Ioan 6
1 După acestea, Isus s-a dus dincolo de marea Galileii, care este marea Tiberiadei.
Basa ma atahori Yahudi ra fai malole ‘Paska’ na deka-deka ena. Boe ma Yesus se risiꞌ dano Galilea bobꞌoan. (Dano a nara laen na, naeni ‘Tiberias’.) Atahori hetar tungga E naa reu, huu ara rita manadadꞌi-manaseliꞌ fo Ana taoꞌ ra, naeni leleꞌ Ana tao nahaiꞌ atahori mamahedꞌiꞌ ra. Losa dano a seriꞌ, ma Yesus no ana mana tungga nara hene risiꞌ lete anaꞌ esa. De ara endoꞌ mia naa.
2 Și o mare mulțime îl urma pentru că vedeau miracolele lui pe care le făcea peste cei ce erau bolnavi.
3 Și Isus a urcat pe munte și acolo s-a așezat cu discipolii săi.
4 Și paștele, sărbătoarea iudeilor, era aproape.
5 Atunci Isus, ridicând ochii și văzând că o mare mulțime a venit la el, i-a spus lui Filip: De unde să cumpărăm pâine, ca aceștia să mănânce?
Leleꞌ Yesus nita atahori hetar rema raꞌabꞌue, ma Ana natane ana mana tunggan esa, naran Filipus nae, “Hita bisa hasa nanaat sia bee, fo tahao neu atahori ia ra?”
6 Și spunea aceasta ca să îl încerce, fiindcă el știa ce avea să facă.
Memaꞌ Yesus nahine nae tao taꞌo bee. Te Ana olaꞌ naꞌo naa nae sobꞌa Filipus.
7 Filip i-a răspuns: Pâine de două sute de dinari nu le este suficientă, ca fiecare din ei să ia câte puțin.
Boe ma Filipus nataa nae, “Aweꞌ! Onaꞌ mae tukan esa, tao ue-tataos fai natun rua o, nggadꞌin nda feꞌe dai fo hasa roti fee neu basa se sa! Mae atahori esa na hambuꞌ a roti mbeiꞌ a o, naa nda dai sa!”
8 Unul dintre discipolii săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, i-a spus:
Basa ma, Yesus ana mana tunggan esa fai, naran Anderias, naeni Simon Petrus odin, nafadꞌe Yesus nae,
9 Este aici un băiețel care are cinci pâini de orz și doi peștișori; dar ce sunt acestea la atâția?
“Papa! Hambu anak esa sia ia nendi roti bueꞌ lima, no uꞌu rua. Te naa nda bisa dai nehao neu atahori desi basa ia sa!”
10 Și Isus a spus: Faceți oamenii să se așeze. Și în locul acela era multă iarbă. Atunci bărbații s-au așezat, în număr de aproape cinci mii.
Sia naa hambu uru naeꞌ. Basa ma Yesus denu ana mana tungga nara nae, “Fee se endoꞌ leo.” Boe ma ara endoꞌ. Leleꞌ naa, atahori hetar seli! Akaꞌ touꞌ ra o, mbei ma atahori rifon lima.
11 Și Isus a luat pâinile și după ce a adus mulțumiri, [le]-a împărțit discipolilor, iar discipolii celor ce ședeau jos; la fel și din pești cât au dorit.
Yesus haꞌi nala roti ra, ma noꞌe makasi mbali Lamatualain. Boe ma Ana banggi fee neu ana mana tungga nara. De ara reu pala fee neu atahori ra. Ana tao uꞌu onaꞌ naa boe. Basa se raa losa raꞌabeta.
12 După ce s-au săturat, Isus le-a spus discipolilor săi: Adunați frânturile care rămân, ca nu cumva ceva să se piardă.
Leleꞌ basa se raa losa raꞌabeta ena, ma Yesus denu ana mana tungga nara nae, “Miduru mala baliꞌ nanaat lenaꞌ ra, fo afiꞌ hambu nene leꞌa-nggari hendi parsumaꞌ a.”
13 Așadar, au adunat și au umplut douăsprezece coșuri cu frânturile celor cinci pâini de orz care au rămas în plus celor ce au mâncat.
De ara raduru rala baliꞌ nanaat lenaꞌ mia roti bue lima naa ra, sofe boa sanahulu rua.
14 Atunci oamenii aceia, când au văzut miracolul pe care îl făcuse Isus, au spus: Într-adevăr acesta este profetul ce trebuia să vină în lume.
Leleꞌ atahori hetar rita manadadꞌi-manaseliꞌ fo Yesus taoꞌ naa, ara rae, “Awii! Eni ia, tantu Mana Ola-olaꞌ fo Lamatualain helu basa nae haitua nemaꞌ a.”
15 De aceea Isus, știind că sunt gata să vină să îl ia cu forța să îl facă împărat, s-a dus din nou pe munte, numai el singur.
Yesus bubꞌuluꞌ oi, atahori hetar naa ra rae raꞌasusuuꞌ Eni dadꞌi maneꞌ. Basa ma Ana fela lao, ma Ana hene naꞌadodꞌooꞌ nisiꞌ lete ana dikiꞌ esa, fo akaꞌ mesaꞌ Ne sia naa.
16 Iar când s-a făcut seară, discipolii lui au coborât la mare.
Leleꞌ relo a feꞌe mopo ena, Yesus ana mana tungga nara onda dano reu.
17 Și s-au urcat într-o corabie și au trecut marea spre Capernaum. Și deja se făcuse întuneric și Isus tot nu venise la ei.
Yesus nda feꞌe nema naꞌabꞌue no se sa. Boe ma ara hene risiꞌ ofaꞌ esa, de sefe risiꞌ kota Kapernaum, sia dano a seriꞌ. Leleꞌ ara sefe te maꞌahatuꞌ ena.
18 Și marea s-a întărâtat pentru că sufla un vânt puternic.
Boe ma dano a naree neu-nema, huu sanggu anin humbu naꞌamiminaꞌ.
19 Și după ce au vâslit cam douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, ei îl văd pe Isus umblând pe mare și apropiindu-se de corabie, și s-au temut.
Leleꞌ Yesus ana mana tungga nara sefe mbei ma kilo lima, ma ara rita Ana laoꞌ sia oeꞌ ata. Ana neu deka-deka sira ofan, ma ramatau rala seli.
20 Dar el le-a spus: Eu sunt; nu vă temeți.
Te Yesus nafadꞌe nae, “We! Afiꞌ mimitau! Huu ia Au.”
21 Atunci cu voie bună l-au primit în corabie; și îndată corabia a sosit la țărmul spre care mergeau.
Huu naa, de ara nda ramatau sa ena. Boe ma ara nau-nauꞌ a fo Ana hene ofaꞌ naꞌabꞌue no sira. Nda medꞌa sa te, ofaꞌ a losa sira mamana seseen ena.
22 A doua zi, când mulțimea care stătea de cealaltă parte a mării a văzut că acolo nu era nicio altă corabie decât aceea în care se urcaseră discipolii lui, și că Isus nu intrase cu discipolii lui în corabie, ci discipolii plecaseră singuri cu ea;
Mbilaꞌ neu ma, atahori hetar naa ra feꞌe sia dano a seriꞌ. Ara deka-deka ro mamanaꞌ fo Yesus noꞌe makasi mbali Lamatualain, basa de fee se raa. Boe ma ara rahine rae, afis a akaꞌ ofaꞌ esa sia naa. Te Yesus ana mana tungga nara rendi ofaꞌ naa, de lao hela mamanaꞌ naa ena. Yesus nda sae ofaꞌ naa namaloloꞌ no ana mana tungga nara sa. Te hambu ofaꞌ laen hira mia kota Tiberias mana reu-rema sia mamanaꞌ naa. Basa ma, leleꞌ atahori hetar rahine rae, Yesus no ana mana tungga nara nda sia naa sa ena, boe ma ara sae ofaꞌ laen ra, de reu sangga Yesus sia Kapernaum, sia dano a seriꞌ fai.
23 (Dar din Tiberiada au venit alte corăbii aproape de locul unde mâncaseră pâinea, după ce Domnul mulțumise).
24 Când a văzut așadar mulțimea că nici Isus, nici discipolii lui nu erau acolo, au urcat și ei în corăbii și au venit la Capernaum, căutând pe Isus.
25 Și când l-au găsit de cealaltă parte a mării, i-au spus: Rabi, când ai venit aici?
Basa ma ara randaa ro Yesus sia dano a seriꞌ. Boe ma ara ratane Eni rae, “Papa Meser! Papa losa ia, eni bees?”
26 Isus le-a răspuns și a zis: Adevărat, adevărat vă spun: Voi mă căutați nu pentru că ați văzut miracolele, ci pentru că ați mâncat din pâini și v-ați săturat.
Yesus nataa nae, “Matetun, taꞌo ia: hei nda sangga Au huu mita manadadꞌi-manaseliꞌa sa. Te hei sangga Au, huu Au uhao nggi, losa miꞌibeta.
27 Lucrați nu pentru mâncarea care piere, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viața veșnică pe care Fiul omului v-o va da; fiindcă pe el l-a sigilat Dumnezeu Tatăl. (aiōnios g166)
Rena malolole! Afiꞌ tao ues fo hambu akaꞌ nanaat mana dei fo noe hendi. Malole lenaꞌ ama tao ues fo hambu nanaat mana naꞌatataaꞌ nakandoo, mana nendi masodꞌa ndoo-tetuꞌ nda mana basaꞌ sa. Huu Au ia, naeni Atahori Matetuꞌ a. Au mana bisa fee nggi masodꞌaꞌ naa. Huu Amaꞌ sia sorga fee hak naa neu Au ena.” (aiōnios g166)
28 Atunci i-au spus: Ce să facem ca să putem lucra faptele lui Dumnezeu?
Boe ma ara ratane rae, “Mete ma taꞌo naa, na, hai musi tao taꞌo bee, naa fo hai bisa milalao Lamatualain ue-tataos na?”
29 Isus a răspuns și le-a zis: Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu: să credeți în acela pe care l-a trimis el.
Yesus nafadꞌe nae, “Lamatualain ue-tataon, taꞌo ia: hei musi mimihere Au. Huu Lamatualain mana denu Au.”
30 De aceea i-au spus: Așadar ce semn faci tu, ca să vedem și să te credem? Ce lucrezi tu?
Basa ma ara ratane fai rae, “Papa nau mutudꞌu manadadꞌi-manaseliꞌ onaꞌ beek, naa fo hai mita, ma mimihere neu Papa? Boe ma, Papa nau tao saa fee hai fai?
31 Părinții noștri au mâncat mană în pustie; așa cum este scris: Le-a dat pâine din cer să mănânce.
Conto onaꞌ, hita bei-baꞌi nara raa roti manna sia mamana rouꞌ. Naa dadꞌi onaꞌ nenesuraꞌ sia Lamatualain Susura Meumaren oi, ‘Ana fee se roti mana onda mia lalai a, fo ara raa.’”
32 Atunci Isus le-a spus: Adevărat, adevărat vă spun: Nu Moise v-a dat acea pâine din cer, ci Tatăl meu vă dă adevărata pâine din cer.
Yesus nae, “Au ufadꞌe matetun, taꞌo ia: lele uluꞌ a, baꞌi Musa nda naꞌondaꞌ roti a mia lalai fee neu hei bei-baꞌi mara. Huu mana naꞌondaꞌ a, Ama ngga sia sorga. Leleꞌ ia o Ana sadia fee nggi roti sia sorga boe. Te roti ia, Roti matetuꞌ mana naꞌatataaꞌ nakandoo.
33 Fiindcă pâinea lui Dumnezeu este cel care se coboară din cer și dă viață lumii.
Huu Roti mana mia Lamatualain ia, naeni, mana onda mia sorga ma nendi masodꞌaꞌ soaꞌ neu atahori sia raefafoꞌ ia.”
34 Atunci i-au spus: Doamne, dă-ne totdeauna această pâine.
Basa ma ara roꞌe rae, “Papa! Fee roti naa nakandooꞌ a neu hai dei!”
35 Și Isus le-a spus: Eu sunt pâinea vieții; cine vine la mine nu va flămânzi niciodată; și cine crede în mine, nicidecum nu va înseta niciodată.
Boe ma Yesus nafadꞌe neu se nae, “Au ia, naeni Roti naa. Huu Au mana endi masodꞌa ndoo-tetuꞌ a. Dadꞌi atahori mana dadꞌi atahori ngga, nda ndoe sa ena! Boe ma atahori mana namahere Au, nda naꞌamadꞌa sa ena!
36 Dar v-am spus că: M-ați și văzut și tot nu credeți.
Te Au ufadꞌe ita hei ae, mae hei mita Au ena o, hei nda feꞌe mimihere Au sa boe.
37 Tot ce îmi dă Tatăl va veni la mine; și pe cel ce vine la mine nicidecum nu îl voi arunca afară;
Tao-tao te, basa atahori fo Ama ngga here nala fo dadꞌi Au atahori nggara, dei fo rema risiꞌ Au. Mete ma hambu atahori esa nema nisiꞌ Au, Neꞌo Au nda ae use-oi hendi e sa!
38 Pentru că am coborât din cer nu ca să fac voia mea, ci voia celui ce m-a trimis.
Huu Au onda uma mia sorga. Au uma fo tao tungga Ama ngga hihii-nanaun, huu Eni mana denu Au na. Au nda nau tao tungga akaꞌ hihii-nanau ngga sa.
39 Și aceasta este voia Tatălui ce m-a trimis, ca din tot ce mi-a dat să nu pierd nimic, ci să îl înviez în ziua de apoi.
Eni hihii-nanaun, taꞌo ia: mia basa atahori fo Eni here nala dadꞌi Au atahori nggara, Ana nau fo Au uꞌubꞌue ala basa se. Au nda bole hela esa mopo sa boe. Te dei fo sia fai mateteꞌen, Au musi fee se rasodꞌa baliꞌ.
40 Și aceasta este voia celui ce m-a trimis, ca oricine care vede pe Fiul și crede în el, să aibă viață veșnică; și eu îl voi învia în ziua de apoi. (aiōnios g166)
Onaꞌ Au olaꞌ faꞌ ra, Ama ngga nau fo basa atahori mana rahine ma ramahere Au, naeni Eni Anan ia, na, bisa hambu masodꞌa ndoo-tetuꞌ nda mana basaꞌ sa. Basa dei fo neu fai mateteꞌen, Au fee se rasodꞌa baliꞌ boe.” (aiōnios g166)
41 Atunci iudeii cârteau despre el, pentru că a spus: Eu sunt pâinea care s-a coborât din cer.
Naa, atahori Yahudi ra malangga nara, mulai au-auꞌ ro E, huu Ana nae, “Roti mana mia Lamatualain naa, naeni Au, mana onda mia sorga.”
42 Și spuneau: Nu este acest Isus, fiul lui Iosif, al cărui tată și mamă îi cunoaștem? Cum de spune el atunci: Am coborât din cer?
Ara ola-olaꞌ rae, “Taꞌo bee ia e? Atahori ia, naeni Yesus, Yusuf anan, to? Hita tahine ina-ama nara. Dadꞌi taꞌo bee de leleꞌ ia Ana nae, ‘Au onda uma mia sorga’? Hambu mia bee?”
43 De aceea Isus a răspuns și le-a zis: Nu cârtiți între voi.
Yesus denu se nae, “Weh! Miloeꞌ au-auꞌ leo!
44 Nimeni nu poate veni la mine decât dacă Tatăl care m-a trimis îl atrage; și eu îl voi învia în ziua de apoi.
Au Ama ngga sia sorga mana denu Au uma sia ia. Nda hambu atahori bisa nema nisiꞌ Au sa, mete ma Ama ngga nda noo e nema sa. Boe ma dei fo neu fai mateteꞌen, Au fee se rasodꞌa baliꞌ.
45 Este scris în profeți: Și toți vor fi învățați de Dumnezeu. Așadar, fiecare om care a auzit și a învățat de la Tatăl, vine la mine.
Lamatualain mana ola-olan dalahuluꞌ ra suraꞌ rala oi, ‘Lamatualain nau nanori basa atahori.’ Naa, basa atahori mana rena Amaꞌ sia sorga, ma ranori mia E, ara rema risiꞌ Au fo dadꞌi atahori nggara.
46 Nu că cineva a văzut pe Tatăl, afară de acela care este de la Dumnezeu; el l-a văzut pe Tatăl.
Au ia, mana onda uma mia Lamatualain. Dadꞌi akaꞌ Au mana ita E. Nda hambu atahori laen esa sa boe mete nita Amaꞌ sia sorga sa.
Tebꞌe! Au o ufadꞌe memaꞌ neu nggi! Atahori mana namahere neu Au, dei fo hambu masodꞌa ndoo-tetuꞌ nda mana basaꞌ sa. (aiōnios g166)
48 Eu sunt pâinea vieții.
Huu Au ia, naeni Roti mana nendi masodꞌaꞌ naa.
49 Părinții voștri au mâncat mană în pustie și au murit.
Fai maꞌahulun, hei bei-baꞌi mara raa roti manna leleꞌ ara laoꞌ ndule mamana-mamana rouꞌ ra. Mae ara raa roti naa, te doo-doo ma ara o mate boe.
50 Aceasta este pâinea care coboară din cer, ca să mănânce din ea oricine și să nu moară.
Te Roti mana onda mia sorga leleꞌ ia, laen. Huu basa atahori bole raa. Eni sosoan nae, basa atahori mana ramahere neu Au ia, ara nda saranggaa mia Lamatualain sa ena.
51 Eu sunt pâinea vie care a coborât din cer; dacă mănâncă cineva din această pâine, va trăi pentru totdeauna; și pâinea pe care o voi da eu este carnea mea, pe care o voi da pentru viața lumii. (aiōn g165)
Huu Au ia, naeni Roti mana nendi masodꞌaꞌ, mana onda nema mia sorga. Boe ma, mete ma Au mate, Au fee Ao ngga fo basa atahori sia raefafoꞌ ia bisa rasodꞌa. Boe ma atahori mana raa Roti naa, ara hambu masodꞌa ndoo-tetuꞌ nda mana basaꞌ sa.” (aiōn g165)
52 De aceea iudeii se certau între ei, spunând: Cum poate acest om să ne dea carnea lui să o mâncăm?
Rena onaꞌ naa, ma atahori Yahudi ra malangga nara esa nareresi no esa rae, “Aweꞌ! Ana olaꞌ saa naa? Taꞌo bee de Atahori ia bisa fee aon fo hita taa?”
53 Atunci Isus le-a spus: Adevărat, adevărat vă spun: Dacă nu mâncați carnea Fiului omului și nu beți sângele lui, nu aveți viață în voi.
Boe ma Yesus nafadꞌe se nae, “Au olaꞌ tetebꞌes. Ma Au ufadꞌe taꞌo ia: Au ia, Atahori Matetuꞌ a. Atahori mana nau nasodꞌa ndoo-tetuꞌ, musi nenepaꞌaꞌ no Au. Dadꞌi mete ma hei nda mia ao-sisin Ngga sa, ma nda minu raa Ngga sa, na, nda hambu masodꞌa ndoo-tetuꞌ a sia nggi sa.
54 Cine carnea mea o mănâncă și bea sângele meu are viață eternă, și eu îl voi învia în ziua de apoi. (aiōnios g166)
Huu atahori mana naa ao-sisin Ngga, ma ninu raa Ngga, hambu masodꞌa ndoo-tetuꞌ nda mana basaꞌ sa. Dei fo sia fai mateteꞌen, Au fee ne nasodꞌa baliꞌ. (aiōnios g166)
55 Căci carnea mea este într-adevăr mâncare, și sângele meu este într-adevăr băutură.
Te nanaat ndoo-tetuꞌ a, naeni Au ao Ngga. Boe ma nininu ndoo-tetuꞌ a naeni Au raa Ngga.
56 Cine carnea mea o mănâncă și bea sângele meu locuiește în mine, și eu în el.
Dadꞌi atahori mana naa ao-sisin Ngga, ma ninu raa Ngga na, hambu nasodꞌa nenepaꞌaꞌ no Au. Boe ma Au o nenepaꞌaꞌ o eni boe.
57 Așa cum Tatăl cel viu m-a trimis și eu trăiesc prin Tatăl, tot așa cel care mă mănâncă, va trăi și el prin mine.
Amaꞌ sia sorga mana denu Au na, Eni nasodꞌa tebꞌe-tebꞌeꞌ. Boe ma Au o hambu masodꞌa ndoo-tetuꞌ a mia E boe. Naeni de atahori mana naa Au ao-sisin Ngga, dei fo eni o hambu masodꞌa ndoo-tetuꞌ a mia Au boe.
58 Aceasta este pâinea care a coborât din cer, nu așa cum au mâncat părinții voștri mană și au murit; cel ce mănâncă din pâinea aceasta va trăi pentru totdeauna. (aiōn g165)
Naa, lele uluꞌ a, hei bei-baꞌi mara raa roti manna mana onda mia lalai a. Mae ara raa roti naa o, te doo-doo ma ara mate boe. Te Roti mana onda mia sorga leleꞌ ia, laen. Huu atahori mana naa Roti ia, dei fo hambu masodꞌa ndoo-tetuꞌ a.” (aiōn g165)
59 Acestea le-a spus în sinagogă pe când îi învăța în Capernaum.
Yesus nanori dalaꞌ ia ra mia atahori Yahudi ra ume hule-oꞌen esa sia kota Kapernaum.
60 De aceea mulți dintre discipolii lui când au auzit, au spus: Greu este cuvântul acesta; cine îl poate asculta?
Naa, hambu atahori hetar tungga Yesus. Te leleꞌ ara rena nanori naꞌo naa, ma ruma olaꞌ rae, “Eni nenorin, beran seli, e! Seka bisa simbo nenoriꞌ naa o?”
61 Dar Isus, cunoscând în el însuși că discipolii lui cârteau despre aceasta, le-a spus: Aceasta vă poticnește?
Te Yesus nahine ara au-auꞌ raꞌo naa, ma Ana natane nae, “Nenoriꞌ ia tao nggi susa, do?
62 Dar dacă l-ați vedea pe Fiul omului urcându-se unde era mai înainte?
Onaꞌ bee fai mete ma hei mita Au, Atahori Matetuꞌ ia, hene baliꞌ naa uu, sia Au mamana dalahulu ngga?
63 Duhul este cel care dă viață; carnea nu folosește la nimic; cuvintele pe care vi le spun eu, sunt duh și sunt viață.
Lamatualain Dula-dalen mana nendi masodꞌa ndoo-tetuꞌ a. Nda atahori aon mana nendi masodꞌa ndoo-tetuꞌ naa sa. Te Dedꞌea-oꞌola ngga ra raꞌoka mia Lamatualain Dula-dalen. Dadꞌi Dedꞌea-oꞌolaꞌ naa o nendi masodꞌa ndoo-tetuꞌ soaꞌ neu atahori ra.
64 Dar sunt unii dintre voi care nu cred. Fiindcă Isus știa de la început cine erau cei care nu au crezut și cine este cel care îl va trăda.
Te hei ruma nda mimihere Au sa.” Yesus olaꞌ naꞌo naa, huu nahine mia fefeun seka nda namahere sa, ma dei fo seka mana seo hendi Eni.
65 Și spunea: Din această cauză v-am spus că nimeni nu poate veni la mine, decât dacă i-a fost dat de Tatăl meu.
Boe ma Ana olaꞌ seluꞌ nae, “Naeni de Au ufadꞌe nggi ae, Au Ama ngga sia sorga musi soi dalaꞌ fee atahori dei, naa fo atahori bisa masoꞌ dadꞌi Au atahori ngga.”
66 De atunci mulți dintre discipolii lui au mers înapoi și nu mai umblau cu el.
Eniꞌ a leleꞌ naa, hambu ana mana tungga nara hetar lao hela E, huu ara nda nau tungga E sa ena.
67 Atunci Isus a spus celor doisprezece: Nu doriți și voi să plecați?
Basa ma Yesus natane ana mana tungga atahori ka sanahulu rua nara nae, “Boe ma hei onaꞌ bee? Mae lao hela Au boe, do?”
68 Atunci Simon Petru i-a răspuns: Doamne, la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieții eterne. (aiōnios g166)
Te Simon Petrus nataa nae, “Papa! Hai mae mii sia seka e fai? Nda hambu atahori laen sa ena mana bisa nafadꞌe hai, taꞌo bee fo hai bisa hambu masodꞌaꞌ ndoo-tetuꞌ nda mana basaꞌ sa. Akaꞌ Papa mesaꞌ ne! (aiōnios g166)
69 Și noi credem și suntem siguri că tu ești Cristosul, Fiul Dumnezeului cel viu.
Boe ma hai mimihere neu Papa. Huu hai bubꞌuluꞌ mae, Papa ia, naeni, Lamatualain Atahori Meumaren.”
70 Isus le-a răspuns: Nu v-am ales eu pe voi cei doisprezece? Și unul dintre voi este diavol?
Yesus nafadꞌe se nae, “Au pili ala hei atahori sanahulu rua ena. Te misinedꞌa, e! Hambu esa mia hei e onaꞌ nitu e!”
71 Și vorbea despre Iuda Iscariot, al lui Simon; fiindcă el avea să îl trădeze, fiind unul dintre cei doisprezece.
Eni masud naa, Yudas, naeni Simon Iskariot anan. Yudas naa, esa mia Eni ana mana tungga atahori ka sanahulu rua nara. Dei fo, ana mana seo hendi Yesus.
