< Ioan 19 >
1 Atunci Pilat l-a luat așadar pe Isus și l-a biciuit.
Buna Pilatu wubonga Yesu ayi wunzubisa bikoti.
2 Și soldații, împletind o coroană de spini, au pus-o pe capul lui și l-au îmbrăcat cu o haină de purpură.
Masodi matunga budu ki zitsende; matula kiawu va ntu Yesu ayi mamvuika yunga kimbuaki.
3 Și spuneau: Bucură-te, Împăratul Iudeilor. Și îl loveau cu palmele.
Mayiza ku kaba ayi mankamba: —Mbotiꞌaku ntinu wu Bayuda! Banzuba zimbata.
4 Pilat așadar a ieșit din nou afară și le-a spus: Iată, vi-l aduc afară, ca să știți că nu găsesc nicio vină în el.
Pilatu wubuela totuka diaka ku nganda, wuba kamba: —Tala! Ndieka ku lunatina niandi ku nganda muingi luzaba mboti ti ndikadi mona kadi bila kimosi mu niandi.
5 Isus a ieșit atunci afară, purtând coroana de spini și haina purpurie. Și Pilat le-a spus: Iată, omul!
Yesu wutotuka ku nganda, wuvuata budu ki zitsende ayi yungakimbuaki. Pilatu wuba kamba: —Tala, mutu beni!
6 Așa că preoții de seamă și ofițerii, când l-au văzut, au strigat, spunând: Crucifică-l! Crucifică-l! Pilat le-a spus: Luați-l voi și crucificați-l, fiindcă eu nu găsesc nicio vină în el.
Bapfumu zi zinganga Nzambi ayi minsungi mi Nzo Nzambi bu bammona, bayamikina mu kingolo: —Mbandi va dikulusi! Mbanda va dikulusi! Vayi Pilatu wuba kamba: —Lumbonganu beno veka ayi lumbanda va dikulusi bila minu ndikadi mona kadi bila kimosi mu niandi.
7 Iudeii i-au răspuns: Noi avem o lege și după legea noastră el este dator să moară, pentru că s-a făcut pe sine însuși Fiul lui Dumnezeu.
Bayuda bavutudila Pilatu: —Beto Mina midi yeto ayi landakana mu matedi mina mieto niandi kafueti kaka fua bila wukibiekidi Muana Nzambi.
8 De aceea când Pilat a auzit acest cuvânt, mai mult s-a temut;
Pilatu bu kawa mambu momo, wuluta mona boma.
9 Și a intrat din nou în sala de judecată și i-a spus lui Isus: De unde ești tu? Dar Isus nu i-a dat un răspuns.
Wubuela kota ku buangu kioki bansambisilanga batu. —Kuevi wuba e? Vayi yesu kasia vutula kadi diambu dimosi ko.
10 Atunci Pilat i-a spus: Nu îmi vorbești? Nu știi că am putere să te crucific și am putere să te eliberez?
Pilatu wunkamba: —Ngeyo mengi kundiolukisa e? Kuisi zaba ko ti minu mbeki minsua mu kuyekula voti ku bandisa va dikulusi e?
11 Isus a răspuns: Nu ai avea nicio putere asupra mea dacă nu ți-ar fi fost dată de sus; din această cauză cel care m-a predat ție are mai mare păcat.
Yesu wumvutudila: —Kulendi baka lulendo ko mu minu enati Nzambi widi ku Yilu kasi kuvana luawu ko. Diawu mutu wowo wutsumbisidi kuidi ngeyo vodidi masumu ma ngolo.
12 Și de atunci Pilat căuta să îl elibereze; dar iudeii strigau, spunând: Dacă îl eliberezi pe acesta, nu ești prieten al Cezarului; oricine se face pe sine însuși împărat vorbește împotriva Cezarului!
Tona mu thangu yina, Pilatu wutomba nzila yikafueti kunyekudila vayi Bayuda baluta yamikina: —Enati yekudi mutu wawu, buna wisi nkundi wu Sezali ko bila woso mutu wukibiekidi ntinu buna mbeni yi Sezali.
13 De aceea, când Pilat a auzit acest cuvânt, l-a dus pe Isus afară și s-a așezat pe scaunul de judecată în locul numit Paviment, iar în evreiește, Gabata.
Bu kawa mambu momo, Pilatu wubuela nata Yesu ku nganda; wuyenda vuanda ku tilibinadu, va buangu baba tedilanga “Nganda matadi makitoko.” Mu ki Ebelewo “Ngabata”.
14 Și era pregătirea paștelui și cam pe la ora șase. Și le-a spus iudeilor: Iată, Împăratul vostru.
Mambu momo mavangama mu lumbu kituamina nyengo wu Pasika, nduka-nduka va thangu midi. Buna Pilatu wukamba bayuda: —Tala ntinuꞌeno niandi niawu!
15 Dar ei au strigat: Ia-l, ia-l, crucifică-l! Pilat le-a spus: Să crucific pe Împăratul vostru? Preoții de seamă au răspuns: Nu avem împărat decât pe Cezar.
Vayi bayamikina: —Kafua! Kafua! Mbandi va dikulusi! Pilatu wuba yuvula: —Buevi, ndibandisa ntinuꞌeno va dikulusi e? Bapfumu zi zinganga Nzambi zimvutudila: —Beto tuisi ntinu wunkaka ko, ntinuꞌeto Sezali kaka!
16 Așa că li l-a predat atunci ca să fie crucificat. Și l-au luat pe Isus și l-au dus de acolo.
Pilatu wuba yekudila Yesu muingi bambanda va dikulusi. Buna babonga yesu ayi bannata.
17 Și, purtându-și crucea, a ieșit la locul numit al Căpățânii, care în evreiește se numește Golgota,
Wutotuka ayi wunata dikulusi diandi, wuyenda ku buangu kibabantedilanga: “Mvesi wu ntu” bu dinsundula mu ki Ebelewo: “Ngolongota”.
18 Unde l-au crucificat și cu el pe alți doi, de o parte și de alta, iar Isus la mijloc.
Kuna bambandila va dikulusi va kimosi ayi batu buadi bankaka: wumosi ku lumoso, wumosi ku lubakala; Yesu va khatitsika.
19 Iar Pilat a scris un titlu și l-a pus pe cruce. Și era scris: ISUS DIN NAZARET ÎMPĂRATUL IUDEILOR.
Pilatu wuvanga tini ki dibaya, wutula kiawu vana dikulusi; munamusonama: “Yesu muisi Nazaleti, ntinu wu Bayuda.”
20 Atunci mulți dintre iudei au citit acest titlu, pentru că locul unde a fost crucificat Isus era aproape de cetate; și era scris în evreiește, în grecește și în latinește.
Bayuda bawombo batanga tini ki dibaya beni bila buangu kioki babandila Yesu va dikulusi kiba kifikama ayi divula. Tini ki dibayabeni kisonimina mu Kiebelewo, mu Kingeleki, mu Kilatini.
21 Atunci preoții de seamă ai iudeilor i-au spus lui Pilat: Nu scrie: Împăratul iudeilor, ci scrie că el a spus: Sunt Împărat al iudeilor.
Buna bapfumu zi zinganga Nzambi zi Bayuda zikamba Pilatu: —Kadi sonika ti “Ntinu wu Bayuda” vayi sonika ti “Mutu wawu wutuba ti: minu ndidi ntinu wu Bayuda”.
22 Pilat a răspuns: Ce am scris, am scris.
Vayi Pilatu wuvutula: —Mambu momo tsonikini, mafueni!
23 Atunci soldații, după ce l-au crucificat pe Isus, i-au luat hainele și le-au făcut patru părți, câte o parte pentru fiecare soldat, și cămașa; dar cămașa era fără cusătură, țesută în întregime de sus până jos.
Masodi bu mamana banda Yesu va dikulusi, mabonga minledi miandi, bavasa miawu mu bikuku biya; kadika disodi ayi kuku kiandi. Babonga diaka yunga kiandi; muaki yunga beni kiba ki nledi wumosi kaka tona ku yilu nate ku wanda, kikambu tungu.
24 De aceea au spus între ei: Să nu o sfâșiem, ci să aruncăm sorți pentru ea, a cui să fie: ca să se împlinească scriptura, care spune: Și-au împărțit hainele mele între ei și pe cămașa mea au aruncat sorți. Soldații așadar, au făcut acestea.
Diawu masodi makambasana mawu na mawu: —Tubikeno kukikanzuna vayi tukitela wadi muingi tutala nani wumbuilu wadi beni. Mambu momo mavangama mu diambu di dedikisa masonuku mantuba ti: Bakabasana minledi miama ayi batela yunga kiama wadi. Masodi mavanga mambu momo.
25 Iar lângă crucea lui Isus stătea în picioare mama lui și sora mamei lui, Maria, soția lui Cleopa, și Maria Magdalena.
Ngudi yi Yesu, nkomba ngudi yi Yesu, Maliya: nketo wu Klopasi ayi Maliya muisi Mangadala batelama va ndambu vaba dikulusi di Yesu.
26 Atunci Isus, văzând pe mama lui și pe discipolul pe care îl iubea stând în picioare acolo, i-a spus mamei lui: Femeie, iată, fiul tău!
Yesu bu kamona ngudi andi ayi nlonguki wowo kaluta zola wutelama vana; buna wukamba ngudi andi: —Nketo, tala muanꞌaku!
27 Apoi i-a spus discipolului: Iată, mama ta! Și din momentul acela discipolul a luat-o la el [acasă].
Bosi wukamba nlonguki: —Tala ngudi aku! Tona mu ntangu beni nlonguki wowo wulunda ngudi yi Yesu ku nzoꞌandi.
28 După aceea Isus știind că toate lucrurile au fost deja făcute, ca să se împlinească scriptura, a spus: Mi-e sete.
Yesu bu kazaba ti mambu moso madukidi, wutuba mu diambu masonoko madedakana: —Ndieka mona phuila.
29 Și acolo s-a pus un vas plin cu oțet; și ei, umplând un burete cu oțet și punându-l într-un isop, i l-au dus la gură.
Mvungu wumosi wuba vana, wuba wuwala vinu ki ngami. Babuika eponzi mu vinu beni; basomika eponzi beni va tsongi nti wu isopi; bavumuna nti beni nate va mutu wu Yesu muingi kanua.
30 De aceea, după ce Isus a luat oțetul, a spus: S-a sfârșit; și, plecându-și capul, și-a dat duhul.
Yesu bu kabimba vinu beni ki ngami, wutuba: —Mamoso madukidi. Buna wudokika ntuꞌandi, wutabuka vumunu.
31 De aceea iudeii, ca nu cumva să rămână trupurile pe cruce în sabat, fiindcă era pregătirea (pentru că ziua aceea a sabatului era mare), l-au implorat pe Pilat să le zdrobească picioarele și să fie luați.
Sumbu kiba lumbu ki khubumunu, bila lumbu kina kiba lumbu kinneni ki saba, diawu Bayuda balombila Pilatu ti babakelula malu ayi baba botula va dikulusi mu diambu di zinitu ziawu zibika vuanda va dikulusi mu lumbu ki saba.
32 Atunci soldații au venit și au zdrobit picioarele primului și ale celuilalt, care fusese crucificat cu el.
Masodi mayiza ayi makelula malu ma mutu wutheti ayi ma mutu wowo wunkaka wu babanda yandi va dikulusi.
33 Dar venind la Isus, când au văzut că el murise deja, nu i-au zdrobit picioarele;
Bu batula vaba Yesu, bamona ti Yesu wukifuididingai, basia kelula malu mandi ko.
34 Ci unul dintre soldați i-a străpuns coasta cu o suliță și imediat a ieșit sânge și apă.
Vayi disodi dintobula dionga mu luvati; vana vawu menga ayi nlangu bitotukidi.
35 Și cel ce a văzut a adus mărturie, și mărturia lui este adevărată; și el știe că vorbește adevărat, ca voi să credeți.
Mutu wowo wummona wutelama kimbangi ayi kimbangi kiandi kidi kikiedika ayi niandi zebi ti weti tuba kiedika muingi beno mamveno luwilukila.
36 Pentru că acestea s-au făcut, ca să se împlinească scriptura: Niciun os al lui nu va fi zdrobit.
Bila mambu momo mavangama mu diambu di masonoko masunduka: kadi mvesi andi wumosi wusia kelulu ko.
37 Și din nou altă scriptură spune: Vor privi spre cel pe care l-au străpuns.
Buela diaka, masonuku mankaka meti kamba: thaluꞌawu yela ba kuidi mutu wowo batobula.
38 Și după acestea Iosif din Arimateea, fiind discipol al lui Isus, dar pe ascuns, de teama iudeilor, l-a implorat pe Pilat să ia trupul lui Isus; și Pilat i-a dat voie. A venit de aceea și a luat trupul lui Isus.
Momo bu mavioka, Zefu muisi Alimate, wuba nlonguki wu Yesu mu kinsueki bila wuba ntinanga Bayuda, wuyenda lomba minsua kuidi Pilatu muingi kabotula nitu yi Yesu va dikulusi. Pilatu wumvana minsua. Wuyenda bonga nitu Yesu.
39 Și a venit și Nicodim, care venise la Isus mai întâi noaptea și a adus un amestec de smirnă și aloe de aproape o sută de litre.
Nikodemi, mutu wowo va thonono wuyenda bata Yesu mu builu, mamvandi wuyiza, wunata bungu kimalasi matsudi ma mile masobakana ayialowesi. Malasi beni maba nduka-nduka makumatatu makilo.
40 Au luat atunci trupul lui Isus și l-au înfășurat în fâșii de pânză de in, cu miresmele, cum este obiceiul la iudei să înmormânteze.
Babonga nitu yi Yesu, bazinga yawu malasola ma lino momo badukudila malasi boso buididi kifu ki Bayuda mu zika mvumbi.
41 Și în locul unde a fost crucificat era o grădină și în grădină un mormânt nou, în care nimeni nu fusese pus vreodată.
Va buangu kioki babandila Yesu va dikulusi vaba ndima yi minti. Muna ndima beni muba ziami kimona disokolo mu ditadi, muzikulu mutu ko.
42 Acolo așadar l-au pus pe Isus, din cauza pregătirii iudeilor, pentru că mormântul era aproape.
Batula muawu Yesu bila ziami beni kiba kifikama mu diambu di khubumunu yi Bayuda.