Мойсей дав вам хліб із неба, а Отець Мій дає вам істинний хліб із неба.
33 Fiindcă pâinea lui Dumnezeu este cel care se coboară din cer și dă viață lumii.
Тому що хліб Божий – це Той, Хто зійшов із неба й дає життя світові.
34 Atunci i-au spus: Doamne, dă-ne totdeauna această pâine.
Вони сказали: ―Господи, давай нам завжди цей хліб!
35 Și Isus le-a spus: Eu sunt pâinea vieții; cine vine la mine nu va flămânzi niciodată; și cine crede în mine, nicidecum nu va înseta niciodată.
Ісус сказав: ―Я – хліб життя! Кожний, хто приходить до Мене, ніколи не зголодніє, і хто вірить у Мене, той ніколи не відчуватиме спраги.
36 Dar v-am spus că: M-ați și văzut și tot nu credeți.
Але як Я вам казав, ви бачили Мене й не вірите.
37 Tot ce îmi dă Tatăl va veni la mine; și pe cel ce vine la mine nicidecum nu îl voi arunca afară;
Усі, кого дав Мені Отець, прийдуть до Мене, і того, хто прийде до Мене, Я не вижену геть.
38 Pentru că am coborât din cer nu ca să fac voia mea, ci voia celui ce m-a trimis.
Бо Я прийшов із неба для того, щоб виконати не Мою волю, а волю Того, Хто надіслав Мене.
39 Și aceasta este voia Tatălui ce m-a trimis, ca din tot ce mi-a dat să nu pierd nimic, ci să îl înviez în ziua de apoi.
А це воля Того, Хто надіслав Мене: щоб Я не втратив нікого з тих, кого Він Мені дав, але щоб воскресив їх останнього дня.
40 Și aceasta este voia celui ce m-a trimis, ca oricine care vede pe Fiul și crede în el, să aibă viață veșnică; și eu îl voi învia în ziua de apoi. (aiōnios g166)
Воля Мого Отця полягає в тому, щоб кожний, хто бачить Сина та вірить у Нього, мав життя вічне, і Я воскрешу його останнього дня. (aiōnios g166)
41 Atunci iudeii cârteau despre el, pentru că a spus: Eu sunt pâinea care s-a coborât din cer.
Тоді юдеї почали нарікати, бо Він сказав: «Я – хліб, який зійшов із неба».
42 Și spuneau: Nu este acest Isus, fiul lui Iosif, al cărui tată și mamă îi cunoaștem? Cum de spune el atunci: Am coborât din cer?
Вони казали: ―Хіба Він не Ісус, син Йосифа? Чи не знаємо ми Його батька й матері? Як же Він тепер каже: «Я прийшов із неба»?
43 De aceea Isus a răspuns și le-a zis: Nu cârtiți între voi.
Ісус сказав їм: ―Не нарікайте між собою!
44 Nimeni nu poate veni la mine decât dacă Tatăl care m-a trimis îl atrage; și eu îl voi învia în ziua de apoi.
Ніхто не може прийти до Мене, якщо Отець, Який послав Мене, не притягне його, і Я воскрешу його останнього дня.
45 Este scris în profeți: Și toți vor fi învățați de Dumnezeu. Așadar, fiecare om care a auzit și a învățat de la Tatăl, vine la mine.
У пророків написано: «Усі будуть навчені Богом». Кожен, хто почув Отця та навчився в Нього, приходить до Мене.
46 Nu că cineva a văzut pe Tatăl, afară de acela care este de la Dumnezeu; el l-a văzut pe Tatăl.
Бо ніхто не бачив Отця, окрім Того, Хто від Бога, тільки Він бачив Отця.
Істинно кажу вам: хто вірить [у Мене], той має життя вічне. (aiōnios g166)
48 Eu sunt pâinea vieții.
Я – хліб життя!
49 Părinții voștri au mâncat mană în pustie și au murit.
Ваші батьки їли манну в пустелі й померли.
50 Aceasta este pâinea care coboară din cer, ca să mănânce din ea oricine și să nu moară.
Це ж хліб, який зійшов із неба, щоб той, хто їсть його, не помер.
51 Eu sunt pâinea vie care a coborât din cer; dacă mănâncă cineva din această pâine, va trăi pentru totdeauna; și pâinea pe care o voi da eu este carnea mea, pe care o voi da pentru viața lumii. (aiōn g165)
Я – хліб життя, який зійшов із неба. Хто буде їсти цей хліб, той житиме вічно. Хліб, який Я дам, це Моє тіло, яке віддам заради життя світу. (aiōn g165)
52 De aceea iudeii se certau între ei, spunând: Cum poate acest om să ne dea carnea lui să o mâncăm?
Тоді юдеї почали сперечатися між собою, кажучи: ―Як Він може дати нам Своє тіло, щоб ми його їли?
53 Atunci Isus le-a spus: Adevărat, adevărat vă spun: Dacă nu mâncați carnea Fiului omului și nu beți sângele lui, nu aveți viață în voi.
Ісус сказав їм: ―Істинно кажу вам: якщо не будете їсти тіла Сина Людського й не будете пити Його крові, не будете мати життя [вічного] в собі.
54 Cine carnea mea o mănâncă și bea sângele meu are viață eternă, și eu îl voi învia în ziua de apoi. (aiōnios g166)
Хто їсть Моє тіло й п’є Мою кров, має життя вічне, і Я воскрешу його останнього дня. (aiōnios g166)
55 Căci carnea mea este într-adevăr mâncare, și sângele meu este într-adevăr băutură.
Бо тіло Моє – істинна їжа і кров Моя – істинний напій.
56 Cine carnea mea o mănâncă și bea sângele meu locuiește în mine, și eu în el.
Хто їсть Моє тіло й п’є Мою кров, перебуває в Мені, і Я [перебуваю] в ньому.
57 Așa cum Tatăl cel viu m-a trimis și eu trăiesc prin Tatăl, tot așa cel care mă mănâncă, va trăi și el prin mine.
Як живий Отець послав Мене і як Я живу через Отця, так і той, хто їсть Мене, буде жити через Мене.
58 Aceasta este pâinea care a coborât din cer, nu așa cum au mâncat părinții voștri mană și au murit; cel ce mănâncă din pâinea aceasta va trăi pentru totdeauna. (aiōn g165)
Це є хліб, який зійшов із неба. Він не такий, як той, що їли ваші батьки та померли. Хто їсть цей хліб, той житиме вічно. (aiōn g165)
59 Acestea le-a spus în sinagogă pe când îi învăța în Capernaum.
[Ісус] сказав це, коли навчав у синагозі в Капернаумі.
60 De aceea mulți dintre discipolii lui când au auzit, au spus: Greu este cuvântul acesta; cine îl poate asculta?
Чимало Його учнів, почувши це, сказали: ―Ці слова важкі для [сприйняття]. Хто може їх слухати?
61 Dar Isus, cunoscând în el însuși că discipolii lui cârteau despre aceasta, le-a spus: Aceasta vă poticnește?
Ісус, знаючи в Собі, що Його учні нарікають через це, сказав їм: ―Це вас ображає?
62 Dar dacă l-ați vedea pe Fiul omului urcându-se unde era mai înainte?
А якщо побачите Сина Людського, Котрий возноситься туди, де був раніше?
63 Duhul este cel care dă viață; carnea nu folosește la nimic; cuvintele pe care vi le spun eu, sunt duh și sunt viață.
Дух дає життя, людині це не під силу. Слова, які Я вам казав, – це Дух та життя.
64 Dar sunt unii dintre voi care nu cred. Fiindcă Isus știa de la început cine erau cei care nu au crezut și cine este cel care îl va trăda.
Але між вами є деякі, що не вірять. (Ісус [казав так, ] бо від початку знав, хто не вірить і хто зрадить Його.)
65 Și spunea: Din această cauză v-am spus că nimeni nu poate veni la mine, decât dacă i-a fost dat de Tatăl meu.
Він продовжив: ―Тому Я кажу вам: ніхто не може прийти до Мене, якщо це не дано йому Отцем.
66 De atunci mulți dintre discipolii lui au mers înapoi și nu mai umblau cu el.
Відтоді чимало Його учнів залишили Його й більше не ходили з Ним.
67 Atunci Isus a spus celor doisprezece: Nu doriți și voi să plecați?
Тоді Ісус запитав дванадцятьох: ―Ви не бажаєте піти?
68 Atunci Simon Petru i-a răspuns: Doamne, la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieții eterne. (aiōnios g166)
Симон Петро відповів: ―Господи, до кого нам піти? Ти маєш слова вічного життя. (aiōnios g166)
69 Și noi credem și suntem siguri că tu ești Cristosul, Fiul Dumnezeului cel viu.
Ми віримо та знаємо, що Ти – Святий Божий!
70 Isus le-a răspuns: Nu v-am ales eu pe voi cei doisprezece? Și unul dintre voi este diavol?
Ісус сказав: ―Чи не Я обрав вас, дванадцятьох? І все ж один із вас – диявол.
71 Și vorbea despre Iuda Iscariot, al lui Simon; fiindcă el avea să îl trădeze, fiind unul dintre cei doisprezece.
Він говорив так про Юду, [сина] Симона Іскаріота, який, хоч і був одним із дванадцятьох, однак мав зрадити Його.
