Ioan 18
1 După ce Isus a spus acestea, a ieșit cu discipolii lui dincolo de pârâul Chedron, unde era o grădină în care a intrat el și discipolii lui.
Jesuh loh hekah he a thui phoeiah a hnukbang rhoek neh Kidron sok rhalvangan la cet. Teah te dum pakhat om tih a hnukbang rhoek te a khuila a kun puei.
2 Și Iuda, de asemenea, care l-a trădat, știa locul acela pentru că Isus se aduna deseori acolo cu discipolii săi.
Tekah hmuen ah a hnukbang rhoek neh Jesuh a humtun uh taitu dongah amah aka voei Judas long khaw a hmuen te a ming.
3 Atunci Iuda, primind o ceată de oameni și ofițeri de la preoții de seamă și farisei, a venit acolo cu lămpi și torțe și arme.
Te dongah Judas loh caem a khuen hatah khosoihham neh Pharisee rhoek kah tueihyoeih rhoek long khaw hmaiim, hmaithoi, pumcumnah neh ha pawk uh.
4 Isus așadar, știind toate cele ce urmau să vină asupra lui, a ieșit înainte și le-a spus: Pe cine căutați?
Jesuh loh amah soah aka lo boeih te a ming dongah amih taengla cet tih, “Ulae na toem uh?” a ti nah.
5 Ei i-au răspuns: Pe Isus din Nazaret. Isus le-a spus: Eu sunt. Și Iuda de asemenea, care l-a trădat, stătea în picioare cu ei.
Amah te, “Nazareth Jesuh,” a ti nauh. Amih te khaw, “Kai ni he,” a ti nah. Te vaengah amah aka voei Judas khaw amih taengah pai.
6 Imediat ce le-a spus [Isus]: Eu sunt, s-au dat înapoi și au căzut la pământ.
Te dongah amih te, “Kai ni,” a ti nah vaengah a hnuk la nong uh tih lai la bung uh.
7 Atunci i-a întrebat din nou: Pe cine căutați? Iar ei au spus: Pe Isus din Nazaret.
Te dongah amih te, “Ulae na toem uh,” tila koep a dawt. Te vaengah, “Nazareth Jesuh,” a ti uh.
8 Isus a răspuns: V-am zis că eu sunt; de aceea dacă pe mine mă căutați, lăsați pe aceștia să meargă;
Jesuh loh, “Kai ni tila nangmih taengah ka thui coeng. Te dongah kai ni nan toem uh atah hekah rhoek he hlah uh lamtah nong saeh,” a ti nah.
9 Ca să se împlinească cuvântul pe care îl spusese: Dintre aceia pe care mi i-ai dat nu am pierdut pe niciunul.
Te daengah ni, “Amih te kai nan paek coeng dongah amih khuikah pakhat khaw ka hlong moenih,” tila a thui olka te soep eh.
10 Atunci Simon Petru, având o sabie, a scos-o și a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă. Numele robului era Malhus.
Te vaengah Simon Peter loh a khueh cunghang te a yueh tih khosoihham kah sal te a boeng tih bantang hna te a hlueng pah Sal te a ming Malkhu ni.
11 Atunci Isus i-a spus lui Petru: Pune-ți sabia în teacă; paharul pe care mi l-a dat Tatăl, să nu îl beau?
Tedae Jesuh loh Peter te, “Cunghang te capang khuila sang laeh. A pa loh kai m'paek boengloeng te ka o mahpawt nim,” a ti nah.
12 Atunci ceata și căpetenia și ofițerii iudeilor l-au luat pe Isus și l-au legat,
Te vaengah caem, rhalboeipa neh Judah rhoek kah tueihyoeih rhoek loh Jesuh te a tuuk uh tih a khih uh phoeiah Annas taengah lamhma la a khuen uh.
13 Și l-au dus întâi la Ana, fiindcă el era socrul lui Caiafa, care era marele preot în anul acela.
Anih te te vaeng kum kah khosoihham la aka om Kaiaphas kah a masae la om.
14 Iar Caiafa era cel care le recomandase iudeilor că este de folos să moară un singur om pentru popor.
Te vaengah aka om Kaiaphas loh, “Hlang pakhat loh pilnam ham a duek te rhoei ngai, “tila Judah rhoek te a uen.
15 Și Simon Petru urma pe Isus și tot așa alt discipol; discipolul acela era cunoscut marelui preot și a intrat cu Isus în curtea palatului marelui preot.
Te vaengah Jesuh te Simon Peter neh hnukbang pakhat loh a vai. Tekah hnukbang te khaw khosoihham aka hmat la a om dongah Jesuh taengah khosoihham kah vongup la kun.
16 Petru însă stătea în picioare afară la ușă. Atunci celălalt discipol, care îi era cunoscut marelui preot, a ieșit și i-a vorbit portăresei și l-a adus pe Petru înăuntru.
Tedae Peter tah thohka ah hoei pai. Te dongah khosoihham aka hmat hnukbang pakhat te cet tih imtawt nu te a voek phoeiah Peter te a khuen.
17 Atunci servitoarea, portăreasa, i-a spus lui Petru: Nu cumva și tu ești dintre discipolii acestui om? Nu sunt, a spus el.
Te dongah imtawt salnu loh Peter te, “Nang khaw hekah hlang kah hnukbang khuiah na om pawt nim?” a ti nah. Anih loh, “Ka om moenih,” a ti nah.
18 Și robii și ofițerii, după ce făcuseră un foc de cărbuni pentru că era frig, stăteau în picioare și se încălzeau; iar Petru stătea în picioare cu ei și se încălzea.
Te vaengkah aka pai sal rhoek neh tueihyoeih rhoek loh khosik la a om dongah hmai a toih tih a om uh. Peter khaw om van tih amih aka pai rhoek taengah hmai a om.
19 Atunci marele preot l-a întrebat pe Isus despre discipolii lui și despre doctrina lui.
Te vaengah khosoihham loh Jesuh te a hnukbang kawng neh a thuituennah kawng te a dawt.
20 Isus i-a răspuns: Eu am vorbit deschis lumii; eu totdeauna am învățat în sinagogă și în templu, unde se adună întotdeauna iudeii și nu am spus nimic în taină.
Jesuh loh, “Kai loh Diklai taengah sayalh la ka thui coeng. Judah rhoek boeih a tingtun nah tunim neh bawkim ah ka thuituen taitu tih a huephael la ka thui moenih.
21 De ce mă întrebi? Întreabă-i pe cei care m-au auzit ce le-am vorbit; iată, ei știu ce am spus eu.
Balae tih kai nan dawt? Ka thui te aka ya amih taengah dawt. Kai loh ka thui te amih loh a ming uh lahko,” a ti nah.
22 Și după ce a vorbit astfel, unul dintre ofițerii care stăteau în picioare acolo, l-a lovit cu palma pe Isus, spunând: Așa răspunzi marelui preot?
Tedae hekah he a thui vaengah aka pai tueihyoeih pakhat loh Jesuh te kutcaihnah la a khueh tih, “Khosoihham te na voek van pueng,” a ti nah.
23 Isus i-a răspuns: Dacă am vorbit rău, adu mărturie despre răul acesta, dar dacă am vorbit bine, de ce mă bați?
Jesuh loh anih te, A thae la ka cal atah a thae te han thui. Tedae a thuem atah balae tih kai nan boh,” a ti nah.
24 Iar Ana l-a trimis legat la Caiafa, marele preot.
Te phoeiah Annas loh Jesuh te a khih tih khosoihham Kaiaphas taengla a thak.
25 Și Simon Petru stătea în picioare și se încălzea. Ei așadar i-au spus: Nu cumva ești și tu dintre discipolii lui? El a negat și a spus: Nu sunt.
Te vaengah aka om Simon Peter khaw pai tih hmai a om. Te dongah anih te, “Nang khaw anih hnukbang rhoek khuikah la na om pawt nim? a ti nauh. Tedae anih te basa tih, “Ka om moenih,” a ti nah.
26 Unul dintre robii marelui preot, fiind rudă cu acela a cărui ureche o tăiase Petru, a spus: Nu te-am văzut eu în grădină cu el?
Khosoihham kah sal rhoek khuikah pakhat Peter loh a hna a hlueng pah te a huiko la om loh, “Kai loh anih neh nang te dum ah kan hmuh moenih a?” a ti nah.
27 Atunci Petru a negat din nou și imediat a cântat cocoșul.
Tedae Peter koep a basa vaengah ai pahoi khong.
28 Atunci l-au adus pe Isus de la Caiafa până la sala de judecată; și era dis-de-dimineață și ei nu au intrat în sala de judecată, ca să nu se întineze, ci să mănânce paștele.
Te phoeiah Jesuh te Kaiaphas taeng lamloh khoboeiyung la a khuen uh. Tedae a yue aih pueng dongah amih te khoboeiyung la kun uh pawh. Te daengah ni boi uh pawt vetih yoom te a vael mong eh.
29 Pilat atunci a ieșit afară la ei și a spus: Ce acuzație aduceți împotriva acestui om?
Te dongah Pilat te poengla cet tih amih te, “Hekah hlang soah ba lai lae na pael uh,” a ti nah.
30 Ei au răspuns și i-au zis: Dacă nu ar fi fost un răufăcător, nu ți l-am fi predat.
Te vaengah anih a doo uh, “Anih loh a thae la a saii te om pawt koinih nang taengla anih kan thak uh mahpawh,” a ti uh.
31 Atunci Pilat le-a spus: Luați-l voi și judecați-l conform cu legea voastră. De aceea iudeii i-au spus: Nouă nu ne este legiuit să ucidem pe nimeni.
Te dongah Pilat loh amih te, “Anih te namamih loh khuen uh lamtah namamih kah olkhueng bangla laitloek uh,” a ti nah. Judah rhoek loh, “Kaimih n'ngawn sak loengloeng moenih,” a ti uh.
32 Ca să se împlinească cuvântul lui Isus pe care îl spusese, arătând cu ce moarte avea să moară.
Te daengah ni Jesuh kah olka loh, 'Duek ham cai tih dueknah te a phoe,’ a ti te a soep eh.
33 Atunci Pilat a intrat din nou în sala de judecată și l-a chemat pe Isus și i-a spus: Ești tu Împăratul iudeilor?
Te phoeiah Pilat te khoboeiyung la koep kun tih Jesuh te a khue phoeiah, “Nang he Judah manghaila na om a?” a ti nah.
34 Isus i-a răspuns: De la tine însuți spui aceasta, sau alții ți-au spus-o despre mine?
Jesuh loh, “Hekah he nang loh namah lamkah nim na thui? A tloe rhoek loh nang taengah kai kawng han thui a?” a ti nah.
35 Pilat a răspuns: Sunt eu iudeu? Națiunea ta și preoții de seamă mi te-au predat; ce ai făcut?
Pilat loh, “Kai he Judah hlang la ka om ngawn pawh. Balae na saii tih na namtu neh khosoihham rhoek loh kai taengla nang n'thak?” a ti nah.
36 Isus a răspuns: Împărăția mea nu este din această lume; dacă împărăția mea ar fi din această lume, atunci servitorii mei ar lupta ca nu cumva să fiu predat iudeilor; dar acum împărăția mea nu este de aici.
Jesuh loh, “Kai kah ram tah he Diklai kah ram la om pawh. Kai kah ram tah he Diklai kah ram la om koinih Judah rhoek te kai m'voeih pawt ham ka tueihyoeih rhoek loh a hnueih uh ni. Tedae kai kah ram te heah om pawh,” a ti nah.
37 Atunci Pilat i-a spus: Așadar, ești tu împărat? Isus a răspuns: Tu spui că eu sunt împărat. Eu, pentru aceasta m-am născut și din această cauză am venit în lume, să aduc mărturie adevărului. Toți care sunt din adevăr ascultă vocea mea.
Te dongah Pilat loh, “Te koinih nang manghai la na om a?” a ti nah. Jesuh loh, “Manghai la ka om te namah long ni na thui. Oltak phong ham kai ka thaang tih he ham ni Diklai la ka pawk. Oltak kah hlang la aka om boeih loh kai ol a hnatun,” a ti nah.
38 Pilat i-a spus: Ce este adevărul? Și după ce a spus aceasta a ieșit din nou la iudei și le-a spus: Eu nu găsesc nicio vină în el.
Pilat loh, “Oltak te ba lae?” a ti nah. Hekah he a thui phoeiah Judah rhoek taengla koep cet tih amamih te, “Anih dongah paelnaehnah ka hmuh moenih.
39 Dar voi aveți un obicei, să vă eliberez pe unul la paște; doriți așadar să vă eliberez pe Împăratul iudeilor?
Tedae yoom ah nangmih taengkah pakhat ka hlah ham namamih khosing om. Te dongah Judah manghai te hlah ham nangmih na ngaih uh a?” a ti nah.
40 Atunci toți au strigat din nou, spunând: Nu pe acesta, ci pe Baraba. Iar Baraba era un tâlhar.
Te dongah koep pang uh tih, “Anih moenih Barabbas te,” a ti uh. Te vaengah Barabbas tah dingca la om.
