Ioan 18
1 După ce Isus a spus acestea, a ieșit cu discipolii lui dincolo de pârâul Chedron, unde era o grădină în care a intrat el și discipolii lui.
Yesu da amo sia: ne gadoi dagoloba, E amola Ea ado ba: su dunu, amo sogebi yolesili, Gidalone Hano degei dagoi. Amo sogebi da ifabi dialu. Amo ganodini, Yesu amola Ea ado ba: su dunu asi.
2 Și Iuda, de asemenea, care l-a trădat, știa locul acela pentru că Isus se aduna deseori acolo cu discipolii săi.
Yudase (hohonosu dunu) da amo sogebi dawa: i galu. Bai Yesu amola Ea ado ba: su dunu da eso bagohame amogawi gilisilalu.
3 Atunci Iuda, primind o ceată de oameni și ofițeri de la preoții de seamă și farisei, a venit acolo cu lămpi și torțe și arme.
Amaiba: le Yudase da amo ifabia doaga: i. Louma dadi gagui dunu amola Debolo sosodo aligisu dunu (gobele salasu dunu amola Fa: lisi dunu da amo asunasi), Yudase ea baligiga aligi. Ilia dadi, gigi, gobihei, gamali amola hanu amo gagaguli misi.
4 Isus așadar, știind toate cele ce urmau să vină asupra lui, a ieșit înainte și le-a spus: Pe cine căutați?
Ema misunu hou huluane dawa: beba: le, Yesu da gusuba: iwane aliagusuli, ilima amane adole ba: i, “Dilia da nowa hogosala: ?”
5 Ei i-au răspuns: Pe Isus din Nazaret. Isus le-a spus: Eu sunt. Și Iuda de asemenea, care l-a trădat, stătea în picioare cu ei.
Ilia bu adole i, “Ninia Yesu, Na: salede dunu, hogosa!” E amane sia: i, “Na wea!” Yudase, hohonosu dunu, da ili gilisili lelu.
6 Imediat ce le-a spus [Isus]: Eu sunt, s-au dat înapoi și au căzut la pământ.
Yesu da, “Na wea!” amo sia: beba: le, ilia fofogadigili baligiduli ahoanu, osoba diasa: i.
7 Atunci i-a întrebat din nou: Pe cine căutați? Iar ei au spus: Pe Isus din Nazaret.
Yesu da ilima bu adole ba: i, “Dilia da nowa hogosala: ?” Ilia bu amane sia: i, “Yesu, Na: salede dunu!”
8 Isus a răspuns: V-am zis că eu sunt; de aceea dacă pe mine mă căutați, lăsați pe aceștia să meargă;
Yesu E amane sia: i “Na da wea!, amo Na da sia: i dagoi! Na fawane dilia hogole ba: beba: le, amo eno dunu gui esala ilima hahawane masa: ne sia: ma.”
9 Ca să se împlinească cuvântul pe care îl spusese: Dintre aceia pe care mi i-ai dat nu am pierdut pe niciunul.
(Ea musa: sia: i amane, “Ada! Dia Nama iasu dunu huluane, Na da afadafa hame fisi,” amo sia: dafawaneyale ba: musa: , E sia: i.)
10 Atunci Simon Petru, având o sabie, a scos-o și a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă. Numele robului era Malhus.
Saimone Bida da gegesu gobihei bagade gaguiba: le, ea gobihei duga: le gadole, gobele salasu Ouligisu dunu ea hawa: hamosu dunu amo ea gedafa, damuni fasi. (Amo hawa: hamosu dunu ea dio amo Ma: lagase.)
11 Atunci Isus i-a spus lui Petru: Pune-ți sabia în teacă; paharul pe care mi l-a dat Tatăl, să nu îl beau?
Yesu da Bidama amane sia: i, “Dia gegesu gobihei bu salima! Na da se nabasu faigelei amo Na Ada Nama i, amo Na da hame manu di dawa: bela: ? Na da manu!”
12 Atunci ceata și căpetenia și ofițerii iudeilor l-au luat pe Isus și l-au legat,
Amalalu, Louma dadi gagui dunu amola ilia ouligisu dunu, amola Yu ouligisu dunu, ilia da Yesu afugili, efega la: gi.
13 Și l-au dus întâi la Ana, fiindcă el era socrul lui Caiafa, care era marele preot în anul acela.
Ilia da E A: nasema bisili hiouginana asi. A: nase da gobele salasu Ouligisu dunu Ga: iafa: se ea esoa: esalu.
14 Iar Caiafa era cel care le recomandase iudeilor că este de folos să moară un singur om pentru popor.
Ga: iafa: se da musa: Yu ouligisu dunuma amane sia: i dagoi, “Dunu huluane gaga: ma: ne, dunu afadafa fawane bogomu da defea.”
15 Și Simon Petru urma pe Isus și tot așa alt discipol; discipolul acela era cunoscut marelui preot și a intrat cu Isus în curtea palatului marelui preot.
Saimone Bida, eno ado ba: su dunu afadafa, da Yesuma fa: no bobogelalu. Eno ado ba: su dunu, e da gobele salasu Ouligisu dunu dawa: beba: le, e da Yesu sigi ahoanu, gobele salasu Ouligisu dunu ea diasu gagoi amo ganodini golili sa: i.
16 Petru însă stătea în picioare afară la ușă. Atunci celălalt discipol, care îi era cunoscut marelui preot, a ieșit și i-a vorbit portăresei și l-a adus pe Petru înăuntru.
Be Bida da gadili ouesalu. Be eno ado ba: su dunu da a: fini logo holeiga ouesalu, ema sia: beba: le, e da Bida ganodini oule misi.
17 Atunci servitoarea, portăreasa, i-a spus lui Petru: Nu cumva și tu ești dintre discipolii acestui om? Nu sunt, a spus el.
Logo holei ouligisu a: fini da Bidama amane sia: i, “Di da amo dunu Ea ado ba: su dunula: ?” Be Bida bu adole i, “Nnn! Na da hame!”
18 Și robii și ofițerii, după ce făcuseră un foc de cărbuni pentru că era frig, stăteau în picioare și se încălzeau; iar Petru stătea în picioare cu ei și se încălzea.
Anegagiba: le, hawa: hamosu dunu amola sosodo aligisu dunu, ilia da nasuba gilisili, lalu didi. Amalalu, ilia lalu amoga sisiga: le housa lelu. Amaiba: le, Bida da amoga asili, ilia gilisili housa lelu.
19 Atunci marele preot l-a întrebat pe Isus despre discipolii lui și despre doctrina lui.
Gobele salasu Ouligisu dunu da Yesu Ea ado ba: su dunu ilia hou, amola Yesu Ea olelesu, amo dawa: ma: ne, Yesuma adole ba: su.
20 Isus i-a răspuns: Eu am vorbit deschis lumii; eu totdeauna am învățat în sinagogă și în templu, unde se adună întotdeauna iudeii și nu am spus nimic în taină.
Yesu da bu adole, i, “Na da wamowane hame, be dunu huluane ilima moloiwane sia: su. Na da Debolo, sinagoge, amola dunu ilia gilisisu sogebi, amoga fawane sia: olelesu. Na da sadoga sia: hamedafa sia: su.
21 De ce mă întrebi? Întreabă-i pe cei care m-au auzit ce le-am vorbit; iată, ei știu ce am spus eu.
Amaiba: le, di da abuliba: le Nama adole ba: sa? Na sia: nabi dunu ilima adole ba: ma! Na ilima adoi, amo ilima adole ba: ma. Ilia Na adoi dawa: !”
22 Și după ce a vorbit astfel, unul dintre ofițerii care stăteau în picioare acolo, l-a lovit cu palma pe Isus, spunând: Așa răspunzi marelui preot?
Yesu da amo sia: beba: le, Debolo Diasu sosodo aligisu dunu afadafa da Yesu Ea odagia fai. E amane sia: i, “Di da abuliba: le gobele salasu Ouligisu dunu ema agoane sia: bela: ?”
23 Isus i-a răspuns: Dacă am vorbit rău, adu mărturie despre răul acesta, dar dacă am vorbit bine, de ce mă bați?
Yesu E bu adole i, “Na da wadela: i hou hamoi galea, defea, amo hou dunu huluane ilima adoma. Be Na da dafawane sia: i galea, dia da abuliba: le Na fabela: ?”
24 Iar Ana l-a trimis legat la Caiafa, marele preot.
Amalalu, A:nase da Yesu E Ga: iafa: se (gobele salasu Ouligisu dunudafa) ema afugili la: gili hiouginana asi.
25 Și Simon Petru stătea în picioare și se încălzea. Ei așadar i-au spus: Nu cumva ești și tu dintre discipolii lui? El a negat și a spus: Nu sunt.
Bida da lalu gadenei housa lelu. Amalalu, eno dunu ilia da ema adole ba: i, “Di, da amo dunu Ea ado ba: su dunula: ?” Be Bida amane sia: i, “Nnn! Hame mabu!”
26 Unul dintre robii marelui preot, fiind rudă cu acela a cărui ureche o tăiase Petru, a spus: Nu te-am văzut eu în grădină cu el?
Gobele salasu Ouligisu dunu ea udigili hawa: hamosu dunu afadafa (amo da dunu Bida ea ge damuni fasi, amo ea fi dunu) e Bidama adole ba: i, “Na da Di amola Yesu, alia gilisili ifabi ganodini esalebe ba: bela: ?”
27 Atunci Petru a negat din nou și imediat a cântat cocoșul.
Be Bida e bu sia: i, “Hame mabu!” Sia: noba, gagala gawali ga: be nabi.
28 Atunci l-au adus pe Isus de la Caiafa până la sala de judecată; și era dis-de-dimineață și ei nu au intrat în sala de judecată, ca să nu se întineze, ci să mănânce paștele.
Hahabedafa, ilia da Ga: iafa: se diasu yolesili, Yesu Gamane hina dunu ea diasuga hiouginana asi. Yu dunu ilia sema da eno dunuma gilisisia, ledo hamobeba: le, Baligisu Lolo manu da hamedei. Yu ouligisu dunu da amo sema dawa: beba: le, Gamane hina diasu ganodini hame golili sa: i.
29 Pilat atunci a ieșit afară la ei și a spus: Ce acuzație aduceți împotriva acestui om?
Amaiba: le, Bailade da gadili misini, ilima amane adole ba: i, “E da adi wadela: i hou hamoiba: le, dilia amo dunuma diwaneya udidisala: ?”
30 Ei au răspuns și i-au zis: Dacă nu ar fi fost un răufăcător, nu ți l-am fi predat.
Ilia bu adole i, “E da wadela: i hame hamoi ganiaba, ninia dima hame oule ma: noba.”
31 Atunci Pilat le-a spus: Luați-l voi și judecați-l conform cu legea voastră. De aceea iudeii i-au spus: Nouă nu ne este legiuit să ucidem pe nimeni.
Bailade da ilima amane sia: i, “Defea! Amaiba: le, dilia sema defele, dilisu amo dunuma fofada: ma!” Be ilia bu adole i, “Ninia da dunu fuga: ma: ne fofada: mu, amo Gamane sema bagade gala.”
32 Ca să se împlinească cuvântul lui Isus pe care îl spusese, arătând cu ce moarte avea să moară.
(Amo hou da Yesu Ea bogomu hou sia: i, amo sia: dafawaneyale ba: ma: ne misi. Bai Louma dunu ilia bogoma: ne se iasu da bulufalegeiga medosu hou.)
33 Atunci Pilat a intrat din nou în sala de judecată și l-a chemat pe Isus și i-a spus: Ești tu Împăratul iudeilor?
Bailade da bu ea diasu ganodini sa: ili, Yesu ema misa: ne sia: ne, Ema amane adole ba: i, “Di da Yu fi dunu ilia Hina Bagadela: ?”
34 Isus i-a răspuns: De la tine însuți spui aceasta, sau alții ți-au spus-o despre mine?
Yesu da bu adole i, “Amo adole ba: su da di adobela: ? Ma eno dunu ilia adoiba: le di adole ba: sala: ?”
35 Pilat a răspuns: Sunt eu iudeu? Națiunea ta și preoții de seamă mi te-au predat; ce ai făcut?
Bailade bu adole i, “Na da Yu dunu di dawa: bela: ? Dia fidafa dunu amola gobele salasu ouligisu dunu, ilia da Di nama oule misi. Dia adi hamobela: ?”
36 Isus a răspuns: Împărăția mea nu este din această lume; dacă împărăția mea ar fi din această lume, atunci servitorii mei ar lupta ca nu cumva să fiu predat iudeilor; dar acum împărăția mea nu este de aici.
Yesu E amane sia: , “Na Hinadafa Hou da osobo bagade liligi hame. Na Hinadafa Hou da osobo bagade liligi ganiaba, Yu ouligisu dunu ilia da Na mae lama: ne, Na fa: no bobogesu dunu da gegena: noba. Be hame! Na Hinadafa Hou da guiguda: liligi hame!”
37 Atunci Pilat i-a spus: Așadar, ești tu împărat? Isus a răspuns: Tu spui că eu sunt împărat. Eu, pentru aceasta m-am născut și din această cauză am venit în lume, să aduc mărturie adevărului. Toți care sunt din adevăr ascultă vocea mea.
Amalalu, Bailade da Ema amane adole ba: i, “Amaiba: le, Di da Hina Bagade esalabela: ?” Yesu da bu adole i, “Na da Hina Bagade di da sia: sa! Di dafawane sia: sa! Bai Na da dafawanedafa hou olelema: ne, amo fawane Na da lalelegei, amola osobo bagadega misi. Nowa da dafawanedafa hou dafawaneyale dawa: sea, e da Na sia: naba.”
38 Pilat i-a spus: Ce este adevărul? Și după ce a spus aceasta a ieșit din nou la iudei și le-a spus: Eu nu găsesc nicio vină în el.
Bailade da adole ba: i, “Dafawanedafa hou da adi houla: ?” Amalalu, Bailade da bu gadili asili, dunu huluane ilima amane sia: i, “Na da Ema se imunusa: fofada: su hamedafa ba: sa.
39 Dar voi aveți un obicei, să vă eliberez pe unul la paște; doriți așadar să vă eliberez pe Împăratul iudeilor?
Be dilia hou defele, Baligisu Lolo Nasu amoha ode huluane se iasu diasu hamosu dunu afadafa ea se iasu diasu logo na doasisa. Na da Yu dunu ilia Hina Bagade Ea se iasu diasu logo doasimu da defeala: ?”
40 Atunci toți au strigat din nou, spunând: Nu pe acesta, ci pe Baraba. Iar Baraba era un tâlhar.
Be ilia ha: giwane halasu, “Hame mabu! E hame! Ninia da Bala: ba: se hanai!” (Bala: base da fasu amola wamolasu dunu.)
